02.11.2009

Data: 02.11.2009

Curs valutar:

USD – 2,8927

Euro – 4,2955

TITLURILE ZILEI:

ECONOMIC / FINANCIAR  pg. 2

- Băsescu: România nu are o problemă în a achita 20 de miliarde de euro în cinci ani MEDIAFAX

- Cat de posibila este o crestere economica de 2% anul viitor? ZIARUL FINANCIAR

- Tanasescu: Cursul nu va evolua spectaculos, echilibrul este la 4,2-4,3 lei/euro ZIARUL FINANCIAR

SOCIAL  pg. 5

- ThyssenKrupp defiinţează 10.000 de locuri de muncă în Germania MEDIAFAX

- Orasele din Rusia animate economic de o singura companie intra intr-o spirala a mortii ZIARUL FINANCIAR

- În România vor mai urma cel puţin doi ani de concedieri colective (avocaţi) AGERPRES

EXTERNE  pg. 9

- Autorităţile americane au confiscat nouă bănci falimentare MEDIAFAX

- Privatizarea, solutia guvernului polonez pentru datoria publica ZIARUL FINANCIAR

- Obama temperează optimismul legat de ştirile economice pozitive AGERPRES

ECONOMIC / FINANCIAR

Băsescu: România nu are o problemă în a achita 20 de miliarde de euro în cinci ani MEDIAFAX

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, la Iaşi, că România nu are o problema în a achita 20 de miliarde de euro în cinci ani şi că un împrumut mai mare ar fi fost o povară grea pentru populaţie.

Traian Băsescu a afirmat, la o întâlnire desfăşurată la sediul Prefecturii Iaşi cu preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad, cu primari PDL din judeţ, cu directori de deconcentrate şi reprezentanţi ai mediului academic, că în trimestrul al doilea al anului 2010 România va resimţi o reluare a creşterii economice.

" România nu are o problemă în a plăti 20 miliarde euro în cinci ani , dar România ar fi avut o problemă dacă se mergea pe ideea «lasă să împrumutăm şi să continuăm să creştem în mod fals nivelul de trai al populaţiei». Puteam să împrumutăm 100 de miliarde, care ar fi fost o povară grea pentru populaţie în următoarea perioadă. Cel mai grav lucru ar fi fost, dacă am fi angajat un împrumut mai mare, că nu am fi putut valorifica momentul reluării creşterii economice, care va fi în cursul anului viitor, undeva în trimestrul al doilea", a declarat preşedintele Băsescu.

Şeful statului a spus că România nu are o economie de tip locomotivă şi că din acest motiv şi-a propus să limiteze pe cât posibil efectele crizei economice.

" România are o economie dependentă de ce se întâmplă pe pieţele din Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania şi Italia. Toate aceste ţări sunt în criză economică cu o puternică contracţie. Aici este cheia problemei, pentru că reducerea masivă a exporturilor către aceste pieţe a generat, în România, reducerea de producţie şi şomaj", a afirmat Traian Băsescu.

El a spus, totodată, că programul anticriză al ţării este legat de împrumutul de la FMI şi Uniunea Europeană.

"Sunt doi piloni importanţi - finanţarea rezervei BNR, pentru menţinerea cursului valutar la o rată acceptabilă şi acoperirea deficitului bugetar, pentru continuarea investiţiilor şi plata salariilor. Programe de tipul Prima Casă, Primul Siloz sau Rabla sunt programe secundare în raport cu cei doi piloni importanţi. Timp de un an de zile s-a reuşit un echilibru. Dacă am fi fost în situaţia de a nu finanţa bugetul de stat, trebuia să se treacă la disponibilizări masive în sectorul bugetar. Cred că acest echilibru s-a realizat, până în prezent prin programul anti-criză românesc", a adăugat Traian Băsescu.

La ora transmiterii acestei ştiri, Traian Băsescu are o întâlnire cu membri ai societăţii civile din Iaşi, reuniunea fiind organizată de filiala ieşeană a Grupului pentru Dialog Social. Duminică, în jurul prânzului, în Piaţa Unirii din Iaşi este programat un miting de susţinere a candidaturii lui Traian Băsescu la Preşedinţie, liderii PDL estimând că numărul participanţilor va depăşi 20.000.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

Cat de posibila este o crestere economica de 2% anul viitor? ZIARUL FINANCIAR

Prognozele privind cresterea economica a Romaniei de anul viitor au spart pentru prima data pragul de 1%, iar intrebarea care se pune este care vor fi motoarele de relansare economica in conditiile in care criza politica se adanceste, iar investitii publice de anvergura nu sunt facute.
"Pe plan intern, inca nu avem un set de politici coerente care sa poata sprijini evolutia economiei anul viitor. Daca ar fi stabilit un set de politici interne, o crestere economica de 1,5-2% nu ar fi chiar imposibil de atins, intr-o varianta putin optimista", spune Laurian Lungu, managing partner la firma Macroanalitica.

Agentia de rating Fitch a revizuit in crestere la finalul saptamanii trecute avansul PIB din 2010, pana la 2%, aceasta fiind cea mai optimista prognoza din prezent. Moody's vede o crestere economica pentru Romania de 1,2% anul viitor, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) anticipeaza 1%, iar Comisia Nationala de Prognoza (CNP) afiseaza 0,5%.

Tanasescu: Cursul nu va evolua spectaculos, echilibrul este la 4,2-4,3 lei/euro ZIARUL FINANCIAR

Leul nu se va deprecia sever in viitor, iar iesirea din criza economica se poate face cu ajutorul unui plan scurt de masuri, dar care sa fie monitorizat tot timpul pentru a fi pus in practica eficient, considera Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI.

Leul nu va avea evolutii spectaculoase in urmatoarele trimestre fata de nivelul actual de 4,3 lei, a declarat Mihai Tanasescu la emisiunea "Dupa 20 de ani", transmisa ieri de Pro TV.
"E clar ca rata de schimb valutar, asa cum arata fundamentele economiei romanesti, are o variatie intre 4,2 si 4,3 lei/euro si am vazut acest lucru in perioada ultimelor luni. Eu nu cred ca vor fi evolutii spectaculoase in perioada trimestrelor urmatoare in ceea ce priveste cursul", a declarat Tanasescu.
Moneda europeana a fost cotata vineri la un curs de 4,2955 lei dupa ce joi a depasit pragul de 4,3 lei, in conditiile in care miercuri noapte pe pietele internationale euro ajunsese sa se tranzactioneze si cu 4,33 lei.

Tanasescu mai considera ca iesirea din criza economica se poate face pe baza unui plan scurt de masuri, care sa poata fi implementat pe baza resurselor disponibile si urmarit "24 de ore din 24" pentru a fi pus in practica si nu cu liste care sa cuprinda zeci de puncte si idei.
Actuala criza a fost tratata superficial "de la bun inceput", a completat economistul.

Nu vor mai fi cresteri salariale de 20-25%
Tanasescu crede ca majorarile de salarii si pensii vor depinde in continuare de evolutia economiei si vor fi posibile doar in conditiile unei mai bune discipline a sistemului, insa romanii nu trebuie sa se mai astepte la majorarile de 20-25% din 2006 si 2007.
"Atata vreme cat se va pune o mai mare disciplina in sistemul de salarizare, in sistemul pensiilor, este foarte clar ca acestea vor avea un trend crescator, dar sa nu ne mai asteptam la acele cresteri de 20-25% care au avut loc in 2006 si in 2007. Aceste cresteri nu sunt sustenabile. Aceste cresteri nu pot sa conduca la consolidare", considera reprezentantul Romaniei la FMI.
Referitor la problemele create de situatia politica instabila, Tanasescu considera ca bugetul pe 2010 trebuie neaparat aprobat pana pe 10 decembrie, pentru ca Romania sa poata primi a treia transa de la FMI, de 1,5 miliarde de euro, bani care sunt neaparat necesari statului, pentru sustinerea cheltuielilor. Tanasescu, impreuna cu negociatorii FMI, Bancii Mondiale si Comisiei Europene sunt la Bucuresti in incercarea de a-i convinge pe toti liderii politici sa ajunga la un consens pentru adoptarea conditiilor cerute in acordul cu FMI.

Daca nu primeste banii de la FMI, Romania va avea probleme mari
In cazul in care Romania nu va primi banii de la FMI, pentru ca banii de la Comisia Europeana nu mai pot veni pana la finalul anului din cauza procedurilor, statul va avea mari probleme in asigurarea platii salariilor si pensiilor la final de an.
Pentru a face rost de bani, Ministerul Finantelor va trebui sa se imprumute de pe piata interna, care este deja secatuita, ceea ce ar duce la cresterea dobanzilor la lei si chiar a cursului.
Intrebat daca ar accepta postul de premier daca va fi propus pentru aceasta functie dupa alegerile prezidentiale, Tanasescu a spus ca "este onorant pentru mine daca mi se va oferi acest lucru (postul de premier - n. red.)".

SOCIAL

ThyssenKrupp defiinţează 10.000 de locuri de muncă în Germania MEDIAFAX

ThyssenKrupp, cel mai mare producător german de oţel, intenţionează să desfiinţeze 10.000 de locuri de muncă din Germania, în actualul an financiar, în cadrul unui program de economisire care va include renunţarea la 20.000 de posturi la nivel mondial, potrivit unor surse din companie.

Grupul a anunţat deja vânzarea diviziei Industrieservice, precum şi restructurarea a două şantiere navale, astfel încât informaţia nu este nouă, a declarat un purtător de cuvânt al grupului, citat de Reuters.

El a arătat că Industrieservice are circa 9.000 de angajaţi, majoritatea în Germania, iar reorganizarea şantierelor navale va afecta aproximativ 3.500 de salariaţi.

De asemenea, continuă discuţiile referitoare la vânzarea a diviziei Safway din SUA, unde lucrează alte 5.000 de persoane, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Directorul general al ThyssenKrupp, Ekkehard Schulz, a declarat în luna octombrie că grupul va desfiinţa până la 20.000 de locuri de muncă în actualul an fiscal, pentru a reduce costurile, în contextul recesiunii economice.

În anul fiscal precedent, grupul a aprobat planurile de reducere a costurilor cu peste un miliard de euro, parţial prin reorganizarea structurii de la cinci divizii la două şi renunţarea la 2.000 de angajaţi de la operaţiunile de producţie a oţelului.

Orasele din Rusia animate economic de o singura companie intra intr-o spirala a mortii ZIARUL FINANCIAR

Criza economica mondiala pune capat erei monooraselor, a caror viata este intretinuta de un singur actor economic, si obliga guvernul sa gaseasca solutii pentru fabricile din era comunista aflate acum in prag de colaps.

Parca pictat in culori de toamna, orasul Tolyatti, aflat pe malurile raului Volga, undeva in sudul Rusiei, pare la prima vedere un exemplu de liniste. Tensiunea insa mocneste undeva aproape de suprafata. Pentru cei 700.000 de locuitori ai orasului, urmatoarele saptamani vor fi critice, din cauza faptului ca principalul actor economic de pe scena locala, producatorul auto Avtovaz, se afla pe marginea prapastiei, amenintat fiind de faliment si amenintand la randul sau cu disponibilizarea angajatilor, scrie Financial Times.

In Rusia exista sute de orase si orasele ca Tolyatti, un monogorod, sau un monooras, unde o singura industrie sau fabrica reprezinta principalul motor pentru economia locala.
Temandu-se de posibile instabilitati sociale, insa constient ca nu poate mentine in functiune multe companii din era sovietica, guvernul rus, condus de Vladimir Putin, a lansat un program ce prevede analizarea a pana la 400 de astfel de orase si companii locale pentru a gasi o modalitate de a le restructura si de a crea noi surse de locuri de munca. In conditiile in care cel mai pesimist scenariu va fi pus in scena, acestea vor fi inchise, iar oamenii vor incepe noi vieti al caror viitor inca ramane incert.

Viitorul fabricilor "comuniste" atarna de un fir de ata
Majoritatea monooraselor nu sunt mai vechi de 50 de ani, ele fiind construite peste mine de carbuni, peste depozite de minereuri sau in apropierea barajelor hidroelectrice. Ele au aparut in timpul Uniunii Sovietice, parte a programului de industrializare rapida ce a inceput in anii '30. Viata in aceste orase a fost dura, in cea mai mare parte a timpului oamenii fiind nevoiti sa lupte pentru a-si castiga existenta.
In prezent, raspandite in diferite colturi ale padurilor si campiilor din Rusia, multe dintre aceste orase nu mai au o ratiune economica pentru a exista dupa ce a cazut comunismul si s-a incheiat era planificarii centralizate. Produsele ce iau nastere in fabricile din aceste orase nu sunt suficient de competitive comparativ cu rivalele venite din import. Guvernul a fost singurul care a mai facut investitii in aceste zone, insa acestea au fost minime. In acest an insa, lucrurile s-au schimbat dupa ce veniturile din petrol au fost diminuate considerabil.
In conditiile actualei crize economice multe dintre aceste orase au vazut cum intra intr-o spirala a mortii. Cel mai mare monooras din Rusia, Tolyatti gazduieste ceea ce a mai ramas din stindardul industriei auto nationale al Rusiei sovietice. Avtovaz angajeaza 102.000 persoane care produc masinile Lada, omniprezente pe soselele din Rusia. Construit in urma cu jumatate de secol in apropiere de malurile raului Volga, orasul a fost numit dupa Palmiro Togliatti, un lider comunist italian.
Optimismul sovietic deplasat din acele vremuri mai poate fi regasit in picturile murale socialiste de pe blocurile de apartamente, acum afectate de trecerea timpului, picturi care infatiseaza steaguri rosii si proletari fericiti.
Orasul este poate cea mai scumpa problema sociala cu care se confrunta guvernul rus. Acest oras risca sa se confrunte cu cea mai mare rata a somajului si cele mai ridicate datorii din randul monooraselor.
Disponibilizarile ce urmeaza a avea loc ar putea lasa fara loc de munca intre 17.000 si 27.500 de persoane (25% din forta de munca a Avtovaz). Autoritatile se lupta pentru a impiedica intrarea in faliment a fabricii.

Avtovaz este gaura neagra a economiei Rusiei
Avtovaz, despre care presa locala scrie in termeni precum o "gaura neagra" din punct de vedere financiar, a inghitit deja 25 mld. ruble (570 mil. euro) sub forma de ajutoare de stat, insa acestea nu au avut efectul scontat.
Erorile de management de la fabrica par a fi problema ce a stat la baza situatiei actuale. Saptamana trecuta Avtovaz a recunoscut ca 7.500 de autovehicule lipsesc din reteaua sa de dealer. Masinile produse de Avtovaz nu au forta necesara pentru a concura cu masinile din import, in pofida taxelor de import de 30% din valoarea masinii impuse de stat. Fabrica a fost detinuta de mai multi proprietari. In 2005 Rostechnologiya, ce detine monopolul pe piata armamentului din Rusia, a preluat fabrica. Compania franceza Renault a preluat un pachet de 25% din actiuni in 2008. Banca de investitii de la Moscova Troika Dialog detine la randul sau o participatie similara. Politicienii si oamenii de afaceri incearca sa gaseasca un vinovat pentru situatia actuala. Premierul Vladimir Putin a cerut companiei Renault sa contribuie la resuscitarea Avtovaz. Intre timp, dimensiunea sociala a acestei probleme ia amploare. In august Avtovaz a fost inchisa complet si de atunci, dupa ce a fost redeschisa se lucreaza doar in una sau doua ture normale, iar muncitorii primesc doar jumatate de salariu. Multi dintre fostii angajati conduc acum taxiuri sau stau in parcuri si joaca sah.
"Toata lumea este ingrijorata", a spus Mikhail Akhmetov, care conduce un taxi in zilele sale libere. Salariul sau este de 12.000 ruble pe luna, din care 4.000 ruble reprezinta chiria, la care se adauga taxele pentru educatie. Lui nu ii mai ramane decat foarte putin pentru mancare. "Ne apropiem de marginea prapastiei". Tolyatti are insa un avantaj in fata celorlalte orase - investitorii straini sunt interesati de industria auto din Rusia.

În România vor mai urma cel puţin doi ani de concedieri colective (avocaţi) AGERPRES

În România vor mai urma cel puţin doi ani de concedieri colective, iar punctul culminant va fi la mijlocul anului 2010, potrivit experţilor în consultanţă juridică.
Codul muncii este foarte rigid şi nu răspunde necesităţilor actuale ale companiilor în privinţa concedierilor colective, consideră specialiştii în dreptul muncii. În anumite situaţii, procedura de reorganizare oferă 'portiţa' legală care facilitează aplicarea acestor măsuri.
'Cred că în România vor mai urma cel puţin doi ani de concedieri colective. Până ne vom reveni şi vom ajunge la nivelul ţărilor din vest, vom mai avea de luptat cu aceste proceduri. Suntem încă la baza acestor probleme. Punctul culminant se va vedea la mijlocul anului viitor', a declarat, la un post de televiziune, avocatul Elena Robitu, managing partner la casa de avocatură Robitu, Rădulescu, Sandi şi Asociaţii.
În cazul în care se deschide procedura de reorganizare a societăţii, concedierile colective se pot efectua fără îndeplinirea procedurilor prealabile, indiferent de momentul în care se dispun ţi nu se mai ţine cont de niciun fel de criteriu în ceea ce priveşte această concediere, a precizat avocatul Elena Robitu.
Procedurile complexe din cadrul concedierilor colective par un examen greu de trecut pentru angajatorii români. O situaţie dificilă pentru angajator apare atunci când acesta este nevoit să efectueze concedieri colective într-o perioadă în care derulează negocieri pe marginea contractului colectiv de muncă, întrucât legea interzice acest lucru.
'O asemenea negociere poate dura luni de zile, astfel că este considerată (n.r. interdicţia de a face concedieri) o prevedere abuzivă, cu efecte negative asupra întregii firme', a declarat avocatul Radu Cataniciu, managing partner la Cataniciu şi Asociaţii.
Procedura reorganizării judiciare oferă o portiţă legală companiilor nevoite să recurgă la concedieri colective în perioada în care poarta negocieri pe marginea contractului colectiv de muncă.
'Atunci când a fost reglementat Codul muncii, în perioada 2003-2008, prevederile au fost gândite numai pe ideea de creştere economică. Astfel, Codul muncii este foarte rigid şi nu răspunde necesităţilor actuale din punct de vedere al flexibilităţii pe piaţa muncii şi din punct de vedere al costurilor pe care o companie le face cu concedierile colective. Este nevoie de o adaptare a legislaţiei, pentru a face faţă acestor perioade de criză economică', a afirmat Radu Cataniciu.

EXTERNE

Autorităţile americane au confiscat nouă bănci falimentare MEDIAFAX

Autorităţile americane au confiscat nouă bănci aflate în faliment, cu active în valoare de 18,4 miliarde de dolari şi depozite de 15,4 miliarde de dolari, cea mai amplă măsură de acest tip efectuată într-o singură zi, de la declanşarea crizei financiare.

Numărul total al băncilor care au dat faliment în SUA în 2009 a ajuns la 115, cel mai ridicat nivel anual consemnat din 1992, iar analiştii consideră că procesul va continua.

Printre băncile ale căror active au fost preluate de stat la sfârşitul acestei săptămâni se află şi California National Bank din Los Angeles, al cărei faliment a fost al patrulea ca mărime, în acest an.

Cea mai mare instituţie financiară care a dat faliment în actuala criză a fost Washington Mutual, care, la data declarării incapacităţii de plată, în septembrie 2008, avea active de 307 miliarde de dolari.

Cele nouă bănci, deţinute de FBOP Corp, grup privat din Illinois, au fost preluate de U.S. Bancorp, specializată în cumpărarea de active ale băncilor falimentare.

Activitatea acestor bănci va continua să se desfăşoare normal, în perioada de interimat, ele urmând să opereze ulterior sub brandul U.S. Bank, deţinut de U.S. Bancorp, a declarat Roberta Valdez, purtător de cuvânt al Federal Deposit Insurance Corp, care a ajutat la transferul activelor.

Printre băncile afectate se află Cal National, cea mai are dintre cele nouă, în funcţie de numărul de sucursale.

U.S. Bancorp operează o reţea de peste 770 de sucursale în Illinois, Arizona şi California.

Privatizarea, solutia guvernului polonez pentru datoria publica ZIARUL FINANCIAR

Guvernul de la Varsovia mizeaza pe un program ambitios de privatizari in valoare de 8,9 mld. euro ce urmeaza a se derula pe o perioada de doi ani, pentru a reduce datoria publica masiva, scrie Financial Times.
Ministrul polonez de finante Jacek Rostowski a declarat ca planurile sale privind privatizarea unor active de stat, printre care si Bursa de la Varsovia si companiile energetice, sunt necesare pentru a mentine nivelul datoriei publice la sub 55% din Produsul Intern Brut.
Datoria publica a Poloniei a crescut de la 47% din PIB in cursul anului trecut la putin sub 50% in 2009, iar guvernul face eforturi pentru a evita o noua majorare in 2010.

Cea mai mare temere a Poloniei ramane datoria publica, ce nu poate depasi pragul maxim de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. "Trebuie sa obtinem o reusita prin intermediul acestui program de privatizare in masa pe care guvernul intentioneaza sa-l implementeze. Sunt sigur ca nu vom atinge pragul de 55%", a declarat Rostowski.
Anul acesta, guvernul polonez a incasat dividende substantiale de la companiile in cadrul carora detine actiuni, insa profiturile de anul viitor sunt estimate a fi cu mult sub cele inregistrate in 2009. Aleksander Grad, ministrul polonez al Trezoreriei, care va superviza programul de privatizare, a afirmat intr-un interviu recent ca "planul nostru este realist si il vom duce la capat in urmatoarele 18 luni daca situatia de pe piete nu se va inrautati".
Polonia este singurul stat din Uniunea Europeana care a reusit sa evite recesiunea si ar putea inregistra un avans economic de 1,2% anul acesta, insa in pofida masurilor adoptate de guvernul de la Varsovia, deficitul bugetar al tarii a urcat anul acesta la peste 6% din PIB. Anul viitor, deficitul bugetar ar putea atinge un nivel record, potrivit lui Rostowski, care a adaugat ca "impozitele percepute de stat au crescut deja destul de mult".
O alta problema extrem de dificila pentru statele din intreaga lume, somajul, nu are aceeasi amploare in Polonia, unde a urcat cu doar un procent in timpul crizei, pana la 8%, potrivit agentiei de statistica a Uniunii Europene, Eurostat.
Rostowski pune evolutia destul de modesta a somajului din Polonia pe seama intreprinderilor mici si mijlocii, care au mai fost afectate de probleme la inceputul deceniului si au devenit mai rezistente ulterior.
In conditiile in care problemele economice incep sa se tempereze, guvernul de la Varsovia isi indreapta din nou atentia catre obiectivul de a se alatura zonei euro. Promisiunea facuta in toamna lui 2008 de premierul polonez Donald Tusk, potrivit carei Polonia va adopta moneda euro pana in 2012, a pierdut orice sansa de a se materializa dupa ce a devenit clar ca tara nu va putea indeplini criteriile de convergenta.

Obama temperează optimismul legat de ştirile economice pozitive AGERPRES

Preşedintele SUA Barack Obama a temperat sâmbătă entuziasmul legat de creşterea economică cu o perspectivă sobră conform căreia mulţi americani îşi vor pierde locurile de muncă, transmite AP.
El a caracterizat această situaţie ca fiind o realitate cumplită şi a avertizat că, chiar în condiţiile unei explozii de ştiri economice pozitive nu înseamnă că nu vor urma zile dificile.
Cea mai bună ştire a săptămânii a fost cea privind creşterea economiei SUA, pentru prima oară după mai bine de un an. În trimestrul III 2009, economia SUA a crescut cu 3,5 la sută, cel m ai înalt ritm din ultimii doi ani.
Preşedintele american Barack Obama a declarat sâmbătă că Statele Unite ale Americii se refac după o profundă recesiune şi că 'sute de mii de locuri de muncă' au fost create datorită în principal masivelor investiţii de stat în infrastructură, informează AFP şi AP.
'Astăzi, sunt încântat să vă ofer ştiri mai bune, care deşi nu sunt încă un motiv sărbătoare, ne fac să credem că ne mişcăm în direcţia cea bună', a declarat preşedintele american în cadrul alocuţiunii sale săptămânale.
El s-a referit la faptul că Statele Unite au ieşit în timpul acestei veri din cea mai lungă recesiune de la Marea Depresiune din 1929-1933. Potrivit cifrelor publicate joi de Ministerul Comerţului, Produsul Intern Brut (PIB) al primei economii mondiale a crescut în al treilea trimestru cu o rată anuală de 3,5 la sută.
Casa Albă a asigurat de altfel vineri că a primit confirmarea faptului că uriaşul plan de relansare în valoare de 787 de miliarde de dolari, promulgat de preşedintele Barack Obama în februarie pentru contracararea crizei economice, a salvat cel puţin un milion de locuri de muncă
'Noi am salvat joburi, ajutând statele federale să evite concedierile a sute de mii de poliţişti, de pompieri şi de profesori, care sunt astăzi pe teren sau în sălile de clasă graţie' planului de relansare, a asigurat Obama sâmbătă.
Obama şi-a moderat însă sâmbătă optimismul, amintind pierderile suplimentare de locuri de muncă şi că mai sunt multe de făcut pentru redresarea situaţiei. Preşedintele a recunoscut şi că actuala creştere economică nu reprezintă un substitut pentru creşterea numărului de locuri de muncă.