15.06.2009

Data: 15.06.2009

 

Curs valutar:

USD – 2.9923

Euro – 4.1963

 

 

 

TITLURILE ZILEI

 

FINANCIAR

 

-         Băsescu: Optimismul BNR nu are acoperire, România intră în recesiune MEDIAFAX

-         FMI: Va fi dificil pentru România să relaxeze politicile fiscale MEDIAFAX

-         FMI: Economia românească ar putea scădea cu mai mult de 4,1% în 2009 MEDIAFAX

-         Adrian Vasilescu: Îngrijorarea preşedintelui este firească, privind recesiunea din România AGERPRES

 

 

AGRICULTURA

 

-         Franţa sprijină România pentru postul de comisar european pentru agricultură MEDIAFAX

-         Numărul structurilor din subordinea Ministerului Agriculturii scade cu 67% MEDIAFAX

-         Crescătorii de bovine, mulţumiţi de deciziile guvernului AGERPRES

-         Piaţa românească a vinului ar putea depăşi 500 de milioane de euro, în 2009 AGERPRES

 

 

 

 

INTERNE

 

-         Guvern: 102 taxe şi tarife parafiscale au fost anulate, comasate sau reduse MEDIAFAX

-         Băsescu cere miniştrilor să nu depăşească fondul de salarii MEDIAFAX

-         Alba: Creşterea ratei şomajului AGERPRES

 

 

EXTERNE

 

-         Darling:Economia Marii Britanii face progrese AGERPRES

-         Banca Mării Negre pune accentul pe energie, infrastructură , transporturi şi utilităţi AGERPRES

-         Rusia, China şi Brazilia vor să achiziţioneze obligaţiuni FMI AGERPRES

-         Miniştrii de finanţe din G8 văd semne de stabilizare, dar îndeamnă la prudenţă AGERPRES

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

FINANCIAR

 

Băsescu: Optimismul BNR nu are acoperire, România intră în recesiune MEDIAFAX

 

Preşedintele Traian Băsescu le-a spus miniştrilor că optimismul Băncii Naţionale a României privind economia nu are acoperire în evoluţiile viitoare, deoarece România va înregistra o scădere a PIB şi în trimestrul II şi va intra în recesiune, asigurând însă că va rămâne un partener al Guvernului.

"Plecând de la premisa că suntem parteneri în momente de criză, să ştiţi că în mod ferm rămân partenerul Guvernului până când trece criza, în speranţa că trece în timp util. Părărea mea este, deşi nu am elemente definitive, că optimismul manifestat de BNR în luna aprilie nu are acoperire în evoluţiile viitoare economice şi vom avea scădere şi în trimestrul doi, ceea ce înseamnă intrare în recesiune după toate normele", a spus Băsescu miniştrilor.

El a arătat că este dificil de prognozat că România va avea o producţie agricolă egală cu cea din 2008, când a fost un an agricol foarte bun.

Guvernatorul BNR, Mugur Isăresc u, a declarat, în luna mai, că economia românească va traversa o recesiune în "V", cu o scădere, urmată de o revenire treptată, considerând că punctul minim al acestei scăderi a fost atins în primul trimestru, iar în doilea trimestru s-ar putea relua creşterea economică, şi a arătat că îşi menţine speranţa că economia va înregistra un avans pozitiv până la sfârşitul anului.

Guvernatorul a precizat atunci că economia nu a intrat în recesiune tehnică, termen pe care îl defineşte ca o scădere a PIB în două trimestre consecutive, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Preşedintele Traian Băsescu a participat la şedinţa de duminică a Guvernului.

 

 

FMI: Va fi dificil pentru România să relaxeze politicile fiscale MEDIAFAX

 

Relaxarea politicii fiscale va fi greu de realizat în România în contextul actual, şi din cauza politicilor trecute, deşi într-o perioadă de recesiune apar "o mulţime" de idei bine intenţionate în sensul unei expansiuni fiscale, a declarat reprezentantul FMI pentru România, Tonny Lybek.

"Este adevărat că atunci când eşti în recesiune există o mulţime de idei bine intenţionte pentru a avea expansiune fiscală, dar este dificil pentru România în contextul actual. (...) În primul rând, România a avut deficite bugetare mai mari chiar în ani când economia creştea foarte rapid. Anul trecut, economia creştea cu 7,1%, iar deficitul bugetar era de 4,9% din PIB, care este foarte mare. Acest lucru este nesustenabil", a declarat Lybek pentru MEDIAFAX.

El a mai arătat că r eaducerea deficitului bugetar la niveluri sustenabile este importantă pentru credibilitatea ţării, deoarece atunci când investitorii şi agenţiile de rating "se uită" la România, deficitul să fie la niveluri sustenabile.

"Ceea ce am încercat să facem în programul României cu FMI , UE şi instuituţiile financiare a fost să găsim un balans între trei factori, adică readucerea deficitului bugetar la un nivel sustenabil, să ne asigurăm că deficitul bugetar va putea fi finanţat, dar în acelaşi timp să fie evitate costuri foarte drastice, pentru că ar fi amplifica şi accelera recesiunea", a mai spus Lybek.

Deficitul bugetar negociat cu FMI este stabilit pentru acest an la 24,36 miliarde lei, memorandumul tehnic indicând ţinte trimestriale, în condiţiile unor venituri bugetare anuale, fără sumele externe nerambursabile, de 166,72 miliarde lei şi a unor cheltuieli primare de 182,72 miliarde lei.

 

 

FMI: Economia românească ar putea scădea cu mai mult de 4,1% în 2009 MEDIAFAX

 

Datele PIB sub aşteptări din primul trimestru arată că economia ar putea scădea cu mai mult de 4,1% în 2009, prognoză pe care FMI a anunţat-o după încheierea negocierilor cu autorităţile române din martie, a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek.

"Când am venit aici în martie să negociem programul cu autorităţile, pe baza informaţiilor pe care le-am avut la acea vreme, am avut o proiecţie de creştere economică pentru 2009 de -4,1%, iar pentru 2010 de creştere zero". (...) Creşterea ar putea fi chiar mai mică în acest an. Exact care va fi cifra vom afla la începutul lunii august când va veni misiunea FMI pentru revizuire. Până atunci vom monitoriza foarte atent situaţia şi ne vom uita la ceea ce numim indicatori de mare frecvenţă, producţia industrială, ordine noi, sentimentul de piaţă, pentru a vedea exact unde vom ajunge la finele anului 2009", a spus Lybek.

El a reiterat că FMI anticipează un declin al economiei pe parcursul anului 2009 şi în prima parte a anului 2010, iar PIB-ul va reveni pe creştere pozitivă în semestrul al doilea al anului viitor.

"Datele privind scăderea PIB din primul trimestru, de 6,2%, publicate recent, arată puţin mai rău decât ne-am aşteptat. Acest lucru înseamnă că monitorizăm sutuaţia foarte îndeaproape. Există întotdeauna incertitudine legată de aceste proiecţii şi întotdeauna trebuie să ai o bandă în jurul acestei prognoze centrale", a mai spus Lybek.

Economia s-a contractat cu 6,2% în primul trimestru din 2009, comparativ cu perioada similară a anului trecut, mai puţin faţă de estimarea anterioară publicată de Institutul Naţional de Statistică, de 6,4%, declinul fiind determinat de scăderi mai accentuate în agricultură şi industrie.

Pentru acest an, FMI anticipează o contracţie a economiei de 4,1% în acest an, în timp ce prognoza Comisiei Europene este de -4%. Şi Comisia Naţională de Prognoză (CNP) are o estimare asemănătoare, cu o redeucere a PIB în termeni reali de 4%.

Pentru 2010, atât FMI, cât şi Comisia Europeană anticipează că economia va stagna, CNP anticipând o creştere de 0,1%.

În acelaşi timp, FMI se aţteaptă ca economia românească să-şi revină în 2011, când creşterea este estimată la 5%, susţinută de revigorarea cererii interne.

Autorităţile române au convenit, la finele lunii martie, cu reprezentanţii FMI asupra unui acord stand-by pe doi ani cu instituţia financiară pentru 12,95 miliarde euro, bani care intră în rezerva BNR, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

 

 

Adrian Vasilescu: Îngrijorarea preşedintelui este firească, privind recesiunea din România AGERPRES

 

Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, Adrian Vasilescu, a declarat, duminică, că în momentul de faţă România se află din punct de vedere tehnic 'în prag de recesiune', iar îngrijorarea exprimată de şeful statului în legătură cu intrarea României în recesiune este 'firească'.
Acesta a explicat că, în primul trimestru, România a înregistrat recesiune, iar în ceea ce priveşte trimestrul II nu există date, însă prognozele arată o scăderea economică.
Pe de altă parte, referindu-se la afirmaţiile şefului statului, care a declarat că 'optimismul BNR nu are acoperire', Adrian Vasilescu a explicat că acesta s-a manifestat doar în ceea ce priveşte 'problemele de finanţare cu care s-a confruntat România' şi pe care le-a depăşit, cum ar fi imposibilitatea pentru Ministerul Finanţelor de a-şi plăti datoriile sau riscul încetării de plăţi.
În legătură cu problema rezervelor minime obligatorii, Vasilescu a declarat că există un program elaborat împreună cu FMI şi prin care un miliard de euro a plecat deja de la BNR spre băncile comerciale, urmând ca alte sume să plece spre acestea în lunile următoare.
În ce priveşte dobânzile practicate de bănci în România, Vasilescu a arătat că Banca Centrală a redus în acest an în două rânduri dobânda de politică monetară şi este posibil ca mai departe Consiliul de Administraţie al BNR să aibă un program de reducere a dobânzilor. Însă, a subliniat el, nu este normal ca dobânda BNR, care a scăzut la 9,5 la sută, să fie sub dobânzile practicate de băncile comerciale, care se situează acum undeva la 12-13-14 la sută deoarece aceasta poate afecta rezerva BNR.
Prezent la deschiderea şedinţei de Guvern, preşedintele Băsescu a declarat că optimismul manifestat de Banca Naţională după luna aprilie nu are acoperire în evoluţiile economice, iar România intră oficial în recesiune odată cu scăderea PIB-ului şi în trimestrul II al anului.
Băsecu a subliniat, totodată, că BNR trebuie să fie predictibilă, adică să angajeze discuţii cu băncile comerciale cu privire la reducerea rezervelor minime obligatori pe care acestea le constituie la Banca Naţională, şi cu privire la scăderea depozitelor constituite de băncile comerciale în rezerva obligatorie la BNR.
''Este bine ca toţi membrii Guvernului să ştie, dacă aţi văzut diverşi demagogi la televizor care ţipă că statul a împrumutat de la FMI şi de la CE aproape 20 de miliarde de euro, că în rezerva BNR se află aproape 12 miliarde de euro şi în lei echivalentul a şase miliarde de euro, care nu sunt banii BNR, sunt banii băncilor comerciale'', a explicat şeful statului.
Băsescu a mai spus că BNR trebuie să fie atentă atunci când va elibera sumele din rezervă, pentru a nu produce inflaţie, prin afectarea cursului de schimb, precum şi pentru a nu periclita obiectivul de adoptare a monedei euro, în 2014.

 

 

 

 

 

 

AGRICULTURA

 

Franţa sprijină România pentru postul de comisar european pentru agricultură MEDIAFAX

 

Ministrul Agriculturii din Franţa, Michel Barnier, a afirmat că Franţa nu este interesată de postul de comisar european pentru agricultură şi va susţine "cu tărie" ca România să preia acest portofoliu, susţine Liga Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

"LAPAR, federaţie reprezentativă a agricultorilor români, doreşte să facă cunoscut că informaţiile apărute în presa română privind imposibilitatea României de a ocupa postul de comisar pentru agricultură (deoarece acesta ar fi dorit de Franţa) este o manevră de intoxicare a opiniei publice prin intermediul presei, inducându-se ideea ca România nu ar putea obţine acest portofoliu. Michel Barnier - ministrul Agriculturii din Franţa, în urma celor doua întâlniri avute cu Adrian Radulescu - preşedintele LAPAR, a confirmat ca Franţa nu este interesată de acest portofoliu şi că va susţine cu tărie ca României să îi revina postul de comisar pentru agricultură", se spune comunicat transmis de LAPAR.

Potrivit ligii producătorilor agricoli, Barnier a afirmat, în discuţiile avute cu preşedintele LAPAR, că Franţa este interesată de portofoliul de comisar pentru piaţa internă.

"Precizăm, cu deplină responsabilitate, că marile puteri agricole din UE (Franţa, Germania, Italia, Spania) au declarat că nu sunt intersate de acest portofoliu. LAPAR face un apel de solidaritate la preşedinteleTraian Băsescu, premierul Emil Boc, precum şi la preşedinţii partidelor politice parlamentare să solicite cu insistenţă acordarea portofoliului de comisar pentru agricultură României", se mai arată în comunicatul LAPAR.

Ministrul Agriculturii Ilie Sârbu a declarat vineri că este resemnat în privinţa şanselor pe care le are Dacian Cioloş, fost ministru de resort, pentru funcţia de comisar european pe agricultură, după ce preşedintele Franţei a confirmat că actualul ministru al agriculturii din această ţară este favorit pentru acest post

"Sunt resemnat. Am văzut că Michel Barnier, ministrul Agriculturii din Franţa, a fost deja nominalizat pentru funcţia de comisar de către Sarkozy. Pe această zonă cred că lucrurile sunt foarte clare", a afirmat Sârbu.

Adrian Severin, Vasile Puşcaş, Mihai Tănăsescu sunt principalele nume luate în calcul de liderul PSD, Mircea Geoană, pentru posibile propuneri ale social-democraţilor pentru postul de comisar european, celor trei adăugându-li-se Titus Corlăţean, potrivit unor surse din PSD.

Pe de altă parte, propunerile PDL pentru postul de comisar european, în funcţie de portofoliul pe care România îl va prelua în toamna acestui an, ar putea fi prim-vicepreşedintele PDL Theodor Stolojan, fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei sau fostul ministru al Agriculturii Dacian Cioloş.

 

 

Numărul structurilor din subordinea Ministerului Agriculturii scade cu 67% MEDIAFAX

 

Numărul structurilor care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii va fi redus cu 67%, de la 206 la 69, iar atribuţiile lor vor fi transferate unor structuri nou create în cadrul instituţiei sau vor fi preluate de către autorităţile locale, potrivit ministrului de resort, Ilie Sârbu.

"Este prima dată după 40 de ani când avem o asemenea acţiune. Intenţionăm să reducem numărul structurilor noastre cu 67%. Trebuie să menţionez că proiectul de ordonanţă care va intra mâine în şedinţa Guvernului este doar la faza de proiect. El se poate schimba atât în şedinţa Executivului , cât şi la nivelul comisiilor parlamentare care 100% vor aduce amendamente", a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR).

Potrivit proiectului privind descentralizarea şi restructurarea agenţiilor şi structurilor din subordinea Ministerului Agriculturii, cele 42 de Direcţii Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală, 42 de Oficii Judeţene de Studii Pedologice şi Agrochimice, 42 de Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă şi Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Seminţelor şi Materialul Săditor, care se află în subordinea MAPDR, vor trece în subordinea Consiliilor Judeţene.

Totodată, din cele şapte agenţii ale ministerului vor rămâne şase.

Potrivit proiectului, vor fi create 42 de Inspecţii pentru Agricultură, care vor include inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, cu filiale în 10 judeţe.

De asemenea, din cele şase autorităţi de reglementare şi de administrare din cadrul ministerului vor rămâne doar trei.

În acelaşi timp, nu vor fi operate reduceri privind numărul inspectoratelor teritoriale pentru regim silvic şi vânătoare (opt inspectorate), al institutelor de cercetare (patru institute) şi al unor unităţi de managment (trei unităţi).

Cele opt laboratoare pentru controlul calităţii vinului şi cele fitosanitare vor fi transferate către Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească, respectiv către Autoritatea Naţională pentru Resurse Vegetale.

Numărul oficiilor şi centrelor organizate la nivel central va fi înjumătăţit, la două structuri.

 

 

Crescătorii de bovine, mulţumiţi de deciziile guvernului AGERPRES

 

Preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Mircea Ciurea, este mulţumit în privinţa măsurilor adoptate, duminică, de guvern în sectorul zootehnic.
'Este îmbucurător că guvernul se ţine de cuvânt şi trei din punctele protocolului semnat cu miniştrii agriculturii şi finanţelor au fost aprobate. Este vorba de controlul laptelui din schimburile intracomunitare la graniţă, compensarea datoriilor fermierilor în contul subvenţiilor pe care urmează să le ia fermierii precum şi măsurile de preluarea a pajiştilor de către crescătorii de animale. Sunt lucruri care ne arată că guvernul a înţeles situaţia dificilă în care se află zootehnia şi mai ales că trebuie luate măsuri pentru redresarea activităţii', a declarat, pentru Agerpres, Mircea Ciurea.
Acesta a precizat că fermierii vor renunţa la proteste, dar vor relua discuţiile cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii pe marginea susţinerii financiare în perioada 2020-2013.
'Am discutat deja la ministerul agriculturii aceste lucruri şi nu cerem decât ceea ce este inclus în tratatul de aderare, respectiv sprijinul financiar pentru zootehnie în perioada 2010-2013, reducerea accizei la motorină şi energie, îmbunătăţirea materialului genetic. Acestea sunt lucruri realizabile, pentru că sunt incluse în tratatul de aderare', a subliniat preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.
Potrivit sursei citate, crescătorii vor începe negocieri şi cu procesatorii de lapte, deoarece preţul pe care îl primesc de la aceştia este foarte mic. 'Avem informaţii că Franţa oferă deja crescătorilor sporuri la laptele livrat către procesare, peste preţul obţinut de la aceştia. Şi noi, pe 23 iunie, ne vom întâlni cu patronatul din industria laptelui (APRIL) pentru a discuta aceste aspecte'.

 

 

 

 

 

Piaţa românească a vinului ar putea depăşi 500 de milioane de euro, în 2009 AGERPRES

 

Piaţa românească a vinului ar putea depăşi cifra de afaceri din 2008 de 500 de milioane de euro, deşi anul 2009 este un an mai dificil din punct de vedere al prognozelor, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.
'2009 este un an mai dificil din punct de vedere al prognozelor. Deocamdată sunt semnale de la unii producători că vor scădea vânzările, iar de la alţii că vor creşte. Din acest motiv nu putem afirma, încă, dacă piaţa va fi în creştere sau în scădere. Pentru 2008 am anunţat o piaţă în creştere cu 10 la sută faţă de 2007, în jurul valorii de 500 de milioane euro, în care a fost inclus atât vinul românesc, importurile dar şi autoconsumul', a precizat Gheorghe.
Acesta a menţionat că 'paradoxal, în 2009, piaţa va fi şi în creştere, dar şi în scădere, în funcţie de portofoliul producătorilor'' deoarece din studiile de piaţa reiese că în această perioadă de criză ar trebui să crească vânzările în segmentul vinurilor de masă.
'Consumatorii se vor îndrepta în acest an pe un vin mai ieftin decât cel cu care erau obişnuiţi, deşi teoria îmi spune că în perioade de criză oamenii cu bani vor consuma la fel, iar practica îmi demonstrează că într-o piaţă mai puţin dezvoltată cum este cea românească ar putea să crească consumul de vin mai ieftin, în detrimentul celui mai scump', a spus Gheorghe.
Potrivit sursei citate, până în luna martie unii producători de vin au anunţat creşteri ale vânzărilor cu 10-20 la sută, ulterior, înregistrând scăderi cu 25 la sută. 'Vara nu este o perioadă proprie consumului de vin pentru că se bea mai mult spriţ sau bere', a mai adăugat Ovidiu Gheorghe.
Acesta a spus că actuala criză financiară au afectat locurile de muncă din industria vinului, deşi disponibilizările nu au foarte numeroase pentru că au fost făcute investiţii masive în ultimii ani.
Directorul general al PNVV a subliniat că producătorii intenţionează să adapteze structura producţiei autohtone pe vinurile roşii.
'La ora actuală avem în jur de 3.000-3.500 ha de viţă de vie pe programul de reconversie şi restructurare de înlocuire a viei îmbătrânite sau de adaptarea soiurilor la cererea pieţei. Vrem să echilibrăm balanţa în condiţiile în care în prezent avem 65 la sută soiuri pentru vinuri albe, 30 la sută soiuri roşii şi 5 la sută roze. Intenţionăm să ne adaptăm structura producţiei pe vinurile roşii din soiuri autohtone, cum ar fi Feteasca neagră sau Băbeasca neagră deoarece studiile de specialitate arată că acestea aduc numai benefecii sănătăţii omului în consumuri moderate. România va trebui să îşi recâştige pieţele externe cu vinuri individualizate pe piaţa globală', a mai adăugat Ovidiu Gheorghe.
În ceea ce priveşte starea actuală a culturii viţei de vie, reprezentantul producătorilor de vin a precizat că temperaturile ridicate sunt benefice pentru vie, dar nu pe perioade prelungite pentru că nu lasă planta să se se dezvolte şi nici sucul şi zahărul nu reuşeşte să se acumuleze într-o cantitate care să permită producerea unui vin de calitate.
'Acum a plouat exact când a trebuit, iar dacă vom mai avea o astfel de ploaie, în iunie şi august, sper să avem vinuri de calitate în 2009. Din păcate suntem încă la mâna domnului din acest punct de vedere pentru că pe partea de irigaţii nu avem sisteme prin picurare specifice viţei de vie', a explicat directorul general al PNVV.
Potrivit PNVV, producţia de vin în 2008 a fost de 6, 3 milioane hectolitri, o producţie bună din punct de vedere cantitativ, deşi nu au fost vârfuri de calitate.
Producţia s-a înscris în media ultimilor ani, de circa 6 milioane hectolitri, exceptând anul 2005 când s-a înjumătăţit la numai 2,5 milioane hl.
Consumul de vin în România la nivelul anului 2006, conform INS, era de 27 litri/locuitor, dar a scăzut la 22 de litri, aici fiind inclus şi autoconsumul. Acest consum reprezintă mai puţin de jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 55-60 litri /locuitor.
Potrivit datelor PNVV, vinurile îmbuteliate importate din ţări ale UE şi ţări terţe reprezintă doar 3 la sută în momentul de faţă, ceea ce nu e îngrijorător pentru producţia autohtonă. 'Din păcate au intrat cantităţi însemnate în ultimii ani de vin vărsat din Spania şi Italia, cu eticheta produsă în UE şi foarte ieftin deoarece aceste ţări au reuşit să-şi adapteze producţia înregistrând medii de 15-20 tone la ha. Acest lucru le-a permis să aibă cost foarte scăzut de numai 20-30 eruocenţi pe litru', a mai spus Gheorghe.
Acesta a precizat că România are un potenţial fantastic în sectorul vinului, dar mai trebuie făcute investiţii serioase pentru păstrarea viticulturii româneşti.
În prezent România deţine 200.000 hectare cultivate cu viţă de vie, negociate cu UE, deşi pentru producerea vinului de calitate cu denumire de origine controlată şi indicaţie geografică suprafaţa nu depăşeşte 50.000 hectare.

 

 

 

 

 

 

INTERNE

 

Guvern: 102 taxe şi tarife parafiscale au fost anulate, comasate sau reduse MEDIAFAX

 

Un număr de 102 taxe şi tarife parafiscale dintr-un total de 491 au fost anulate, comasate sau reduse prin ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern sau ordine de miniştri, proces care va fi continuat în următoarea şedinţă a Guvernului prin anularea altor 84 de taxe, a declarat premierul Emil Boc.

Decizia a fost luată în şedinţa de duminică a Guvernului.

Astfel, taxele pentru eliberarea certificatului privind stagiul de cotizare în sistemul public de pensii, a adeverinţelor care atestă calitatea şi/sau venitul asigurat (câte 10 lei/certificat) şi a adeverinţelor care conţin informaţii necesare executării silite (100 lei/persoană/adeverinţă), administrate de Ministerul Muncii, au fost comasate într-un tarif unic.

Taxa de autorizare din domeniul inspecţiei în construcţii (150 lei), pentru evaluarea documentaţiei tehnice aferente dispozitivelor medicale (30-210 euro/aparat), de avizare sanitară a substanţelor şi produselor noi (10 lei) şi de emitere de atestate operatorilor de măsurare a energiei electrice (1.000-2.500 lei) au fost eliminate.

Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea a anunţat în luna aprilie că vor fi anulate 36 de taxe şi tarife parafiscale şi comasate 143 de taxe, cele mai multe urmând să fie eliminate, respectiv 60 de taxe şi tarife, de la Ministerul Mediului.

 

 

Băsescu cere miniştrilor să nu depăşească fondul de salarii MEDIAFAX

 

Preşedintele Traian Băsescu a cerut miniştrilor să se încadreze în fondul de salarii, pentru a evita un "derapaj economic şi social", şi a apreciat că Guvernul ar urma să efectueze o nouă rectificare bugetară negativă, în lunile august-septembrie.

"Ştiu că aţi avut o reducere a fondului de salarii faţă de anul trecut. În acelaşi timp, privesc şi la economie care nu va exploda în perioada următoare, dimpotrivă, vom intra în recesiune, îndeplinim toate condiţiile să fim ţară în recesiune. Mă tem că va trebui să mai faceţi o rectificare negativă, undeva în luna august, septembrie, când consideraţi că trebuie făcută. Eu nu vă spun să o faceţi, vă spun ce intuiesc că se va întâmpla. De aceea, cred că cei care speră că «lasă că mergem şi fiind alegeri prezidenţiale în noiembrie, în decembrie şi spunem în octombrie de unde aveţi, de unde n-aveţi, daţi-ne bani de salarii, mă tem că îşi asumă un risc major să nu dea salarii în septembrie şi octombrie». De aceea, rugămintea mea este să vorbiţi cu oamenii şi să vă încadraţi în fondul de salarii, pentru că banii de care vorbim, de împrumut (de la FMI-n.r.) nu se pot duce decât în investiţii. Dacă împrumutăm bani să dăm salarii, puteţi să consideraţi că ne pregătim de intrare în derapaj economic şi social", a spus Băsescu.

El a arătat că aprecierea economiei ar putea avea loc abia în trimestrul 3 sau 4 al anului.

Preşedintele Traian Băsescu a participat, duminică, la şedinţa de Guvern.

Executivul a efectuat în primăvară o primă rectificare a bugetului, prin diminuarea alocaţiilor tuturor ministerelor.

 

 

Alba: Creşterea ratei şomajului AGERPRES

 

Rata şomajului a crescut, în şapte luni, în judeţul Alba de la 5,93 % la 9,23 %, peste 2.200 de şomeri intrând, în luna mai, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Alba, numărul total al celor fără un loc de muncă ajungând astfel la aproape 17.000.
Judeţul cu cei mai mulţi şomeri din Transilvania, Alba ocupă poziţia a treia la nivelul ţării, după Vaslui şi Mehedinţi şi la egalitate cu Teleorman, cu mult peste media pe ţară, care este de 5,7 %. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Alba este singurul din cele patru judeţe în care rata şomajului a crescut în mai faţă de aprilie.
Aproape 6.000 de şomeri sunt neindemnizaţi, iar restul, peste 11.000, figurează în evidenţele AJOFM ca indemnizaţi. Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 7.387 sunt femei.
Rata şomajului la nivelul judeţului Alba era, la sfârşitul lunii mai, de 9,23%, în condiţiile în care, la sfârşitul lunii octombrie 2008, a fost de 5, 93%, iar în aprilie de 8,9 %.
Tot mai mulţi oameni din judeţul Alba rămân fără loc de muncă, situaţia tinzând să se acutizeze, cu deosebire în oraşe ca Aiud, Blaj şi Cîmpeni.
Cea mai importantă societate economică din municipiul Aiud, 'Metalurgica Transilvană', ale cărei baze au fost puse în urmă cu peste un secol, a anunţat că va disponibiliza 400 din cei 638 de angajaţi, primii 250 de muncitori urmând a fi trimişi în şomaj din această lună, iar alţi 150 din august.
'Metalurgica Transilvană', care de-a lungul timpului a avut diverse denumiri, a fost înfiinţată în anul 1894.
Un alt important agent economic din judeţul Alba, SC Montana SA Cîmpeni, a trimis în şomaj aproape jumătate din cei 419 angajaţi. Specializată în prelucrarea lemnului, fabrica din Cîmpeni devenise, în ultimii ani, principalul agent economic din Munţii Apuseni din punct de vedere al numărului de angajaţi, în condiţiile în care exploatările miniere au fost închise după 2000.
Zeci de societăţi din Alba, din cele mai diverse domenii de activitate, de la minerit la încălţăminte sau turnătorie, afectate de criza economică, au disponibilizat mii de angajaţi în ultimele opt luni. Dacă, în lunile de iarnă, au fost efectuate în general disponibilizări de către agenţi economici din domeniul construcţiilor şi al agriculturii, în prezent, societăţile afectate au o gamă variată de activitate.

 

 

 

EXTERNE

 

Darling:Economia Marii Britanii face progrese AGERPRES

 

Marea Britanie face 'progrese bune' spre redresare după ce economia a început săptămâna trecută să arate unele semne că va ieşi din recesiune, a afirmat Alistair Darling, ministrul britanic de Finanţe, transmite Bloomberg.
Planul de salvare a băncilor adoptat de guvern, în valoare de 1,4 mii de miliarde de lire sterline (2,3 mii de miliarde de dolari) şi alte măsuri menite să stimulze cererea, cum ar fi reducerea taxei pe valoarea adăugată au ajutat la redresarea economiei britanice, a explicat Alistair Darling.
'Facem progrese bune şi rămân încrezător că economia va începe să crească până la sfârşitul acestui an', a precizat ministrul britanic.
Vineri, ministrul britanic de Finanţe a avertizat că o scumpirea a petrolului şi eşecul unor ţări în încercarea de a face ordine în sistemul bancar pot frâna creşterea economiei britanice, într-un interviu publicat în 'Financial Times'.
Ziarul relatează că Darling a sugerat că unele ţări europene 'au fost depăşite' de problemele existente în sistemul bancar propriu şi nu au urmat exemplul Marii Britanii, de a identifica activele toxice şi a recapitaliza instituţiile. Deşi Darling nu a menţionat nicio ţară din Uniunea Europeană, surse din ministerul britanic şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu reforma bancară în ţări precum Spania, Suedia şi Germania, subliniază FT.
Banca Angliei (BoE) a decis săptămâna trecută să lase nemodificată dobânda de referinţă la nivelul record de 0,5 procente, pentru a treia lună consecutiv, şi a anunţat că va continua programul său de cumpărare de active, în valoare de 125 de miliarde de lire sterline, pentru a stimula economia.
Ultimele date statistice sugerează însă că economia Marii Britanii a trecut de cea mai dificilă perioadă. Preţul caselor a crescut cu 2,6 procente în luna mai, cea mai mare creştere lunară înregistrată după 2002. În plus, sectorul servicilor, responsabil pentru trei sferturi din economia britanică, a revenit şi el pe creştere în luna mai. Cu toate acestea BoE va opta pentru o politică monetară relaxantă în perioada următoare, în special în condiţiile în care activitatea de creditare a băncilor comerciale nu a revenit încă la normal iar şomajul este aşteptat să crească.

 

 

Banca Mării Negre pune accentul pe energie, infrastructură , transporturi şi utilităţi AGERPRES

 

Consiliul guvernatorilor de la Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a aprobat, duminică, la reuniunea sa anuală, rezultatele financiare pe 2008 şi, totodată, strategia revizuită pentru perioada 2009-2010, a declarat preşedintele consililui guvernatorilor BSTDB, Konstantinos Kollias.
Noua strategie revizuită prevede menţinerea calităţii portofoliului de credite, în condiţiile în care în prezent doar un procent din creditele acordate de BSTDB sunt incluse în categoria credite neperformante, dar şi mutarea accentului spre sectoarele: energie, infrastructură, transport, utilităţi publice şi, posibil, telecomunicaţii.
'În trecut BSTDB a dat prioritate creditelor destinate Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) şi instituţiilor financiare, deoarece era nevoie să fie dezvoltat sectorul financiar din regiunea Mării Negre. Cred că ne-am atins acest obiectiv. Vom continua să finanţăm IMM-urile dar, pentru a ne diversifica portofoliul, am decis să dăm prioritate sectoarelor energiei, infrastructurii şi proiectelor municipale derulate prin PPP (parteneriate public-privat)', a afirmat presedintele BSTDB, Hayrettin Kaplan.
În plus, preşedintele băncii a subliniat că, pentru echilibrarea portofoliului său, BSTDB a decis să acorde o atenţie sporită proiectelor din Grecia, România şi Bulgaria. În cazul României, Kaplan a anunţat că BSTDB are în stadiu de finalizare trei operaţiuni în sectoarele energiei, protecţiei mediului şi infrastructurii.
Explicând decizia BSTDB de a se orienta spre sectoare precum energia, transporturile şi infrastructura, Hayrettin Kaplan a subliniat că în perioadele de criză fluxurile de capital privat se diminuează dramatic iar instituţiile financiare internaţionale trebuie să joace un rol mai important. 'Am decis să ne orientăm spre sectoare care au un viitor mai mare. Considerăm că, atunci când actuala criză se va încheia, va fi nevoie de proiecte de infrastructură' a declarat preşedintele BSTDB.
Referindu-se la impactul crizei asupra activităţilor BSTDB, Hayrettin Kaplan a precizat că în primul trimestru al acestui an banca a hotărât să oprească acordarea de credite pentru a vedea cum evoluează lucrurile, dar începând cu luna aprilie a decis sa reia creditarea. Potrivit preşedintelui BSTDB , pentru acest an obiectivul băncii este creşterea cu zece procente a portofoliului de credite, în condiţiile în care anul trecut acelaşi portofoliu a crescut cu 30 de procente. Pentru a-şi finanţa operaţiunile în acest an, BSTDB a derulat o emisiune de bonduri prin care a strâns 125 milioane dolari, la care se adaugă două acorduri bilaterale în valoare de 50 milioane de dolari, astfel că BSTDB dispune de suficiente lichidităţi pentru acest an, consideră Hayrettin Kaplan.
Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) este o instituţie financiară internaţională înfiinţată în anul 1999 de Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Rusia, Turcia şi Ucraina. Sediul BSTDB este la Salonic (Grecia). În prezent, capitalul băncii este de trei miliarde DST (Drepturi Speciale de Tragere), aproximativ 4,5 miliarde dolari. BSTDB asigură sprijin financiar pentru implementarea proiectelor de cooperare în zona Mării Negre. Agenţia de rating Moody's a acordat BSTDB un rating pe termen lung Baa1, respectiv P2 pe termen scurt, ambele cu o perspectivă pozitivă.

 

 

Rusia, China şi Brazilia vor să achiziţioneze obligaţiuni FMI AGERPRES

 

Decizia Fondului Monetar Internaţional de a emite obligaţiuni, pentru prima oară, a atras câteva importante state emergente, ce caută să-şi diversifice investiţiile în detrimentul dolarului, transmite AFP.
'Echipa FMI va prezenta conducerii instituţiei documentaţia necesară pentru emiterea obligaţiunilor de îndată ce va fi posibil', a anunţat recent Dominique Strauss-Kahn, directorul general al FMI.
Trei state şi-au exprimat interesul pentru achiziţionarea obligaţiunilor emise de FMI: Rusia, China şi Brazilia. China a anunţat că intenţionează să cumpere obligaţiuni în valoare de 50 miliarde de dolari, în timp ce Rusia şi Brazilia vor achiziţiona fiecare obligaţiuni în valoare de zece miliarde de dolari. Alte ţări interesate ar putea fi India sau Arabia Saudită.
La summit-ul din data de 2 aprilie de la Londra, liderii G20 au decis triplarea resurselor FMI (de la 250 la 750 miliarde de dolari), printr-un aport de 500 miliarde de dolari suplimentari. În plus, FMI urmează să-şi majoreze fondurile proprii şi printr-o emisie de 250 de miliarde de dolari sub formă de Drepturi Speciale de Tragere (DST), şi să vândă o parte neprecizată din rezervele sale de aur.
DST (drepturi speciale de tragere), instrument financiar creat de FMI în 1969, ca supliment la rezervele oficiale deja existente ale ţărilor membre, reprezintă o unitate de cont a FMI a cărui valoare este calculată zilnic, pe baza unei medii ponderate a principalelor valute a lumii (dolar, lira sterlină, yen japonez şi euro).
Fondul Monetar Internaţional a aprobat pe 4 mai acordarea unui împrumut în valoare de 12,99 miliarde euro României, pentru a sprijini autorităţile române să atenueze efectele crizei. În acordul cu FMI se prevede ca deficitul bugetar să fie adus la nivelul de 3 la sută până în 2011, să fie menţinută capitalizarea băncilor, iar creşterea economică este prevăzută să ajungă la 0 în 2010 şi la 5 la sută în 2011.

 

 

Miniştrii de finanţe din G8 văd semne de stabilizare, dar îndeamnă la prudenţă AGERPRES

 

Miniştrii de finanţe ai statelor din G8 au salutat semnele de 'stabilizare' observate în economie, dar au făcut apel la prudenţă, subliniind că se înregistrează în continuare riscuri importante, relevă comunicatul oficial difuzat în finalul reuniunii ministeriale de la Lecce /Italia/, transmit agenţiile internaţionale de presă.
'Există semne de stabilizare în economiile noastre, între care revenirea de pe pieţele bursiere, echilibrarea ratelor dobânzii, sporirea încrederii întreprinderilor şi gospodăriilor, însă situaţia rămâne incertă, iar stabilitatea economică şi financiară continuă să fie împovărată de riscuri semnificative', au constatat miniştrii de finanţe din cele opt state cele mai industrializate (SUA, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Rusia).
Minştrii au avertizat că, 'deşi creşterea producţiei ar putea fi reluată, şomajul ar putea continua să crească' la rândul său.
Este necesară, potrivit comunicatului, elaborarea unor 'strategii de ieşire din criză', care pot varia de la o ţară la alta, dar 'sunt esenţiale pentru a asigura o revenire durabilă, pe termen lung'.
Miniştrii de finanţe ai G8 au cerut totodată Fondului Monetar Internaţional să se ocupe de 'activităţile analitice necesare pentru a ajuta ţările în acest proces'.
Ca măsuri imediate, au recomandat responsabilii celor 8, trebuie continuată sprijinirea economiilor şi relansată creditarea.
Pe de altă parte, miniştrii de finanţe din G8 s-au pronunţat pentru adoptarea de măsuri financiare împotriva Coreii de Nord şi a Iranului, ale căror activităţi nucleare provoacă preocupare pe plan internaţional.