03.11.2009

Data: 03.11.2009

Curs valutar:

USD – 2,9152

Euro – 4,3047

TITLURILE ZILEI:

FINANCIAR / BANCAR  pg. 3

- Rezervele valutare ale BNR au urcat cu 63 milioane euro, nou record istoric MEDIAFAX

- „Strainii vor mai pompa bani in economie daca nu-i zapacim cu schimbari fiscale” ZIARUL FINANCIAR

- BNR: Investiţiile străine directe s-au orientat către industria prelucrătoare, în 2008 AGERPRES

ECONOMIC  pg. 6

- Topul primilor zece datornici mari contribuabili la buget în trimestrul trei MEDIAFAX

- FMI a cerut României să elimine subvenţiile acordate companiilor de stat cu datorii mari la buget MEDIAFAX

- Bugetul pentru 2010 si respectarea tintei de deficit sunt puse sub semnul intrebarii inca inainte de a fi stabilite ZIARUL FINANCIAR

INTERNE  pg. 9

- Proiectul privind trecerea Registrului Comerţului la Camerele de Comerţ, adoptat pe articole MEDIAFAX

- Politicienii nu se inteleg, iar gigantii energetici ar putea pica ZIARUL FINANCIAR

- Sindicatele de la Metrou aşteaptă un răspuns de la FMI cu privire la revendicările salariale AGERPRES

FINANCIAR / BANCAR EXTERN  pg. 12

- Ministrul britanic de finante nu vrea sa mai auda de banci-gigant si sparge creditorii nationalizati ZIARUL FINANCIAR

- Una dintre cele mai mari banci pentru IMM-uri din SUA a intrat in faliment ZIARUL FINANCIAR

- RBS va desfiinţa 3.700 locuri de muncă, începând din mai 2010 AGERPRES

EXTERNE  pg. 15

- Economia Germaniei va depăşi criza mondială în doi sau trei ani MEDIAFAX

- Estul trebuie sa isi trateze dependenta de creditele in valuta pentru a nu-si pune in pericol stabilitatea economica ZIARUL FINANCIAR

- Putin solicită UE să participe la finanţarea livrărilor de gaz către Ucraina AGERPRES

FINANCIAR / BANCAR

Rezervele valutare ale BNR au urcat cu 63 milioane euro, nou record istoric MEDIAFAX

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României (BNR) au crescut în octombrie cu 63 de milioane euro, de la 28,339 miliarde euro la 28,402 miliarde euro, în contextul unor intrări de 1,27 miliarde euro, din care 300 de milioane euro reprezintă primul împrumut de la Banca Mondială.

Intrările la rezervă de 1,278 miliarde euro în octombrie au provenit din modificări ale rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice (primul împrumut de la Banca Mondială- n.r.), alimentarea contului Comisiei Europene, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele, se arată într-un comunicat al BNR remis agenţiei MEDIAFAX.

Suma de 300 de milioane de euro aferentă primului împrumut pentru politici de dezvoltare aprobat de Banca Mondială a intrat în contul Ministerului Finanţelor Publice în data de 21 octombrie.

Pachetul de asistenţă financiară în valoare de 19,95 de miliarde euro convenit cu reprezentanţii Comisiei Europene (CE), ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Băncii Mondiale (BM) include şi trei împrumuturi pentru politici de dezvoltare în valoare totală de un miliard de euro din partea BM, ataşate unui pachet de reforme în domeniul sectorului public, inclusiv educaţie şi sănătate, reforme în domeniul protecţiei sociale şi sectorului financiar.

În aceeaşi perioadă BNR a contabilizat ieşiri de la rezerva valutară de 1,215 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi aferente datoriei publice externe directe şi garantate de stat, precum şi alte cheltuieli.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale valoarea acesteia s-a situat la 2,34 miliarde euro, în creştere cu 70 de milioane euro.

Astfel, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 octombrie au fost de 30,74 miliarde euro, faţă de 30,61 miliarde euro la 30 septembrie.

Plăţile scadente în luna noiembrie 2009 în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 113 milioane euro.

„Strainii vor mai pompa bani in economie daca nu-i zapacim cu schimbari fiscale” ZIARUL FINANCIAR

Investitiile straine directe (ISD) tintesc in proportie de 63% Bucurestiul, in timp ce zona de nord-est a tarii atrage cele mai putine investitii, cu o pondere de doar 2,3% din total, potrivit unor date privind soldul ISD in decembrie 2008, publicate ieri de Banca Nationala si Institutul National de Statistica.
Soldul total al investitiilor straine directe la finalul anului trecut a urcat la 48,8 miliarde de euro, ceea ce inseamna totalul banilor pompati de straini in Romania in ultimii 15 - 20 de ani.

Insa 80% din bani au venit in perioada 2003 - 2008. Astfel, strainii au investit in Capitala 30 mld. euro, in timp ce in nord-estul tarii au mers doar 1,1 mld. euro. Topul tarilor de unde au provenit cei mai multi bani claseaza pe podium Austria, cu 19% din total, Olanda, cu o pondere de 17% si Germania cu 15%.
Industria a atras 41% din investitiile straine directe realizate pana la finele lui decembrie 2008, sectorul financiar 20,5%, iar constructiile, incluzand tranzactiile imobiliare, aproape 13% din total.
Soldul ISD de aproape 49 de miliarde este cu aproximativ sase miliarde mai ridicat decat cel de la finele anului 2007. Fluxul investitiilor straine a fost insa de 9,5 miliarde anul trecut. Banca Nationala ajusteaza soldul cu valoarea deprecierilor activelor (cauzate de deprecierea cursului sau de diferente de pret). Astfel, soldul din decembrie 2008 a fost ajustat cu 3,5 miliarde de euro, dupa ce in 2007 ajustarea s-a facut cu sub un miliard.
Anul trecut, investitiile straine directe au atins un maxim istoric, iar anul acesta ele vor cobori la sub jumatate din nivelul de anul trecut. "Anul 2008 a fost unul extrem de favorabil, sentimentul investitorilor pe pietele internationale a fost foarte bun. Era clar ca vom avea o incetinire anul acesta, cu criza sau fara criza. Noi estimam pentru anul acesta un flux de 4,5 miliarde de euro", spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.
Estimarea RBS Bank privind fluxul de investitii straine directe din 2009 este, de asemenea, de 4,5 miliarde de euro, potrivit unui raport publicat ieri.
Pana in luna august, fluxul de investitii a fost de 3,1 miliarde de euro.
"In prima parte a anului am inregistrat investitii chiar ridicate, ceea ce reflecta in esenta atractivitatea Romaniei pe termen mediu si lung. In urmatorii trei-patru ani, este posibil ca Romania sa ramana in continuare atractiva, dar acest lucru depinde de credibilitatea pe care vom reusi s-o dam investitorilor. Sa nu-i zapacim cu noi schimbari de sistem fiscal, ceea ce ar crea incertitudini", mai spune Dumitru.

BNR: Investiţiile străine directe s-au orientat către industria prelucrătoare, în 2008 AGERPRES

Investiţiile străine directe (ISD) s-au orientat cu precădere către industria prelucrătoare (31,3 la sută din total), în anul 2008, cele mai atractive fiind metalurgia (6,9 la sută din total), industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (4,6 la sută), prelucrarea ţiţeiului, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (4,3 la sută), industria mijloacelor de transport (4 la sută) şi ciment, sticlă, ceramice (3,6 la sută).
O pondere redusă, faţă de potenţial, au avut-o industria textilă, a confecţiilor şi pielăriei (1,6 la sută), potrivit unei cercetări realizată Banca Naţională a României, în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică.
Alte activităţi care au atras importante investiţii străine directe sunt intermedierile financiare şi asigurările, care cuprind activitatea bancară, a instituţiilor financiare nebancare şi de asigurări şi reprezintă 20,5 la sută din totalul ISD, construcţii şi tranzacţii imobiliare (12,6 la sută), comerţul (12,4 la sută), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (6,7 la sută).
Potrivit studiului, intrările nete de investiţii străine directe au înregistrat anul trecut un nivel de 9,496 miliarde euro din care participaţiile nete ale investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie străină directă din România au fost în valoare de 4,873 miliarde euro (51,3 la sută din fluxul net de ISD).
Soldul final ISD al anului 2008 a înregistrat nivelul de 48,798 miliarde euro, iar participaţiile la capitalul social (inclusiv profitul reinvestit) al întreprinderilor investiţie străină directă erau în valoare de 34,892 miliarde euro (71,5 la sută din soldul final al ISD).
În legătură cu imobilizările corporale şi necorporale, studiul precizează că soldul la finele anului 2008 era în valoare de 22,046 miliarde euro, reprezintă 45 la sută din totalul ISD, 'inducând un grad semnificativ de durabilitate al investiţiei străine directe'.
Din punct de vedere teritorial a avut loc o orientare cu precădere a ISD spre regiunea Bucureşti-Ilfov (62,7 la sută), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD fiind regiunea Centru (8,3 la sută), regiunea Sud-Est (7,3 la sută), regiunea Sud (7 la sută) şi regiunea Vest (5,4 la sută).
Regiunea Nord-Est a fost cea mai puţin atractivă pentru investitorii străini, înregistrând 2,3 la sută din investiţia străină directă. 'La această situaţie a contribuit şi existenţa unor companii de talie mare care au pierderi importante', precizează documentul citat.
Cercetarea statistică privind investiţiile străine directe (ISD) a fost realizată de către Banca Naţională a României, în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică. Obiectivul principal al cercetării a fost determinarea investiţiilor străine directe în România la 31 decembrie 2008 pe baza soldului la începutul anului 2008 şi a fluxurilor (mişcărilor) în cursul exerciţiului financiar 2008, în întreprinderile investiţie străină directă rezidente.
Au fost cercetate exhaustiv 6.473 întreprinderi investiţie străină directă, cuprinzând întreprinderile cu cel puţin 20 de salariaţi (6.242 de unităţi), toate instituţiile de credit cu capital străin (40 de unităţi), toate societăţile comerciale de asigurări cu capital străin (34 de unităţi), precum şi întreprinderile investiţie străină directă care au cifra de afaceri sau capitalul social de cel puţin 30 milioane lei (157 de unităţi).
Gradul de eroare al rezultatelor cercetării statistice privind investiţiile străine directe în România la 31 decembrie 2008 (fluxuri şi solduri) este de plus-minus 3 la sută, fiind garantat cu o probabilitate de 97 la sută.

ECONOMIC

Topul primilor zece datornici mari contribuabili la buget în trimestrul trei MEDIAFAX

Restanţele primilor zece datornici mari contribuabili la buget au crescut în trimestrul al treilea cu un miliard de lei, la 6,41 miliarde de lei, în contextul în care cel mai mare debitor a rămas Compania Naţională a Huilei (CNH), iar şase companii au de plătit peste 300 milioane de lei fiecare.

La finele lunii iunie, obligaţiile celor mai mari zece restanţieri ai bugetului general consolidat cumulau 5,47 miliarde de lei.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), CNH avea, la finele primelor nouă luni, obligaţii restante la bugetul general consolidat de 3,64 miliarde de lei, în creştere cu 7,6% faţă de suma raportată la sfârşitul lunii iunie.

Suma de 6,41 miliarde de lei reprezintă datoriile cumulate ale societăţilor mari cu primele zece debite cumulate la cele patru componente principale ale bugetului general consolidat.

Cele mai mari datorii au fost acumulate la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor de stat, unde companiile au de rambursat 2,94 miliarde de lei şi, respectiv 2,79 miliarde de lei. Ambele solduri au crescut faţă de trimestrul anterior, însă avansul mai puternic a fost înregistrat la datoriile către bugetul de stat, care au urcat cu 40%, de la 2,1 miliarde de lei.

A doua mare datorie la buget a fost înregistrată de Galaxy Tobacco, fosta Societate Naţională Tutunul Românesc (SNTR), pentru prima dată inclusă între primele zece restanţiere, cu obligaţii de plată de 481,5 milioane de lei, din care 99,6% către bugetul de stat.

Din suma de rambursat, compania de tutun are obligaţii de 174 de milioane de lei sub formă de accize şi 223 de milioane de lei reprezentând dobânzi şi penalităţi.

Compania Naţională de Căi Ferate CFR s-a menţinut pe poziţia a treia, unde se plasa şi la finele lunii iunie, însă datoriile contribuabilului au urcat cu 22%, de la 349,6 milioane la 427,2 milioane.

Din primii zece mari debitori, trei sunt companii din cadrul CFR, cu una mai puţin faţă de trimestrul anterior, deoarece Telecomunicaţii a ieşit din acest clasament.

A patra restanţă la buget o deţine Societatea Naţională a Cărbunelui care, deşi a mai acumulat datorii la buget, a coborât, totuşi, două poziţii faţă de luna iunie. Compania avea de plată la finele lunii septembrie 381,8 milioane de lei, cu 2 milioane de lei mai mult faţă de suma de la finele trimestrului doi.

Datoriile Electrificare CFR au crescut cu aproape 30 de milioane de lei, la 328,2 milioane de lei, dar se stiuează pe locul cinci, faţă de poziţia a patra de la mijlocul anului.

Nou-intrată în clasamentul datornicilor a fost şi compania care realizează comerţ cu ridicata nespecializat Sasquatch Impex, deţinută de Gabriel Epure, ale cărei datorii totalizau 305,4 milioane de lei, a şasea obligaţie de plată la buget.

UCM Reşiţa, ocupanta locului şapte , a fost singura companie din topul primilor 10 datornici ale cărei obligaţii au scăzut faţă de perioada anterioară, de la 264,5 milioane, la 261,8 milioane de lei.

A opta mare restanţă se află în contul CFR Marfă, care a coborât două poziţii, cu datorii de 232,7 milioane de lei, mai mari cu 24,6% faţă de nivelul din iunie.

Moldomin SA a ocupat penultima poziţie în clasament, cu datorii de 196 milioane de lei, în timp ce ultima poziţie din topul primilor datornici a revenit Electroputere Craiova, cu obligaţii de plată de 151,4 milioane de lei.

Marii contribuabili sunt companiile care au o cifră de afaceri anuală de cel puţin 70 milioane de lei.

FMI a cerut României să elimine subvenţiile acordate companiilor de stat cu datorii mari la buget MEDIAFAX

FMI a cerut, luni, autorităţilor române să elimine subvenţiile acordate companiilor de stat cu datorii mari la buget, potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei Tudor Şerban, care a precizat că dintre cele zece companii monitorizate de Fond doar şapte ar putea rezista fără subvenţii.

"Vor mai exista subvenţii la cel puţin două-trei companii", a declarat Şerban, după o întâlnire cu reprezentanţii Fondului, la sediul Ministerului Finanţelor Publice.

El a precizat că ar fi necesară păstrarea subvenţiilor la Compania Naţională a Huilei, CFR Instrastructură şi CFR Călători.

Şerban a mai arătat că printre măsurile discutate cu FMI s-a numărat şi disponibilizarea a 1.600 de persoane din sectorul mineritului şi mai puţini din cel energetic, fără să avanseze o cifră în cel de-al doilea caz.

Guvernul şi FMI au stabilit o listă cu zece companii de stat ale căror evoluţii financiare vor fi monitorizate cu prioritate, în vederea reducerii volumului de subvenţii, conform scrisorii suplimentare de intenţie la acordul stand-by încheiat cu instituţia financiară.

Lista companiilor cuprinde Compania Naţională de Căi Ferate CFR, Societatea Naţională de Transport CFR Călători, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Metrorex, CFR Marfă, Electrocentrale Bucureşti, Societatea Comercială Electrificare CFR şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.

Bugetul pentru 2010 si respectarea tintei de deficit sunt puse sub semnul intrebarii inca inainte de a fi stabilite ZIARUL FINANCIAR

Tintele de deficit bugetar pentru acest an si pentru 2010 incep sa devina destul de ambitioase in conditiile scaderii veniturilor, dar mai ales din cauza acumularii presiunilor pe partea de cheltuieli, pe care autoritatile nu reusesc sa le ajusteze.
Aprobarea in Parlament a bugetului pe 2010 pana la jumatatea lunii decembrie, desi cruciala, pare destul de putin probabila. Semnalele transmise din mediu politic pana acum nu par sa indice vreo posibilitate reala pentru formarea, pana la alegerile prezidentiale din 6 decembrie, a unui guvern care sa aiba capacitatea legala de a aproba bugetul si de a-l trimite in Parlament.

Deocamdata singura certitudine este ca Romania nu va primi in acest an a treia transa din acordul cu FMI, de 1,5 mld. euro, fara adoptarea bugetului pe 2010 pana la jumatatea lunii decembrie, cand se intruneste board-ul FMI. Iar Fondul pretinde ajustarea deficitului bugetar la 5,9% din PIB anul viitor, precum si reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile.
Ieri au avut loc la Ministerul Finantelor discutii cu reprezentantii FMI cu privire la companiile de stat monitorizate, precum si a legii privind salarizarea unica a bugetarilor. Iar FMI a cerut autoritatilor romane sa elimine, din 2010, subventiile acordate companiilor de stat cu datorii mari la buget, dar si disponibilizari de personal. Dincolo de nivelul deficitului bugetar, problema stringenta este dificultatea de finantare a acestuia, in ipoteza intarzierii banilor de la FMI.
"Exista un risc real in acest moment ca tinta de deficit bugetar pentru decembrie 2009 sa nu fie atinsa, data fiind incertitudinea implementarii reducerii cheltuielilor de personal prin intermediul concediului fara plata din sectorul bugetar. Pentru a se putea atinge tinta de 7,3% erau necesare reduceri importante de cheltuieli curente, in special de personal, in ultimele luni ale anului", apreciaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

INTERNE

Proiectul privind trecerea Registrului Comerţului la Camerele de Comerţ, adoptat pe articole MEDIAFAX

Deputaţii au adoptat, luni, pe articole, propunerea legislativă privind trecerea oficiilor de Registru al Comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camerele de Comerţ, reprezentanţii PDL pronunţându-se împotriva proiectului, în timp ce PSD şi PNL l-au susţinut.

Deputatul PDL Daniel Oajdea a cerut retrimiterea propunerii legislative la Comisia juridică, arătând că, "acum, când se fac eforturi uriaşe pentru a se plăti pensiile şi salariile, prin această iniţiativă legislativă se dau bani pentru primari care sponsorizează campania electorală".

El a spus că, dacă acest proiect va fi adoptat, Camerele de Comerţ vor face miliarde, iar trecerea Registrului Comerţului în subordinea Camerelor de Comerţ va crea o concurenţă neloială.

Potrivit lui Oajdea, Camerele de Comerţ vor avea, în acest fel, acces la toată baza de date a firmelor şi acest lucru este "împotriva moralităţii, bunului simţ şi o concurenţă neloială".

Deputatul PNL Eugen Nicolăescu l-a criticat pe deputatul PDL, arătând că acesta demonstrează "o mânie împotriva sistemului privat".

El a spus că proiectul de lege face dreptate şi ordine în sectorul înregistrării firmelor în România.

"Să scoatem de sub tutela Ministerului Justiţiei tot sectorul privat din România", a adăugat Nicolăescu.

Deputatul PC Bogdan Ciucă a spus că la Comisia juridică s-au rezolvat toate problemele în legătură cu această propunere legislativă, precizând că banii care vor fi în excedent vor constitui venit la bugetul de stat.

Deputatul UDMR Marton Arpad a precizat că părerile sunt împărţite în rândul deputaţilor Uniunii, dar a arătat că nu pot fi luate în considerare criticile privind concurenţa neloială deoarece şi acum pot fi accesate datele privind înregistrarea firmelor la Registrul Comerţului.

Preşedintele de sedinţă, Daniela Popa (PC), nu a supus la vot propunerea deputatului PDL de retrimitere a proiectului la comisie, pe motiv că Daniel Oajdea nu este lider de grup pentru a cere acest lucru.

Deputaţii vor da, în şedinţa de marţi, votul final asupra acestei propuneri legislative, care a fost respinsă, anterior, de Senat.

Camera Deputaţilor nu a reuşit, în precedenta sesiune parlamentară, să ia o decizie în privinţa iniţiativei legislative de trecere a ONRC de la Ministerul Justiţiei la Camerele de Comerţ, deoarece nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare. În favoarea propunerii legislative au votat atunci 157 deputaţi, 71 au fost împotrivă şi un deputat s-a abţinut, însă, fiind vorba de o lege organică, ar fi trebuit să întrunească, pentru a fi adoptată, 163 de voturi.

Acest proiect prevedea trecerea Oficiului Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei în sistemul Camerelor de Comerţ şi a fost iniţiată, în 2008, de parlamentari din PSD, PNL, UDMR şi din partea minorităţilor naţionale.

Politicienii nu se inteleg, iar gigantii energetici ar putea pica ZIARUL FINANCIAR

Proiectul de reorganizare a sistemului energetic, care presupune infiintarea a doua companii energetice mari prin regruparea majoritatii unitatilor de productie a energiei, ar putea pica in contextul in care PSD si PNL sustin ideea infiintarii unui singur "campion national".
Infiintarea celor doua companii nationale de energie este un proiect al fostei coalitii de guvernare PD-L-PSD care modifica proiectul de reorganizare a segmentului energetic propus de PNL in urma cu circa doi ani, liberalii dorindu-si o singura companie energetica.

Specialistii spun ca acest lucru nu-i ia prin surprindere. "Daca s-a rupt caruta din Guvern, era de asteptat", spune Dan Gheorghiu, presedintele Institutului de Studii si Proiectari Energetice.
"Avem nevoie de un camion romanesc. Cum facem acest lucru, mai vedem", a declarat presedintele PSD, Mircea Geoana. Reprezentantii PSD spun ca nu mai sustin proiectul demarat impreuna cu PD-L, pentru ca nu s-au gasit raspunsuri privind solutionarea problemei datoriilor in cazul unor companii care urmau sa intre in cele doua societati energetice.
"Cred ca este necesara infiintarea unui holding cu o legislatie adecvata", sustine Varujan Vosganian, membru al PNL, fost ministru al economiei si finantelor.
PSD nu a fost de acord nici cu ideea infiintarii unei singure companii integrate energetice, atunci cand aceasta a fost lansata de Vosganian.
"PNL dorea sa adune doar energiile ieftine, pe cand noi vrem gruparea tuturor producatorilor, inclusiv a Electrica, fara partea de gaze. Se va reface fostul CONEL", au precizat reprezentantii PSD.

Sindicatele de la Metrou aşteaptă un răspuns de la FMI cu privire la revendicările salariale AGERPRES

Discuţiile dintre reprezentanţii Metrorex şi sindicate vor continua, sindicaliştii aşteptând un răspuns de la Fondul Monetar Internaţional cu privire la solicitările salariale, legea nepermiţând acordarea unor astfel de majorări, deoarece bugetul Regiei pe anul viitor nu a fost încă aprobat.
'FMI-ul a promis în mai, când au venit în România, că nu vor fi afectate salariile şi nu se vor petrece tulburări sociale. Aşteptăm un răspuns şi o decizie pentru a vedea ce avem de făcut în continuare', a spus Ion Rădoi preşedinte Uniunea Sindicatelor Libere Metrou (USLM).
Acesta a precizat că sindicatele nu au depus încă cererea de conciliere cu Administraţia Metrorex la Ministerul Muncii. Potrivit calendarului de proteste, odată ce această cerere va fi depusă, în circa două săptămâni se poate ajunge la grevă generală.
Sindicaliştii au redus pretenţiile legate de majorarea salarială în 2010 de la 26,5 la sută la 15 la sută.
Directorul general Metrorex, Gheorghe Udrişte, a precizat că negocierile vor continua şi zilele următoare, pentru că administraţia nu poate, potrivit legii, să acorde majorări salariale având în vedere că bugetul pe 2010 al Regiei nu a fost încă aprobat.
În cadrul petiţiilor depuse săptămâna trecută la sediile Ministerului Transporturilor şi Ministerului de Finanţe, cu ocazia mitingului de protest, sindicaliştii au menţionat principalele revendicări ale salariaţilor, motivarea acestora şi propunerile de soluţionare.
Revendicările se referă la aplicarea, începând cu data de 1 noiembrie 2009, a unei creşteri salariale în care să se regăsească procentul înregistrat de deprecierea monedei naţionale în raport cu euro în perioada 1 noiembrie 2008 -1 octombrie 2009, creşterea medie prognozată a preţurilor produselor de consum în perioada 1 noiembrie 2009- 1 octombrie 2010, colaborată cu rata inflaţiei estimată de către Comisia Naţională de Prognoză pentru aceeaşi perioadă şi indicele de creştere a productivităţii muncii înregistrat la nivelul societăţii în perioada 1 noiembrie 2008 - 1 octombrie 2009.
Sindicaliştii îşi motivează solicitările prin creşterea costurilor de întreţinere, a preţurilor, scumpiri exagerate.
În total, la Metrou sunt lucrează circa 5.000 de angajaţi, 4.320 la Metrorex şi 500 la Alstom, care asigura mentenanţa metroului bucureştean.

FINANCIAR / BANCAR EXTERN

Ministrul britanic de finante nu vrea sa mai auda de banci-gigant si sparge creditorii nationalizati ZIARUL FINANCIAR

Marea Britanie a decis sa divizeze bancile mari si este primul stat care a luat masuri decisive pentru reorganizea sectorului financiar. In acelasi timp, Statele Unite, epicentrul crizei financiare mondiale, au evitat pana in prezent sa-si restructureze industria bancara.
Ministrul britanic de finante Alistair Darling a confirmat ca Lloyds, Royal Bank of Scotland si Northern Rock, banci aflate sub controlul statului, vor fi divizate, iar diferite parti ale acestora vor fi vandute, scrie BBC News.

El a spus ca in Marea Britanie ar putea aparea trei noi banci in urmatorii trei-patru ani, ca urmare a acestui proces de restructurare a bancilor existente.
Darling a declarat ca se vor vinde doar anumite unitati ale bancilor atunci "cand momentul va fi potrivit", pentru a se asigura ca toti contribuabilii isi vor recupera banii.
Exista speculatii potrivit carora intre cumparatori s-ar putea numara si lantul de supermarketuri Tesco si compania Virgin.
Pentru a asigura o competitie corecta pe piata, activele bancilor vor fi vandute doar noilor intrati pe piata bancara din Marea Britanie si nu institutiilor financiare deja existente.
Noile banci se vor concentra pe operatiunile standard de retail, pe atragerea de depozite si pe oferirea de produse ipotecare.
Darling a spus ca aceasta metoda a fost cea mai potrivita solutie pentru a "asigura o competitie corecta". El a spus ca "a avea pe piata doar putini furnizori mari de servicii bancare nu era acceptabil".
Ministrul de finante a mai spus ca guvernul va separa Northern Rock in doua parti pana la afarsitul anului, una dintre acestea urmand a fi vanduta in urmatorii trei sau patru ani.
Guvernul detine in prezent o participatie de 70% in cadrul RBS si de 43% in cadrul Lloyds, dupa ce in octombrie statul a injectat bani in banci pentru a le impiedica sa intre in faliment.
Desi in SUA exista cateva voci care cer divizarea marilor institutii financiare, acest proces nu numai ca nu este pus la punct, ci mai mult, pare doar un deziderat al celor care cred ca secretul revenirii din criza a Statelor Unite este restructurarea sistemului financiar. Paul Volker, fostul presedinte al Fed in anii '80, considera ca "bancile exista pentru a servi publicul si din acest motiv trebuie sa-si canalizeze activitatea catre acest obiectiv. Diversificarea operatiunilor conduce la conflicte de interese, care la randul lor creeaza riscuri, si daca incerci sa controlezi riscurile prin supraveghere, vor aparea frictiuni si diverse dificultati care in cele din urma vor provoca colapsul bancilor".
Divizarea gigantilor, solutia propusa de fostul presedinte al Fed, nu a castigat popularitate in SUA, unde bancile mari au reusit sa creasca pe timp de criza prin operatiuni pe pietele bursiere si de capital sau prin achizitii.

Una dintre cele mai mari banci pentru IMM-uri din SUA a intrat in faliment ZIARUL FINANCIAR

CIT, unul dintre cei mai importanti jucatori americani din domeniul creditarii intreprinderilor mici si mijlocii, a intrat in faliment, in conditiile in care criza i-a ingreunat accesul la finantare.
Falimentul bancii CIT, unul dintre cele mai mari din istoria corporatista a Statelor Unite, a fost anticipat de cateva luni si este putin probabil sa aiba efecte negative majore asupra sistemului financiar mondial, cel putin pe termen scurt, scrie agentia de presa Thomson Reuters. Cu toate acestea, problemele cu care se confrunta banca ar putea avea un impact sever asupra economiei americane, extrem de fragila din cauza recesiunii.

Datorii de 65 mld. dolari
Dupa primul semestru, CIT si diviziile sale detineau active in valoare de 71 mld. dolari (47,8 mld. euro) si datorii de 64,9 mld. dolari (43,7 mld. euro). Din acest motiv, falimentul bancii este unul dintre cele mai rasunatoare din istoria Statelor Unite, chiar daca majoritatea activelor nu se afla in proprietatea companiei-mama, care a solicitat protectie in fata creditorilor. Actiunile bancii au atins un maxim istoric in 2007, tranzactionandu-se pentru 60 de dolari pe titlu, insa la finalul sedintei de vinerea trecuta, acestea mai valorau doar 72 de centi.
Falimentul institutiei de credit ar putea reprezenta in acelasi timp o lovitura sub centura pentru guvernul de la Washington, care a acordat bancii in decembrie anul trecut fonduri de 2,33 mld. dolari (1,5 mld. euro), suma ce ar putea fi pierduta de autoritati.
Statul american va recupera banii investiti numai dupa ce CIT va rambursa sumele datorate creditorilor si detinatorilor de obligatiuni.
Falimentul bancii va reprezenta prima pierdere consemnata de guvernul american prin programul Troubled Asset Relief Program (TARP, pachet in valoare de 700 mld. dolari destinat resuscitarii sectorului bancar american), desi statul mai are inca sanse sa recupereze macar o parte din banii investiti.

Conducerea bancii vrea o reorganizare rapida
Majoritatea creditorilor CIT au aprobat planul de reorganizare a bancii, iar reprezentantii institutiei au declarat ca spera sa iasa de sub protectia legii falimentului pana la finalul anului acesta, in apropiere de sfarsitul mandatului actualului director executiv Jeff Peek.
Parcurgerea rapida a procedurilor de restructurare este cruciala pentru CIT daca doreste sa-si pastreze clientii, printre care se numara francizele Dunkin' Donuts sau compania de productie de filme Dark Castel Entertainment.
"Cu cat o companie sta mai mult in faliment, cu atat valoarea businessului incepe sa scada. Credibilitatea si perceptia existenta sunt extrem de importante pentru o institutie financiara", a declarat Jack Williams, profesor de drept specializat pe falimente la Universitatea din Georgia.
Institutia de credit continua sa acorde imprumuturi si sa-si onoreze angajamentele de finantare a clientilor, potrivit unor surse familiare cu situatia.

RBS va desfiinţa 3.700 locuri de muncă, începând din mai 2010 AGERPRES

Royal Bank of Scotland (RBS) a anunţat că va reduce, începând din mai 2010, un număr de 3.700 de locuri de muncă, în Marea Britanie, în cadrul unui plan destinat modernizării capacităţii operaţionale a băncii, informează agenţia EFE.
Anunţul a fost făcut înainte ca ministrul Economiei, Alistair Darling, să facă publice detaliile planului guvernamental de a îndepărta RBS, Lloyds Banking Group şi Northern Rock - instituţii salvate cu bani publici în timpul crizei de anul trecut - de violarea legilor comunitare privind concurenţa.
Sindicatul Unite a criticat cu duritate planul conducerii Royal Bank of Scotland de a desfiinţa aceste locuri de muncă, iar purtătorul de cuvânt al sindicatului a declarat, pentru AP, că decizia reprezintă 'o nebunie absolută'.
Ideea Guvernului de la Londra în legătură cu cele trei instituţii financiare este de a crea trei noi lanţuri bancare minoritare, până în 2015, ca parte a reformei în sector.
Conform unelor informaţii, Tesco, cel mai mare lanţ de supermarketuri din Marea Britanie, şi grupul Virgin sunt interesate de aceste noi grupări bancare, care se vor concentra pe afaceri cu depozite şi ipoteci minoritare.
UE a aprobat săptămâna trecută proiectul Guvernului britan
ic de a diviza Northern Rock, entitate bancară complet naţionalizată în timpul crizei, pentru a îndepărta aşa-numitele 'active toxice'.

EXTERNE

Economia Germaniei va depăşi criza mondială în doi sau trei ani MEDIAFAX

Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, este în continuare afectată de criza mondială, însă perspectivele se îmbunătăţesc, iar perioada de recuperare va dura doi sau trei ani, a declarat ministrul Economiei, Rainer Bruederle, pentru publicaţia Bild.

"Nu am ieşit încă la suprafaţă, dar situaţia îşi revine încet. Sunt încrezător că vom reuşi să depăşim criza în doi sau trei ani. De aceea trebuie să apelăm cât mai curând posibil la reduceri de taxe", a afirmat Bruederle.

G ermania a ieşit din cea mai severă recesiune de după cel de-Al Doilea Război Mondial în al doilea trimestru, cu o creştere surprinzătoare a economiei de 0,3%. Autorităţile consideră că avansul economic s-a accelerat în al treilea trimestru.

Estul trebuie sa isi trateze dependenta de creditele in valuta pentru a nu-si pune in pericol stabilitatea economica ZIARUL FINANCIAR

Europa Centrala si de Est trebuie sa renunte la "dependenta de capitalul strain" prin imbunatatirea managementului macroeconomic, prin constructia unor piete financiare locale mai puternice si prin inasprirea reglementarilor, a anuntat Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare intr-un raport privind necesitatea integrarii Europei Centrale si de Est in sistemul financiar international, scrie Financial Times.
"Modelul fundamental de crestere pentru regiune ramane nechimbat", este de parere Erik Berglof, economist-sef in cadrul bancii.

"Cu toate acestea, criza a evidentiat slabiciunile modelului. Exista lectii ce urmeaza a fi invatate de pe urma acestei experiente."

Creditele in valuta ameninta stabilitatea regiunii
Printre acestea se numara reducerea dependentei de creditele in valuta. Banca recomanda statelor sa se concentreze pe stabilizarea inflatiei astfel incat presiunile din ce in ce mai mari asupra ratelor dobanzii sa fie temperate, iar apetitul debitorilor pentru imprumuturi in valuta redus. Este necesara dezvoltarea pietei de obligatiuni si a celei financiare pentru a extinde sursele locale de finantare, in special pentru creditele contractate pe o perioada indelungata.
Estul trebuie sa continue procesul de integrare a sistemelor financiare in economia mondiala, desi criza actuala a scos la iveala dezechilibrele economice cu care se confrunta regiunea, potrivit aceluiasi raport.
Dupa ce a analizat impactul crizei financiare asupra regiunii, BERD a spus ca integrarea financiara internationala a fost in general buna pentru statele din Europa Centrala si de Est, pentru ca a reusit sa alimenteze economiile acestora cu credite si capital, in special din Vest. Procesul de tranzitie va reusi sa supravietuiasca actualei crize, mai arata raportul.
Integrarea financiara a adus cu sine "o serie de costuri semnificative" prin "incurajarea extinderii procesului de creditare si incercarea denominarii creditelor in valuta". Sa se incerce o inversare a procesului de integrare financiara nu ar fi o alegere inspirata, insa strategii se vad nevoiti sa controleze dezvoltarea viitoare a acestui fenomen. Trebuie sa se incerce apelarea cat mai rara la creditele in valuta, "care ar continua sa puna in pericol stabilitatea regiunii", potrivit raportului BERD.
"Este clar ca incercarea de inversare a procesului de integrare financiara ar fi o lectie gresita pe care am invata-o din aceasta criza. Regiunea ar fi privata de o sursa de crestere", potrivit raportului.

Bancile straine au facut mai mult bine decat rau
Raportul apare la cateva luni dupa ce au aparut o serie de intrebari privind rolul bancilor straine in Europa, in special in zona centrala, in statele baltice si in Balcani, unde institutiile de creditare vestice domina sectorul bancar.
Declansarea crizei anul trecut, odata cu falimentul bancii de investitii americane Lehman Brothers, a fost urmata de o serie de temeri potrivit carora bancile internationale s-ar putea retrage de pe pietele emergente pentru a se concentra pe operatiunile de pe pietele locale.
Cu sprijinul Uniunii Europene, al Fondului Monetar International si al altor institutii financiare internationale, pericolul a fost evitat, iar bancile au fost convinse sa contribuie la ajutorarea regiunii pentru ca aceasta sa iasa din criza, inclusiv unele state mai vulnerabile precum Letonia, Ungaria si Ucraina, care au primit ajutor financiar de la FMI si UE pentru a evita un faliment national.
Criza financiara mondiala, care a adus in pragul colapsului unele state emergente din Europa, a evidentiat unele dezechilibre riscante la douazeci de ani dupa caderea comunismului, este o alta concluzie a raportului.
Odata ce situatia s-a mai stabilizat si pericolul nu a mai aparut atat de iminent, strategii au inceput sa se intrebe daca nu cumva dependenta regiunii de bancile straine - care reprezinta un procent foarte ridicat din piata - a contribuit la aparitia sau la dezvoltarea crizei.
In opinia specialistilor BERD, aceasta dependenta si expunere au jucat un rol, insa beneficiile depasesc costurile.

Putin solicită UE să participe la finanţarea livrărilor de gaz către Ucraina AGERPRES

Premierul rus Vladimir Putin a făcut luni apel la Uniunea Europeană să participe la finanţarea livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina, după ce cu o zi înainte avertizase Bruxelles-ul în legătură cu existenţa unor riscuri de perturbare a tranzitului gazului rus pe teritoriul ucrainean, în cazul în care Kievul nu-şi achită factura.
'Dacă există anumite probleme, îi rugăm pe partenerii noştri europeni să acorde resursele financiare corespunzătoare sub formă de credite', a afirmat Vladimir Putin, citat de ITAR-TASS, după convorbirile avute cu omologul său danez Lars Loekke Rasmussen, aflat într-o vizită la Moscova. 'Este o problemă a preşedinţiei UE şi a preşedintelui Comisiei Europene. Ei /europenii/ ne-au spus că acest lucru este posibil, că e nevoie de o lună, o lună şi jumătate, şi iată că au trecut deja mai mult de trei luni', a adăugat şeful guvernului rus.
Vladimir Putin a mai indicat că Rusia a plătit pentru tranzitul gazelor ruseşti pe teritoriul Ucrainei inclusiv până la primul trimestru al anului 2010. 'Noi am plătit Ucrainei 2,5 miliarde de dolari, ceea ce este un mare ajutor economic. Ar fi bine ca şi europenii să contribuie, au şi ei bani', a continuat premierul rus, conform aceleiaşi agenţii de presă.
În cadrul conferinţei de presă amintite, Putin a reafirmat că Ucraina ar dispune de fondurile necesare pentru a-şi plăti facturile la gaz, datorită creditului acordat de Fondul Monetar Internaţional, însă preşedintele Viktor Iuşcenko ar împiedica transferul banilor. 'Şeful guvernului Ucrainei spune că Iuşcenko blochează transferarea fondurilor de la Banca Centrală către guvern pentru a efectua plata. Noi nu ne amestecăm, este o problemă internă a Ucrainei într-o perioadă de campanie electorală' pentru alegerile prezidenţiale din ianuarie 2010, a mai declarat premierul Putin.
Duminică, într-o convorbire telefonică avută cu omologul său suedez Fredrik Reinfeldt, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia UE, Putin a 'atras atenţia asupra semnalelor trimise, inclusiv de canale oficiale de la Kiev, privind posibile probleme de plată a livrărilor de gaz rusesc'.
De amintit că la summitul european din iunie de la Bruxelles, Ucraina s-a adresat comunităţii europene pentru acordarea unui credit în valoare de 4,2 miliarde de dolari, recunoscând că ea nu mai are mijloace financiare pentru a plăti gazele ruse ce trebuie achiziţionate şi pompate în depozitele subterane ucrainene pentru a asigura continuitatea tranzitului spre Europa. Liderii UE nu au satisfăcut atunci cererea adresată de Ucraina privind un credit european, dar preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, anunţa că executivul european a pregătit ''un pachet de măsuri pe termen scurt şi mediu care să contribuie la prevenirea unei eventuale crize''. Aceste măsuri prevedeau, după cum scria presa rusă, cumpărarea de către marile concerne de gaz ale UE a unor volume suplimentare de gaze ruseşti şi depozitarea lor în rezervoarele subterane ale Ucrainei pentru a asigura continuitatea tranzitului hidrocarburilor via Ucraina spre Europa pe timpul iernii 2009.