04.06.2009

Data: 04.06.2009

 

Curs valutar:

USD – 2,9497

Euro – 4,1928

 

 

 

TITLURILE ZILEI:

 

 

BANCI  pg. 3

 

-         Băsescu: Reacţia băncilor nu este mulţumitoare şi o consider incorectă MEDIAFAX

-         Şefului statului s-a întâlnit cu reprezentanţii BNR şi cu bancherii MEDIAFAX

-         Isărescu este interesat de un nou mandat de guvernator al BNR MEDIAFAX

-         Caderea leului cu inca 20% ar zdruncina rau bancile, spune BNR ZIARUL FINANCIAR

-         Isărescu: Nu eram pregătiţi să liberalizăm contul de capital înainte de 2007 AGERPRES

 

 

INTERNE  pg. 9

 

-         Băsescu: Sunt adeptul neimpozitării profitului reinvestit MEDIAFAX

-         Ipotecile pe locuinte au inregistrat o prabusire istorica de la inceputul anului ZIARUL FINANCIAR

-         Guvernul vrea să salveze Oltchim Râmnicu Vâlcea AGERPRES

-         Sindicatele vor un salariu de 1.800 lei pentru un învăţător debutant AGERPRES

-         România între ţările UE în care preţurile producţiei industriale au crescut în luna aprilie AGERPRES

EXTERNE  pg. 14

 

-         Putin: Livrările de gaze spre Europa, prin Ucraina, ar putea fi oprite în iunie sau iulie MEDIAFAX

-         Turcia nu renunţă la pretenţia de a reţine 15% din gazele transportate de Nabucco MEDIAFAX

-         Reuniune de politică monetară la BCE şi BoE, analiştii mizează pe menţinerea dobânzii de referinţă AGERPRES

-         Germania şi SUA - diferende în privinţa băncilor centrale AGERPRES

-         BCE are planuri de rezervă pentru a face faţă grevei angajaţilor AGERPRES

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BANCI

 

Băsescu: Reacţia băncilor nu este mulţumitoare şi o consider incorectă MEDIAFAX

 

Preşedintele Băsescu a declarat, la TVR1, referindu-se la întâlnirea de miercuri cu reprezentanţii mediului bancar, că reacţia băncilor nu este mulţumitoare şi o consideră incorectă, menţionând că aşteaptă din partea acestora "dinamism şi curaj" şi că le reproşează în primul rând dobânzile mari.

"Reacţia băncilor nu este mulţumitoare şi o consider incorectă. Eu le-am propus un parteneriat, iar astăzi am auzit numai plângeri ... ce să mai facă statul. Dar este timpul ca băncile din România să facă şi ele ceva pentru economia românească", a spus Băsescu, răspunzând unei întrebări.

El a menţionat că simpla menţinere a liniilor de credit este un efort, care este recunoscut şi este o respectare a înţelegerilor anterioare acordului cu FMI.

"Dar eu aştept de la bănci mai mult. Aştept dinamism şi curaj", a subliniat el.

În opinia şefului statului, când economia creşte cu şase sau opt procente, "e uşor să fii bancher şi să treci la profituri sume uriaşe".

"Băncile adevărate şi bancherii adevăraţi ştiu să facă bani şi pentru ei şi pentru economie şi în perioadă de criză", a continuat el.

Preşedintele Băsescu a spus că reproşează băncilor, în primul rând, "dobânzile foarte mari".

"Au lichidităţi, sunt bani, nu înţeleg de ce mai menţin aceste dobânzi. Sigur, au nişte probleme din decembrie, ianuarie, februarie, când s-au repezit să-şi ia clienţii unii altora, ca într-un joc de-ăsta fără reguli şi atunci au oferit dobânzi foarte mari la depozite. Acum le este foarte greu să coboare aceste dobânzi, pentru că ei plătesc la depozitele pe care le au dobânzi mari, de 20%, de 18%, însă aceasta nu este vina economiei româneşti, este responsabilitatea lor şi trebuie să-şi asume şi răspunderea de a mai pierde din profit", a spus el.

El a afirmat totodată că nimeni nu poate impune băncilor o anumită conduită în ceea ce priveşte costul banilor.

"Ce mi se pare inadmisibil este că abordarea lor este risc zero", a arătat şeful statului.

"Dacă luăm programul de izolare termică, acolo cu 50% vine ministerul domnului Blaga, cu bani europeni, dar 50% trebuie asiguraţi de Primărie şi de persoana fizică ce beneficiază de acest pogram, ori să oferi credite cu 20% nu va lua nici Primăria, nu va lua acest credit nici persoana fizică", a mai spus el.

Întrebat ce pârghii ar avea pentru a convinge băncile, Băsescu a răspuns: "Nu am pârghii şi nimeni nu are. Băncile sunt libere să facă ce vor. Dar nici nu putea să nu aibă loc această discuţie, în care eu să-mi exprim punctul de vedere, că în propunerea pe care le-am făcut-o - parteneriat între stat şi sistemul bancar privat - noi ne-am respectat obligaţiile. Acest lucru l-am dat ca mesaj şi i-am rugat să analizeze posibilitatea să coboare dobânzile pentru a stimula investiţiile".

În opinia preşedintelui Băsescu, existând lichiditate, băncile sunt tentate să spună că vor să contribuie la construcţia de autostrăzi. "Răspunsul meu este simplu: da, contribuiţi, componenta autohtonă pentru construcţia de autostrăzi, la banii pe care ni-i dă UE, poate fi şi de la voi, dar să nu fie banii mai scumpi decât cei pe care ni-i oferă Banca Europeană de Investiţii", a spus el.

Şeful statului a menţionat că aşteaptă, totuşi, în zilele următoare, o reacţie pozitivă din partea băncilor.

El a adăugat că la întâlnirea de miercuri cu reprezentanţii băncilor nu a fost o reacţie. "Pur şi simplu au fost discuţii în care am înţeles că tot de la stat aşteptau mai mult", a afirmat el, fără a da detalii.

Băsescu a mai spus că nu a făcut niciun secret din a spune că este nemulţumit de comportamentul băncilor şi că acestea nu au respectat parteneriatul.

"Era un domn, mare bancher altfel, cetăţean român, care începuse să-mi facă socoteala câte datorii n-a plătit statul la firme (...). De fapt, bătea câmpii, că nu era vorba de banii pe care Guvernul trebuia să-i plătească, Guvernul a plătit, dar sunt administraţiile locale care sunt în mare dificultate din două motive, una şi cea mai importană că au foarte multe hotărâri judecătoreşti care i-au obligat să dea bani din urmă de pe la anul 2000, în buna înţelegere de către unii judecători a legislaţiei din România şi a discreţionarului. (...) Pe de altă parte, dacă economia nu este finanţată, domnii bancheri trebuie să ştie că nici nu vor fi bani să se plătească firmelor banii pe care Primăriile trebuie să-i plătească, pentru că din taxe se fac banii la Primărie, nu din altceva", a continuat el.

Traian Băsescu a spus că încă aşteaptă ca parteneriatul cu băncile să fie valabil.

"Pentru că Guvernul României poate încerca să se descurce şi fără să mizeze pe bănci", a adăugat el, nedorind să ofere alte detalii.

"N-aş vrea să intru în alte detalii, dar măcar să ştim dacă avem în sistemul bancar din România - acesta a fost mesajul meu astăzi - un partener sau nu. Nu putem fi parteneri doar atunci când vreţi să vă creşteţi lichidităţile", a spus Băsescu.

Pe de altă parte, preşedintele a afirmat că băncile-mamă au avut un comportament "foarte corect" faţă de sistemul bancar românesc, menţinând liniile de credit.

 

 

Şefului statului s-a întâlnit cu reprezentanţii BNR şi cu bancherii MEDIAFAX

 

Întâlnirea preşedintelui Traian Băsescu cu reprezentanţii BNR şi ai celor mai importante bănci s-a încheiat, miercuri, după o oră şi 15 minute.

Şeful statului nu a făcut declaraţii nici la sosirea şi nici la plecarea de la Clubul BNR, unde au avut loc discuţiile.

Printre posibilele teme de discuţie s-ar putea afla situaţia economică, acordurile semnate cu băncile-mamă pentru menţinerea finanţărilor în România, precum şi programul "Prima Casă", în condiţiile în care premierul Emil Boc a anunţat că 16 bănci şi-ar fi exprimat interesul faţă de această iniţiativă.

Preşedintele Traian Băsescu a avut mai multe întâlniri cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi cu reprezentanţii principalelor bănci din România, cea mai recentă având loc la începutul lunii martie.

Şeful statului a spus, după acea întâlnire, că va stimula "parteneriatul bănci- Guvern-Banca Naţională", precizând că are şi obligaţia constituţională în acest sens.

 

 

Isărescu este interesat de un nou mandat de guvernator al BNR MEDIAFAX

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat pentru MEDIAFAX că este interesat de un nou mandat de guvernator al băncii centrale, poziţie pe care o ocupă de aproape 19 ani.

"Cum mai este ceva vreme până voi împlini vârsta de 65 de ani, nu intenţionez să mă pensionez", a răspuns Isărescu întrebat de MEDIAFAX dacă este interesat de un nou mandat de guvernator al Băncii Naţionale.

Actualul Consiliu de Administraţie (CA) al BNR a fost numit de Parlament la sfârşitul lunii septembrie 2004, când legislativul a stabilit şi ca mandatul conducerii băncii centrale să fie redus de la şase la cinci ani. Astfel, mandatul actualului CA va expira în mai puţin de patru luni.

În urmă cu cinci ani, alături de Mugur Isărescu au mai fost numiţi în Consiliul de Administraţie al BNR Florin Georgescu - prim-viceguvernator, Cristian Popa - viceguvernator, Eugen Dijmărescu - viceguvernator, şi cinci membri fără funcţii executive: Silviu Cerna, Maria Ene, Agnes Nagy, Napoleon Pop şi Virgiliu Stoenescu.

Noua conducere a BNR va fi stabilită de Parlament pe baza propunerilor înaintate de partide.

Având în prezent 59 de ani, Mugur Isărescu a preluat la vârsta de 40 de ani, în septembrie 1990, poziţia de guvernator al BNR, pe care a părăsit-o temporar doar în perioada 22 decembrie 1999 - 28 noiembrie 2000, când a fost numit premier.

Isărescu a absolvit în 1971 Academia de Studii Economice - Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale şi a obţinut doctoratul în economie cu teza "Politici ale ratelor de schimb". A publicat câteva zeci de lucrări, a primit distincţii de la mai multe universităţi din ţară şi străinătate, iar din 2006 este membru titlular al Academiei Române.

 

 

Caderea leului cu inca 20% ar zdruncina rau bancile, spune BNR ZIARUL FINANCIAR

 

Una dintre bancile mari, cu o cota de piata apropiata de 5%, ar putea incheia anul cu pierderi mai mari decat fondurile proprii in cazul in care leul s-ar deprecia cu inca 20% fata de euro, adica ar ajunge la un curs de peste 4,4 lei/euro, iar declinul economiei ar fi de 4% fata de 2008, conform scenariului de baza din testele de rezistenta la stres rulate de BNR pentru 29 de banci.

Alte trei banci mici, cu cote de piata sub 1%, s-ar afla in aceeasi situatie, iar in cazul a opt jucatori rata de solvabilitate ar cobori sub pragul minim de 8% cerut in UE, in conditiile in care BNR introduce un nivel minimal de 10%.

In cadrul acestui scenariu de stres banca centrala a luat in calcul reduceri ale ratelor medii de dobanda la credite cu 1,8 puncte la euro, respectiv 0,7 puncte procentuale la lei.

Bancile au suferit deja un soc din cauza deprecierii leului cu aproape 20% din octombrie 2008 pana in martie 2009, reflectat in cresteri ale provizioanelor pentru credite neperformante care au adus pe pierdere mai multi jucatori mici, dar si unul din top 10.

Un al doilea scenariu - pesimist - construit de BNR si FMI ia in calcul o depreciere a leului cu aproape 25%, adica un curs de peste 4,6 lei/euro, si o cadere a PIB cu 7%. Efectul pentru sistemul bancar? Nu mai putin de 12 banci dintre cele 29 analizate ar intra cu solvabilitatea sub pragul de 8%, iar altele cinci s-ar situa intre 8% si 10%.

In acest context, BNR estimeaza un necesar de recapitalizare a bancilor de circa 1 mld. euro in scenariul de baza, respectiv de 1,6 mld. euro in scenariul pesimist.

 

 

Isărescu: Nu eram pregătiţi să liberalizăm contul de capital înainte de 2007 AGERPRES

 

România nu era pregătită să liberalizeze contul de capital înainte de 2007, a afirmat, miercuri, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, la lansarea noului volum semnat de Daniel Dăianu - 'Which way goes capitalism?'.
'Dacă noi, BNR, am avut multe dileme după 2005 - 2006, acestea s-au legat de aceste soluţii inovative care au creat tensiune în sistem: majorarea rezervelor minime obligatorii la 40 la sută, toate acele inovaţii legate de norme prudenţiale aflate la graniţa cu restricţiile privind creditul în valută, care s-au legat de faptul că, evident, nu eram pregătiţi să liberalizăm contul de capital înainte de 2007', a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, misiunea sa principală în mandatul de premier, pe care l-a deţinut în perioada 22 decembrie 1999 - 28 noiembrie 2000, a fost acela de a convinge oficialii europeni că România se poate integra în 2007.
'Acest lucru vi-l spune o persoană care s-a bătut pentru 2007, întrucât în 2000, când am fost premier, aceasta a fost misia mea principală: să conving oficialii europeni că România se poate integra în 2007 şi nu în 2010. Preşedintele Prodi (preşedintele Uniunii Europene la acea dată - n.r.) cu acest mesaj a venit în ianuarie 2000 la Bucureşti: 2010 şi nu 2007. Mi-a tot repetat în discuţiile personale: nu sunteţi pregătiţi pentru 2007. Privind istoric, putem spune că a fost o greşeală faptul că România s-a integrat în 2007?', a spus guvernatorul BNR.
Isărescu a admis, totuşi, că au fost însă lucruri 'pe care le-am forţat'.
'Lumea vorbeşte despre justiţie. Eu îmi permit să spun despre liberalizarea contului de capital. Să liberalizezi contul de capital cu o inflaţie ridicată, cu dobânzi de 15 la sută, este din punct de vedere monetar o ecuaţie care nu se poate rezolva. Deci, chestiunea asta am forţat-o şi nu pot spune că lucrurile nu au ieşit bine', a subliniat el.
Fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu şi-a lansat miercuri noua carte intitulată 'Which way goes capitalism?'.
Despre lucrarea sa, Daniel Dăianu a subliniat că nu a fost 'plămădită' în timpul acestei crize, care încă se derulează', ci ea 'încununează' o perioadă ce acoperă întregul deceniu prezent, timp în care şi-a ridicat o serie de probleme, au apărut dileme, şi-a pus întrebări, în special cu privire la aspectele de politici publice concrete, cărora a încercat să le răspundă.
'Eu consider că asistăm la eşecul monumental al unei variante de capitalism, numită de unii fundamentalism de piaţă. Credinţa oarbă a unora că piaţa se autoreglează, că toată lumea câştigă este o gândire care întotdeauna mi-a creat disconfort. Şi nu neapărat că mi-a creat disconfort, dar a dus la această criză în care statul a trebuit să intervină pentru a salva economia de piaţă', a spus Dăianu.
În opinia fostului economist - şef al BNR, ar trebui să existe o reglementare a derivativelor, în sensul că cele maligne ar trebui să nu mai fie acceptate la tranzacţionare.
'Eu cred că actualul sistem financiar îşi sfârşeşte zilele, chiar dacă sunt unii care încearcă să stopeze reglementarea derivativelor. Cred că sistemul se va întoarce la rădăcini. Nu vor scăpa de reglementări nici fondurile private, dar de aici decurg consecinţe majore pentru mişcările economiei de piaţă. De asemenea, trebuie stopată supraexpunerea. Băncile trebuie să fie bănci şi să nu transforme teritoriul financiar în speculaţii. Trebuie să se opereze reglementări', a afirmat Daniel Dăianu.
În opinia acestuia, atât în SUA, cât şi în Europa, asanarea sistemului bancar va dura ani întregi şi va costa enorm, iar gestionarea crizei nu va fi uşoară.
'Sistemul bancar din România este curat, dar poate fi contagiat, poate rămâne fără finanţare. Sunt oameni în industria financiară foarte sus, care nici acum nu înţeleg ce s-a întâmplat sau care se fac că nu înţeleg. Ei cred că vor reveni la vechiul business, dar nu va fi aşa', a arătat el.
Dăianu a adăugat că va trebui să se discute relaţia dintre sectoarele publice şi pieţe, pentru că, prin naţionalizare, sectorul public revine în actualitate.
'Efectele acestei crize vor consta şi într-o reconfigurare a contractului social dintre stat şi cetăţean, întrucât, în ultimele decenii, s-a manifestat o inegalitate flagrantă între stat şi cetăţean. Efectele crizei vor fi resimţite ani de zile', a continuat Daniel Dăianu.
Concluzionând, economistul a afirmat că lucrarea sa este o suită de întrebări pe care a 'căutat' să le formuleze, pentru că uneori este important să formulezi întrebările, chiar dacă nu ai răspunsuri.

 

 

INTERNE

 

Băsescu: Sunt adeptul neimpozitării profitului reinvestit MEDIAFAX

 

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la TVR, că este adeptul "unei noi reglementări" menite să determine creşterea investiţiilor, şi anume neimpozitarea profitului reinvestit.

Întrebat cum comentează ideea lansată de PSD referitoare la o posibilă rediscutare a problemei legate de impozitul forfetar pentru 2010, şeful statului a răspuns că nu doreşte să intre în discuţii contradictorii cu acest partid.

Referitor la impozitul forfetar, preşedintele a spus că unii îl critică pe bună dreptate şi, în acelaşi timp, "alţii au făcut evaziune masivă în lipsa acestui impozit".

El a ţinut însă să precizeze la "la noi se face tam-tam când se introduce o măsură prin care se poate diminua evaziunea".

Băsescu a precizat, de asemenea, că este un adept "al unei noi reglementări", care, în opinia sa, poate duce la creşterea investiţiilor, şi anume neimpozitarea profitului reinvestit.

Preşedintele a susţinut că nu este drept să ceri unui agent economic să se împrumute pentru a plăti impozit, în condiţiile în care acesta şi-a reinvestit tot profitul obţinut.

 

 

Ipotecile pe locuinte au inregistrat o prabusire istorica de la inceputul anului ZIARUL FINANCIAR

 

Numarul ipotecilor inregistrate la Agentia Nationala pentru Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI) in primele patru luni ale acestui an a scazut cu 62% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, luna februarie fiind cea mai slaba din ultimii patru ani, de cand ANCPI monitorizeaza aceste date.

In perioada ianuarie-aprilie a acestui an au fost consemnate ceva mai mult de 30. 000 de inscrieri ale unor ipoteci noi sau modificari pe contracte existente, comparativ cu cele aproape 81.000 inregistrate in perioada similara a anului trecut.

Declinul a inceput in noiembrie 2008

Potrivit datelor ANCPI, declinul pietei ipotecare a inceput in luna noiembrie a anului trecut, cand intr-o singura luna a fost consemnata o scadere de peste 50%, de la 19.969 la 9.925.

Potrivit datelor de la Biroul de Credit, pe piata locala sunt in derulare aproximativ 150.000 de credite ipotecare, cea mai mare parte a acestora fiind contractate in perioada 2007-2008, cand a fost de altfel consemnat si varful preturilor in imobiliare.

„Numarul operatiunilor derulate a scazut cu 20% in primele patru luni ale anului. Veniturile ANCPI sunt constituite integral din tarifele percepute pentru serviciile prestate", a declarat Mihai Busuioc, director general la Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate imobiliara.

In acelasi timp, in primele patru luni ale anului numarul tranzactiilor a scazut cu 28% fata de aceeasi perioada din 2008. In aceste conditii, reiese ca tranzactiile facute cu bani din surse proprii sau din credite fara ipoteca au cunoscut o scadere mult mai putin accentuata.

Trebuie monitorizate preturile locuintelor

Una dintre cele mai importante probleme ale pietei imobiliare este legata de lipsa unui indice oficial privind preturile locuintelor. ANCPI lucreaza in prezent la un astfel de proiect, in colaborare cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, Agentia de Cadastru din Olanda si Institutul National de Statistica.

„Avem un proiect-pilot prin care incercam sa monitorizam evolutia preturilor la locuinte, dar am ajuns la concluzia ca acesta nu se poate aplica unitar deoarece nu exista un registru unic al strazilor la nivel national. Spre exemplu, in Buzau, unde am initiat proiectul, avem cartierul Micro 14 si blocul x, fara sa avem o evidenta mai exacta unde se afla acest bloc", a mai spus Busuioc. In prezent, majoritatea indicilor privind preturile la locuinte sunt bazati pe informatiile publicate de proprietari sau de agentii imobiliare pe site-urile de profil, care reflecta de fapt valorile solicitate si nu cele de tranzactionare. Totodata, pentru o serie de tranzactii erau declarate valori mai mici, pentru a plati taxe mai mici catre buget.

In imobiliare exista mai multe preturi: unul cerut de vanzator, unul declarat la banca, altul in contractul de vanzare, cumparare si la notar. Grila notariala a apartamentelor a mai normalizat lucrurile.

Directorul ANCPI spune ca in Romania sunt aproximativ 60 de milioane de parcele de teren dintre care au fost intabulate aproximativ 25%. Suprafata medie a loturilor este de circa 4.000 de metri patrati in extravilan si 1000 - 1500 de metri patrati in extravilan.

ANCPI a fost constituita in 2004 si are peste 3.600 de angajati in cadrul celor 42 de oficii judetene si 133 de birouri nationale in care isi desfasoara activitatea.

Preturile apartamentelor au scazut cu circa 20-25% de la inceputul acestui an, iar pe fondul restrictionarii accesului la credite, piata nu da semne de revenire.

 

 

Guvernul vrea să salveze Oltchim Râmnicu Vâlcea AGERPRES

 

Guvernul a adoptat, miercuri, în şedinţa săptămânală, un memorandum pentru finalizarea procedurilor de transmitere către Comisia Europeană a prenotificării în vederea acordării unei garanţii de stat de 49 milioane de euro societăţii Oltchim Râmnicu Vâlcea.
'Am luat în discuţie situaţia de la Oltchim Râmnicu Vâlcea. Am adoptat un memorandum în Guvern, în vederea finalizării procedurilor de transmitere către CE a prenotificării privind acordarea garanţiei de stat de 49 milioane de euro pentru salvarea acestei companii şi găsirea de soluţii pentru continuarea activităţii', a declarat primul ministru Emil Boc, după şedinţa de Guvern.
Premierul a subliniat că aceasta este o procedură prevăzută în legislaţia europeană, pe care Guvernul o derulează.
Ministrul Finanţelor şi cel al Economiei au fost mandataţi să găsească soluţii în legătură cu garanţiile de stat şi procedurile de aprobare a garanţiilor de stat solicitate de Comisia Europeană pentru ca această societate să funcţioneze la parametrii normali în perioada care urmează.
Acţionarii Oltchim au aprobat, prin bugetul de venituri şi cheltuieli pentru 2009, pierderi de 151,788 milioane lei pentru combinatul chimic, în 2009. De asemenea, bugetul prevede o cifră de afaceri de 1,751 miliarde lei şi venituri de 1,772 miliarde lei. cheltuielile sunt estimate la 1,924 miliarde lei.
Programul de Investiţii şi dotări pe anul 2009 are un cost estimativ de 576 milioane lei, din care 76,888 milioane lei se preconizează a se asigura din surse proprii şi 500 milioane lei din credit.
Ministerul Economiei propusese, într-un proiect de Hotărâre de Guvern, investiţii de 601,49 milioane lei în anul 2009 pentru Oltchim, şi un profit brut de 75.000 lei.
Oltchim a încheiat anul 2008 cu o cifră de afaceri de 1,946 miliarde lei, în creştere cu 11,3 la sută comparativ cu anul 2007, dar rezultatul financiar a fost puternic afectat de efectele crizei economice internaţionale din ultima parte a anului 2008.
Combinatul îşi valorifică la export peste 75 la sută din cifra de afaceri, iar din această poziţie a resimţit efectele crizei internaţionale, începând cu luna octombrie 2008, când preţurile medii de vânzare la export a produselor sale au scăzut cu mai mult de 30 la sută.
Oltchim este cel mai mare combinat petrochimic din România şi lider de piaţă în industria chimică regională în Europa Centrală şi de Est la mai multe categorii de produse chimice.
Principalul acţionar al Oltchim este statul român, prin Ministerul Economiei, care deţine 53,25 la sută din capitalul social. Alţi acţionari ai Oltchim sunt PCC SE, care deţine 12,89 la sută din capital, urmat de SIF Oltenia cu 5,93 la sută şi de alţi mai mici acţionari.
La rândul său, PCC SE este un grup de companii internaţionale structurat în trei mari divizii (industrie chimică, energie şi logistică), cu sediul la Duisburg (Germania). Compania activează în 18 ţări, printre care SUA, China, Letonia, Finlanda, Polonia, Republica Cehă, Croaţia, Slovacia, Slovenia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina şi România.

 

 

Sindicatele vor un salariu de 1.800 lei pentru un învăţător debutant AGERPRES

 

Sindicatele din învăţământ vor propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECI) ca salariul brut al unui învăţător debutant să poată ajunge la 1.800 de lei, faţă de 900, cât are în prezent, a declarat miercuri vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu.
Coeficientul propus de sindicalişti ar urma să fie de aproximativ 3, faţă de 2,77, cât a propus MECI.
Simion Hancescu a spus că grila de salarizare stabilită de MECI pentru personalul auxiliar din învăţământ depăşeşte coeficienţii propuşi pentru o parte din personalul didactic, cum ar fi învăţătorii debutanţi, instructorii şi educatorii.
'Grila pentru un debutant al personalului auxiliar cu studii medii propusă de MECI era mai mare decât a unui învăţător debutant', a susţinut sindicalistul.
În ceea ce priveşte sporurile, vicepreşedintele FSLI a arătat că a cerut ministerului să le prezinte sindicatelor procentul sporurilor care se adaugă la salarii.
'Trebuie să vedem cum facem cu sporurile pentru a ne menţine în marja de 30 la sută. Vrem să adăugăm la salariul de bază un spor de performanţă pentru cadrele didactice de 10 la sută' - a explicat Hancescu.
El a precizat că la salariul de bază va rămâne sporul de vechime, care este de aproximativ 11 la sută şi se va adăuga cel de performanţă.
În ceea ce priveşte sporul de dirigenţie, acesta trebuie 'reaşezat', pentru a-i motiva pe profesorii care sunt şi diriginţi, a arătat sindicalistul.
Potrivit acestuia, o reaşezare va avea loc şi la sporurile de rural, pentru învăţământ special, pentru cei care lucrează cu clase simultane. Totodată, sindicaliştii vor ca în continuare personalul din învăţământ să primească salariu de merit şi gradaţie de merit.
Potrivit vicepreşedintelui FSLI, sporurile vor reprezenta 30 la sută la fondul de salariu.
La rândul său, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu, a declarat că sindicatul pe care îl reprezintă nu va fi de acord cu reducerea sporurilor.
'Nu există posibilitatea eliminării unor sporuri, nu vom fi de acord ca acestea să fie reduse', a afirmat Ciosu.
Reprezentanţii sindicatelor din învăţământ s-au întâlnit miercuri, la sediul MECI, cu reprezentanţii ministerului pentru a discuta despre Legea salarizării unice şi despre sporurile personalului din domeniu.

 

 

România între ţările UE în care preţurile producţiei industriale au crescut în luna aprilie AGERPRES

 

Preţurile producţiei industriale în Uniunea Europeană (UE27) au înregistrat o scădere de 3,9 procente în luna aprilie 2009 comparativ cu luna aprilie 2008, doar cinci state membre (Malta, Ungaria, România, Suedia şi Slovenia) înregistrând o creştere a preţurile producţiei industriale în ritm anual, potrivit datelor prezentate miercuri de Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat).
În Uniunea Europeană, cele mai mari scăderi, în ritm anual, ale preţurilor producţiei industriale s-au înregistrat în Olanda (minus 10,4 procente), Grecia (minus 7,8 procente), Danemarca şi Franţa (minus 6,4 procente). Singurele creşteri ale preţurilor producţiei industriale s-au înregistrat în Malta (22,6 procente), Ungaria şi România (ambele cu o creştere de 2,5 procente), Suedia (1,0 procent) şi Slovenia (0,2 procente). În zona euro, preţurile producţiei industriale au scăzut cu 4,6 procente în luna aprilie 2009, în ritm anual.
Comparativ cu luna precedentă, în luna aprilie 2009 preţurile producţiei industriale au scăzut cu 1,0 procent în zona euro şi cu 1,1 procente în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre UE, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Malta (minus 11,1 procente), Olanda (minus 2,5 procente) şi Germania (minus 1,4 procente). România a înregistrat o scădere a preţurilor producţiei industriale de 0,1 procente. Singurele creşteri ale preţurilor producţiei industriale în aprilie comparativ cu luna precedentă au fost înregistrate în Irlanda (0,7 procente), Grecia (0,3 procente) şi Finlanda (0,1 procente).
În cazul României, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), în luna aprilie 2009 preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere cu 0,2 la sută, comparativ cu luna precedentă, şi o creştere cu 2,5 la sută, faţă de luna corespunzătoare a anului 2008.

 

 

 

EXTERNE

 

Putin: Livrările de gaze spre Europa, prin Ucraina, ar putea fi oprite în iunie sau iulie MEDIAFAX

 

Livrările de gaze ale Rusiei către Europa, prin intermediul Ucrainei, ar putea fi oprite la sfârşitul lunii iunie sau începutul lui iulie, dacă oficialii de la Kiev nu vor plăti gazele stocate în depozitele subterane, a avertizat miercuri premierul rus, Vladimir Putin.

"Gazprom va livra doar gazele plătite în avans. Fără gazele pompate în unităţile de stocare, Ucraina va fi obligată să recurgă la gazele destinate tranzitului", a afirmat Putin la o conferinţă de presă susţinută la Helsinki.

Acest fapt ar putea conduce la sistarea livrărilor de gaze care tranzitează Ucraina către Europa, la sfârşitul lui iunie sau începutul lui iulie, a avertizat Putin.

 

 

Turcia nu renunţă la pretenţia de a reţine 15% din gazele transportate de Nabucco MEDIAFAX

 

Turcia nu a renunţat la pretenţia de a reţine 15% din volumul de gaze naturale care va fi transportat prin gazoductul Nabucco, însă guvernul de la Ankara speră să încheie în luna iunie un acord cu guvernele europene pentru continuarea proiectului.

"Nu am renunţat la a cere 15% din gazele care vor fi transportate de conducta Nabucco, chestiunea este încă în discuţie", a declarat, marţi seară, ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz.

Pretenţiile Turciei cu privire la Nabucco reprezintă un motiv de dispută între statele şi companiile care participă la proiect. Turcia a arătat că va utiliza acest volum de gaze atât pentru consumul propriu, cât şi pentru "re-export".

Consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, care va realiza proiectul, este format din Transgaz Mediaş, OMV (Austria, acţionarul majoritar al Petrom), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania).

Construcţia gazoductului este programată să înceapă anul viitor, după semnarea acordului interguvernamental între statele participante şi asigurarea finanţării necesare pentru proiect, estimată la 7,9 miliarde euro.

Nabucco ar trebui să devină operaţional în 2014, transpotând 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, extrase din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, către Austria, şi are ca scop reducerea dependenţei UE faţă de importurile de gaze din Rusia.

Directorul executiv al consorţiului Nabucco, Reinhard Mitschek, a declarat, săptămâna trecută, că pretenţia Turciei de a reţine 15% din gaze nu mai este o chestiune esenţială, care ar putea împiedica încheiera acordului interguvernamental necesar pentru începerea lucrărilor la construcţia gazoductului.

 

Reuniune de politică monetară la BCE şi BoE, analiştii mizează pe menţinerea dobânzii de referinţă AGERPRES

 

Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Angliei (BoE) organizează joi reuniuni de politică monetară, economiştii aşteptând ca ambele şedinţe să se încheie fără o modificare a dobânzii de referinţă, informează Reuters.
Cu toate acestea dobânda de referinţă este cea mai mică îngrijorare pentru traderi, care vor urmări în special estimările de creştere ale celor două instituţii şi detaliile referitoare la programele de achiziţionare de active.
76 şi din cei 78 de analişti chestionaţi de Reuters se aştepată ca BCE să menţină dobânda de referinţă în zona euro la nivelul record de 1,0 procent. Decizia comitetului de politică monetară de la BCE va fi anunţată în jurul orei 12.45 GMT. Majoritatea analiştilor cred că dobânda practicată de BCE a ajuns la cel cel mai scăzut nivel, şi va rămâne nemodificată cel puţin până la finele anului viitor. 'O modificare a dobânzii de referinţă în luna iunie nu este complet exclusă, dar ar constitui o mare surpriză', a declarat economistul Dresdner Kleinwort, Rainer Guntermann.
Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a promis că va detalia joi detaliile programului de 60 de miliarde de euro destinat achiziţionării de active, în ideea de a ajuta economia zonei euro să iasă din recesiune. BCE urmează să decidă la şedinţa de joi dacă va achiziţiona bonduri de pe piaţa primară sau de pe cea secundară, sau de pe ambele. În plus, pieţele sunt interesate să afle dacă Băncile centrale din cele 16 state membre ale zonei euro se gândesc să extindă programul de achiziţionare de active, prin includerea bondurilor emise de companii şi a biletelor la ordin, aşa cum au sugerat unii membrii din boardul BCE.
Pieţele se aştepată ca şi Banca Angliei (BoE) să anunţe menţinerea dobânzii de referinţă la nivelul record de 0,5 procente, acompaniată de o serie de comentarii cu privire la modul în care progresează programul de 125 de miliarde de lire sterline destinat achiziţionării de active. În condiţiile în care dobânda de referinţă a BoE este la 0,50 de procente, analiştii estimează că guvernatorul BoE, Mervyn King, şi colegii săi nu mai au loc pentru o nouă relaxare a politicii monetare, în plus este puţin probabil ca o nouă reducere a dobânzii de referinţă să aducă cu sine noi beneficii economice.
Excluzând dobânda de referinţă, pieţele se vor concentra pe orice modificare a programului de achiziţionare de active. La precedenta şedinţă de politică monetară, guvernatorul BoE, Mervyn King a anunţat extinderea programului de relaxare cantitativă cu 50 de miliarde de lire sterline până la 125 miliarde de lire sterline. Este puţin probabil ca la şedinţa de astăzi să fie anunţată o nouă extindere a acestui program.

Germania şi SUA - diferende în privinţa băncilor centrale AGERPRES

 

Germania şi Statele Unite şi-au exprimat miercuri diferendele de opinie în legătură cu măsurile excepţionale luate de Rezerva Federală (Fed) pentru a-şi reduce datoria publică, la o zi după criticile formulate de cancelarul german Angela Merkel, informează AFP.
În critica sa la adresa băncilor centrale, Angela Merkel a dezaprobat marţi politica de cumpărare de obligaţiuni dusă de Fed şi de Banca Angliei. Ea a făcut apel la Statele Unite şi Marea Britanie să 'revină la politicile băncilor centrale independente (...), altfel se vor găsi în aceeaşi situaţie peste zece ani'.
Angela Merkel a adăugat că Banca Centrală Europeană (BCE) este presată să lanseze la rândul său astfel de măsuri, care presupun ca băncile centrale să cumpere titluri financiare pentru a injecta bani pe piaţă.
BCE urmează să ofere joi detalii cu privire la programul de cumpărare de obligaţiuni anunţat la începutul lui mai.
Interogat miercuri în faţa Comisiei de Buget a Camerei reprezentanţilor cu privire la declaraţiile cancelarului german, preşedintele Fed, Ben Bernanke, a declarat că dezaprobă acest mod de a vedea lucrurile.
'Economia americană şi cea mondială, printre care şi aceea a Germaniei, s-a confruntat cu o combinaţie excepţională' între criza financiară şi scăderea activităţii. 'În acest context, consider că măsurile hotărâte, atât în domeniul bugetar cât şi cel monetar, se justifică prin încercarea de a evita consecinţe mult mai grave' ale acestei situaţii, a subliniat preşedintele Fed.

 

 

BCE are planuri de rezervă pentru a face faţă grevei angajaţilor AGERPRES

 

Banca Centrală Europeană a anunţat, miercuri, că a pus la punct planuri de rezervă pentru a asigura derularea fără probleme a operaţiunilor sale, în condiţiile în care angajaţii instituţiei financiare vor organiza o grevă de avertisment de 90 de minute la sediul central de la Frankfurt, informează Reuters.
În jurul orei 14,00 GMT personalul BCE urmează să protesteze în faţa sediului de la Frankfurt, nemulţumiţi de intenţia conducerii de a modifica pensiile şi beneficiile angajaţilor.
Banca a anunţat că aceste planuri de rezervă au fost concepute pentru a se asigura că derularea fără probleme a operaţiunilor principale nu va fi afectată de greva angajaţilor. BCE şi cele 16 bănci centrale din zona euro asigură funcţionarea unui sistem de plăţi pe care se bazează pieţele de capital pentru derularea tranzacţiilor lor monetare. O perioadă prelungită de întrerupere a acestui sistem ar provoca haos pe pieţe.
Greva angajaţilor de la BCE are loc cu o zi înainte ca cei 22 de membri ai Consiliului guvernatorilor BCE să se întâlnească pentru o reuniune crucială de politică monetară, reuniune la care vor fi detaliate planurile referitoare la primul program de achiziţie de active ce va fi derulat de BCE. Tot joi, analiştii se aşteaptă ca BCE să menţină nivelul dobânzii de referinţă în zona euro la nivelul record de un procent.
Apelul la grevă a fost declanşat de European Public Services Organisation (Ipso), sindicatul angajaţilor BCE, în care sunt înscrişi 460 dintre cei 1.500 de salariaţi ai instituţiei. Sindicatul vrea să aibă un cuvânt mai important de spus cu privire la modificările ce ar urma să afecteze salariile pensiile angajaţilor BCE.
'Un contract de muncă cu BCE seamănă foarte mult cu un cec în alb pe angajatul îl acordă angajatorului', susţine reprezentantul Ipso, Wolfgang Hermann. 'Contractul include o clauză specială care oferă baza legală pentru o modificare bruscă a plăţilor şi stimulentelor, modificări asupra cărora angajatul nu are nici un fel de control', a adăugat Wolfgang Hermann.
Sindicatul şi-a concentrat plângerile asupra recentei reforme a planului de pensii, reformă care potrivit Ipso ar putea reduce beneficiile salariaţilor care ies la pensie cu până la 20 procente. În schimb, conducerea BCE susţine că evoluţiile economice şi demografice au făcut neviabil vechiul plan de pensii.
În general, locurile de munca din instituţiile Europene sunt considerate ca fiind unele sigure şi bine platite. Greva anunţată de personalul BCE este un semnal al creşterii tensiunilor dintre conducerea instituţiei şi angajaţi cu privire la modificarea regimului de pensionare, în ideea de a evita apariţia unor viitoare deficite de finanţare.