10.11.2009

Data: 10.11.2009

Curs valutar:

USD – 2,8655

Euro – 4,2968

TITLURILE ZILEI:

ECONOMIC / FINANCIAR  pg. 3

- Producţia industrială şi-a revenit în septembrie MEDIAFAX

- Importurile au scăzut de două ori mai rapid decât exporturile MEDIAFAX

- Catastrofa a fost in semestrul I. Industria si retailul isi tempereaza scaderea ZIARUL FINANCIAR

- Bancile considera ca este mai rentabil sa imprumute statul la o dobanda 5,25% in euro decat sa dea credite ZIARUL FINANCIAR

- UE va avea probleme mari cu datoria publica ZIARUL FINANCIAR

SOCIAL  pg. 9

- Sindicaliştii de la metrou ar putea declanşa la 16 noiembrie o grevă generală MEDIAFAX

- Concediu neplatit de maxim 8 zile pentru bugetari ZIARUL FINANCIAR

- Hossu: Susţinem referendumul, dar vrem ca populaţia să fie informată AGERPRES

POLITIC  pg. 11

- Senatul va discuta în regim de urgenţă legea responsabilităţii fiscale MEDIAFAX

- Guvernul Negoiţă: 14 ministere, cu Oprea, Tabără, Aurescu şi actuali miniştri PDL MEDIAFAX

- PDL şi PNŢCD au semnat un protocol de colaborare politică MEDIAFAX

EXTERNE  pg. 15

- Economia mondială a evitat un declin "extrem de grav" MEDIAFAX

- Ungaria este o oaza de stabilitate la un an dupa ce a fost salvata de la colaps de Fondul Monetar International ZIARUL FINANCIAR

- Gazprom ar putea amenda clienţii europeni pentru că nu au cumpărat volumele de gaze contractate AGERPRES

ECONOMIC / FINANCIAR

Producţia industrială şi-a revenit în septembrie MEDIAFAX

Producţia industrială a scăzut după primele nouă luni ale anului cu 8,5%, declinul fiind mai mic faţă de cel înregistrat în perioada ianuarie-august, pe fondul unei reveniri a producţiei în septembrie faţă de luna precedentă, când a urcat cu 21,3% în serie brută, potrivit datelor INS.

În primele opt luni, scăderea producţiei industriale a fost de 9,1% în serie brută.

În perioada ianuarie-septembrie, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, scăderea producţiei industriale a fost determinată de reduceri înregistrate în industria extractivă (-11,8%) şi în industria prelucrătoare (-9,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,9%.

Calculată în serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială în primele nouă luni faţă de perioada similară din 2008, a scăzut cu 8,5% din cauza scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare şi în industria extractivă (ambele de -10,8%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 3,8%.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi la toate categoriile de bunuri, respectiv industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-16,1%), industria bunurilor intermediare (-13,6%), industria bunurilor de uz curent (-8,5%), industria bunurilor de capital (-6,4%) şi industria energetică (-1,0%).

Comparativ cu august, creşterea de 21,3% în serie brută a fost determinată de avansuri în toate cele trei sectoare industriale. Astfel, în industria prelucrătoare au fost creşteri de 25,4%, în industria extractivă de 2,5% şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat de 2,4%.

În serie ajustată, producţia din industrie a urcat cu 1,3% faţă de august, creştere datorată tuturor celor trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (+2,3%), industria extractivă (+1,7%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,6%).

Faţă de septembrie anul trecut, producţia industrială în serie brută a scăzut cu 3,1%, determinată de scăderea industriei extractive cu 13,5% şi a industriei prelucrătoare cu 3,9%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 12,7%.

Importurile au scăzut de două ori mai rapid decât exporturile MEDIAFAX

Deficitul comercial a coborât în primele nouă luni cu 61,44% faţă de perioada similară din 2008, la 29,3 miliarde de lei (6,93 miliarde euro), în contextul unei scăderi de două ori mai accelerate a importurilor faţă de exporturi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Astfel, în perioada ianuarie-septembrie, exporturile au scăzut cu 18,3%, la 21,18 miliarde euro, comparativ cu un declin al importurilor de 35,9%, la 43,9 miliarde de euro.

În perioada menţionată, valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 15,7 miliarde de euro la expedieri şi de 20,57 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 74,1% din total exporturi şi 73,1% din importuri.

În primele nouă luni, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (41,9% la export şi 33,1% la import) şi alte produse manufacturate (34,8% la export şi, respectiv, 31,6% la import).

Doar în septembrie, deficitul comercial a fost de 44,68 miliarde de lei (10,55 miliarde de euro), mai mic cu 46,50 miliarde de lei (14,86 miliarde de euro) decât în luna similară din 2008.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare estimările privind deficitul comercial în 2009 şi 2010, de la 7,3% din PIB la 8,3% din PIB, şi, respectiv, de la 7,5% din PIB la 8,4% din PIB.

Instituţia estimează că importurile vor scădea cu 36,5% în acest an, dar îşi vor accelera treptat ritmul de creştere începând de anul viitor. Astfel, importurile vor avansa cu 3,1% în 2010, la 36,88 miliarde de euro, cu 5,8% în 2011, cu 8,3% în 2012, cu 9,1% în 2013 şi cu 10,3% în 2014.

Similar, exporturile vor începe să crească de anul viitor, respectiv cu 1,3%, la 26,45 miliarde de euro, şi îşi vor accelera treptat avansul, la 4,6% în 2011, la 6,7% în 2012, la 7,3% în 2013 şi 9,2% în 2014.

Catastrofa a fost in semestrul I. Industria si retailul isi tempereaza scaderea ZIARUL FINANCIAR

Productia industriala si-a incetinit vizibil scaderea in septembrie fata de anul trecut, urcand la un nivel de -4%, dupa ce a intrat in acest an cu un ritm de scadere de -18%.

In primele noua luni ale anului, productia a scazut cu 8,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, dupa ce in primele opt luni scaderea a fost de 9,2%, luand in considerare datele ajustate publicate de Institutul National de Statistica (INS).

"Este o imbunatatire. Din punct de vedere emotional, cand ajungi de la o scadere a cifrei de afaceri de 45% in primul semestru la o scadere de 20% in semestrul doi si cand septembrie de anul acesta incepe sa semene cu septembrie de anul trecut, bineinteles ca esti fericit.

Catastrofa a fost semestrul intai", spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Pe marile grupe industriale, s-au inregistrat in septembrie scaderi anualizate de 11,5% in industria bunurilor de folosinta indelungata, de 10% in industria bunurilor de uz curent, de 4% in industria bunurilor intermediare si de 2% in industria bunurilor de capital. Industria energetica a crescut cu 3,7%.

"Nici vorba de dezghetare anul acesta. (...) Anul viitor cresterea de productie fizica ar putea veni pe baza revenirii consumului pe pietele din Vest, dar nu pe piata interna. Posibilitatile de cumparare ale romanilor vor fi limitate", spune Maria Grapini, director general al grupului Pasmatex din Timisoara.

Comertul cu amanuntul a inregistrat in septembrie o scadere anualizata de -13,9%, fata de minimul atins in iunie de -17,3%, potrivit datelor ajustate ale INS. Reducerea a provenit din comertul cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule care a scazut cu 21% si din vanzarea de produse nealimentare care s-a redus cu 10%. Vanzarea de produse alimentare, bauturi si tutun a scazut cu 7,9%. In primele noua luni ale anului, volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete) a scazut cu 11%, dupa ce pe primele opt luni ale anului scaderea a fost de 10,6%.

"Exuberanta de consum va mai scadea in perioada urmatoare. Vom vedea o scadere a vanzarilor in magazinele traditionale, unde produsele sunt frumos aranjate pe raft, si lumea se va indrepta spre discount retaileri, unde se cumpara direct din baxuri. (...) Ceea ce a disparut din magazine in mod vadit este diversitatea si sofisticarea", spune Pogonaru.

Deficitul comercial a fost in primele noua luni ale anului de 6,9 miliarde de euro, in scadere cu 11 miliarde de euro fata de aceeasi perioada a anului trecut, in contextul in care scaderea importurilor a fost de doua ori mai accelerata decat cea a exporturilor. Astfel, in perioada ianuarie-septembrie, exporturile au scazut cu 18%, la 21 de miliarde de euro, comparativ cu un declin al importurilor de 36%, la 44 de miliarde de euro.

Bancile considera ca este mai rentabil sa imprumute statul la o dobanda 5,25% in euro decat sa dea credite ZIARUL FINANCIAR

Din cele 13 banci care actioneaza ca dealeri primari, zece au cumparat obligatiuni in valuta lansate de Finante la sfarsitul saptamanii trecute, Trezoreria atragand aproape 794 mil. euro, dublu fata de nivelul programat.

Succesul emisiunii de obligatiuni in valuta, lansata de Ministerul Finantelor la sfarsitul saptamanii trecute, si respingerea sau acceptarea partiala a ofertelor bancilor pentru titlurile in lei din ultima perioada dau de inteles ca Trezoreria a inceput sa prefere finantarile in valuta pentru acoperirea deficitului de lichiditati.

Dupa ce vineri a atras de la banci 793,8 mil. euro, dublu fata de nivelul planificat, ieri Finantele au vandut pe piata interbancara certificate de trezorerie cu scadenta de 1 an de numai 104,3 mil. lei, reprezentand aproximativ 9% din valoarea programata, de 1,2 mld. de lei, la un randament mediu de 10% pe an. La licitatia precedenta cu astfel de titluri de la sfarsitul lunii octombrie Trezoreria a respins toate ofertele bancilor, situatie repetata si la licitatia cu obligatiuni pe 5 ani din 5 noiembrie.

Cerere de la banci a existat pentru titlurile de stat in lei emise de Finante, insa pe piata interbancara, Trezoreria a preferat in ultima perioada sa se concentreze pe mentinerea palierului de 10% pentru randamentele platite bancilor, chiar cu pretul de a atrage doar o parte din sumele propuse la fiecare licitatie sau de a refuza in totalitate ofertele de cumparare ale bancilor.

Vineri, interesul bancilor pentru cumpararea obligatiunilor in valuta a fost destul de ridicat, ceea ce arata ca institutiile de credit locale au suficiente lichiditati in euro, dar si spatiu pentru majorarea expunerii pe titluri de stat. Valoarea programata a licitatiei a fost de 400 mil. euro, insa cererile bancilor comerciale au totalizat 1,47 mld. euro. Licitatia de vineri este a doua cu titluri de stat in valuta, dupa ce Finantele au obtinut in august 447 mil. euro tot la un randament de 5,25% pe an. Bancile au cumparat titluri in cont propriu de 654,7 mil. euro, diferenta de 139,1 mil. euro fiind achizitionata in contul clientilor.

"A fost o incercare reusita pentru Ministerul Finantelor. S-ar putea sa fie o reorientare spre emisiuni in valuta. Depinde de la banca la banca ce limite au pentru investitii in titluri de stat. Se pare ca mai exista spatiu pentru cresterea expunerii bancilor pe titluri de stat", a declarat Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank. Ea a precizat ca si din perspectiva bancilor devine rentabil, astfel de plasamente fiind o investitie buna, cu un risc scazut.

RBS Bank, MKB Romexterra Bank si Banca Comerciala Carpatica au participat la licitatia cu obligatiuni in valuta lansate de Ministerul Finantelor la sfarsitul saptamanii trecute, insa nu au cumparat titluri.

La licitatie au fost prezente toate cele 13 banci care actioneaza ca dealeri primari, numar uzual si in cadrul licitatiilor pentru vanzarea de titluri in lei.

In conditiile in care statul se confrunta cu o lipsa acuta de lichiditati dupa ce transele din imprumutul extern au fost amanate, in ultima perioada au existat si discutii pentru reeditarea unui imprumut de tip "club loan" similar cel din iulie.

BCR testeaza piata din Luxemburg platind o dobanda de 5,1% in euro

BCR, cea mai mare banca de pe piata, a deschis programul de finantare de 3 mld. euro de pe piata din Luxemburg printr-o emisiune-test de obligatiuni pe cinci ani, prin care a atras 16,1 milioane de euro la o dobanda fixa de 5,1% pe an.

Este prima finantare atrasa de BCR de pe piata externa dupa privatizarea incheiata in urma cu trei ani. In 2005, cand era inca la stat, BCR a emis euroobligatiuni pe trei ani la o dobanda de 3,75% pe an. Ministerul Finantelor s-a imprumutat saptamana trecuta prin obligatiuni in euro emise pe piata interna la o dobanda de 5,25% pe an.

Operatiunea BCR de pe bursa din Luxemburg a fost derulata printr-un vehicul special inregistrat in Olanda - BCR Finance.

Actionarii BCR au aprobat in aprilie anul acesta un program de finantare externa de 3 mld. euro, prin care BCR poate emite titluri pe diverse structuri de maturitate si pret, in functie de necesitati.

In conditiile in care actionarul majoritar - Erste Group - tocmai incearca in aceasta perioada sa stranga 1,6 miliarde de euro de pe bursa pentru consolidarea capitalului social, ramane ca BCR sa isi asigure pe cont propriu o parte din necesarul de finantare in euro. Peste 56% din portofoliul de credite al bancii este in euro. Spre deosebire de alti jucatori, BCR a continuat anul acesta creditarea in euro, mai ales pe sectorul corporate.

Costul finantarii externe este influentat negativ de inrautatirea perceptiei externe fata de Romania, cotatiile CDS-urilor revenind la aproape 300 de puncte de baza din cauza crizei politice si a amanarii transei a treia de la FMI.

UE va avea probleme mari cu datoria publica ZIARUL FINANCIAR

Datoria publica cumulata a statelor din Uniunea Europeana (UE) ar putea urca la 100% din Produsul Intern Brut (PIB) pana in 2014, daca guvernele nu vor lua masuri ferme pentru a stimula disciplina fiscala, potrivit unei analize realizate de Comisia Europeana (CE) si prezentate ministrilor de finante din UE reuniti la Bruxelles, scrie Financial Times.

Estimarea sugereaza deteriorarea rapida a finantelor publice la nivel comunitar, pe fondul masurilor de urgenta adoptate in ultimele 12 luni cu scopul de a ajuta economia sa iasa din recesiune.

In 2007, datoria publica a statelor din zona euro se ridica la doar 66% din PIB, insa chiar si la acest nivel, depasea tinta de 60% impusa tarilor ce voiau sa adopte moneda euro.

Potrivit celei mai recente estimari semestriale a CE, publicata saptamana trecuta, datoria publica a zonei euro ar urma sa creasca la 84% din PIB anul viitor si la 88,2% din PIB in 2011.

Totodata, raportul pregatit de CE pentru reuniunea ministrilor de finante de la Bruxelles, organizata la inceputul saptamanii acesteia, arata ca "in absenta unei consolidari, raportul dintre datoria bruta si PIB ar putea atinge 100% in 2014, continuand sa creasca dupa aceasta data".

Executivul european a identificat cinci tari care prezinta riscuri ridicate - Grecia, Irlanda, Letonia, Spania si Marea Britanie -, in conditiile in care majorarea cheltuielilor cu pensiile si cu asigurarile publice de sanatate, precum si deficitele bugetare uriase vor afecta finantele publice din aceste state.

In ciuda temerilor privind escaladarea rapida a datoriei publice, liderii guvernelor din UE au stabilit la summit-ul desfasurat la sfarsitul lunii trecute ca, pe fondul revenirii fragile a economiei europene, eforturile privind consolidarea fiscala trebuie amanate pana in 2011.

Pe de alta parte, sefii finantelor europene au atins la Bruxelles si subiectul retragerii ajutoarelor de stat acordate sistemului bancar, in special a garantiilor, urmand sa se lanseze "principii si un orizont de timp" in acest sens. Ministrii de finante sunt ingrijorati ca, in conditiile in care statul va continua sa acorde fonduri pentru bancile ce ar trebui lasate sa falimenteze, mediul financiar va fi puternic dezechilibrat.

Comisia anticipeaza ca economia UE isi va reveni treptat, urmand sa creasca cu 0,7% in 2010 si cu 1,6% in 2011. Cu un avans economic modest, succesul masurilor lansate de guvernele europene ar putea fi pus in pericol si de cresterea ratei somajului, estimata sa ajunga la 10,3% anul viitor, dupa ce a incheiat 2008 la un nivel de 7%.

SOCIAL

Sindicaliştii de la metrou ar putea declanşa la 16 noiembrie o grevă generală MEDIAFAX

Angajaţii de la metrou ar putea declanşa, la 16 noiembrie, o grevă generală pe termen nelimitat, dacă negocierile cu reprezentanţii Metrorex privind creşterea salariilor vor eşua, a declarat, luni, liderul sindical Ion Rădoi.

"Azi (luni, n.r.) am avut o şedinţă de conciliere cu reprezentanţii Metrorex şi cei ai Camerei de Muncă şi avem termen de şapte zile după care se poate declanşa o grevă generală. Nu am stabilit nimic acum şi urmează să mai negociem", a spus Rădoi după şedinţa de conciliere între sindicatele de la Metrou, reprezentanţii Metrorex şi cei ai Camerei de Muncă Bucureşti.

În cazul în care s-ar declanşa greva generală, metroul ar urma să circule doar o treime din program, respectiv între orele 16:00 şi 23:00.

Totodată, Rădoi a spus că angajaţii Metrorex vor picheta zilnic sediul Guvernului, începând de marţi, între orele 11:00 şi 13:00.

Activitatea de la metrou nu va fi perturbată de pichetele din faţa Guvernului, deoarece la acestea vor participa angajaţii care au zile libere.

Sindicaliştii nu au putut ajunge la o înţelegere cu administraţia deoarece directorul general al Metrorex, Gheorghe Udrişte, nu a primit din partea Guvernului un mandat de negociere.

"Discuţii vor mai urma şi eu cred că există o şansă, pentru că toată lumea ştie că speranţa moare ultima. Trebuie să ajungem la un procent de creştere salarială, încă nu am primit mandatul pentru astfel de negocieri", a spus Udrişte.

Rădoi a spus că în cazul în care Guvernul ar retrage subvenţia pentru călătoria cu metroul, preţul unei cartele cu două călătorii ar putea ajunge la opt lei.

La 29 octombrie, circa 700 de sindicalişti de la metrou s-au adunat în faţa Ministerului Transporturilor, pentru a protesta faţă de refuzul administraţiei Metrorex de a începe negocierile pentru un nou contract colectiv de muncă.

Concediu neplatit de maxim 8 zile pentru bugetari ZIARUL FINANCIAR

Angajatii din sectorul public mai pot intra in concediu neplatit cel mult opt zile pana la finele acestui an, insa doar jumatate din suma economisita va fi disponibila pentru acoperirea deficitului bugetar din 2009, a declarat secretarul de stat in Finante Gheorghe Gherghina. "Legea (de reorganizare a unor institutii si autoritati publice - n.r.) prevede 10 zile de concediu fara plata, insa nu pot fi luate mai mult de patru zile pe luna. In opinia noastra, aceasta masura se va aplica, dar pe buget impactul va fi jumatate in decembrie si jumatate in luna ianuarie", a spus Gherghina.

Astfel, din suma estimata initial, de 1,6 mld. lei, statul ar mai putea economisi doar 1,28 mld. lei, din care 640 mil. lei in 2009 si inca 640 de milioane in prima luna a anului urmator.

Hossu: Susţinem referendumul, dar vrem ca populaţia să fie informată AGERPRES

Confederaţia Naţională Sindicală 'Cartel ALFA' salută iniţiativele privind referendumul, întrucât apreciază că un referendum naţional pentru consultarea cetăţenilor în chestiuni de ordin major este un instrument de bază în construirea unei democraţii solide şi reale.
'Totuşi, suntem de părere că orice exces în utilizarea acestui instrument fără o informare riguroasă a cetăţenilor cu privire la modalitatea efectivă de lucru a Legislativului în noile condiţii, nu poate decât să transforme referendumul într-o unealtă cu efect opus, adică într-o manipulare', afirmă preşedintele CNS Cartel ALFA, Bogdan Iuliu Hossu, într-o Scrisoare Deschisă trimisă primului ministru interimar, Emil Boc.
Conform Scrisorii dată publicităţii, CNS 'Cartel ALFA' este de părere că, pentru ca cetăţenii să poată vota la referendum în deplină cunoştinţă de cauză, este nevoie de o campanie susţinută de informare şi explicare.
'Dacă în privinţa reducerii numărului de parlamentari lucrurile par a fi clare pentru toata lumea, în privinţa modului de funcţionare a unui Parlament unicameral, respectiv bicameral, şi a avantajelor sau dezavantajelor unei opţiuni faţă de cealaltă, mai ales în adoptarea legilor şi pentru construcţia statului de drept, se pare ca nu multă lume este pe deplin edificată. Votul ca efect al manipulării, pe fondul lipsei de informare, nu reprezintă expresia unei libertăţi de exprimare a opiniei, într-o reală democraţie!', precizează Hossu.
CNS 'Cartel ALFA', se afirmă în Scrisoare, consideră că este de datoria Guvernului să iniţieze şi să pună la punct, măcar acum, pe ultima sută de metri, o campanie de informare corectă a cetăţenilor, cu dezbateri publice, în cadrul cărora specialişti în domeniul constituţional să expună avantajele şi dezavantajele unui Legislativ unicameral versus bicameral, astfel încât cetăţenii României să poată opta în cunoştinţă de cauză.
'În condiţiile actuale, în care cetăţeanul nu este deloc informat, suntem de părere că organizarea unui referendum pe acest subiect de o reală importanţă, este practic o manipulare, extrapolată într-o democraţie originală', susţine Bogdan Iuliu Hossu, în încheierea Scrisorii.

POLITIC

Senatul va discuta în regim de urgenţă legea responsabilităţii fiscale MEDIAFAX

Senatul va discuta în regim de urgenţă iniţiativa legislativă privind legea responsabilităţii financiar-fiscale, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, cerându-i în acest sens premierului interimar, Emil Boc, să se ponunţe în termen de trei zile asupra propunerii de act normativ.

Chestorul Senatului, senatorul PSD Ion Chelaru, a declarat, luni, că iniţiativa legislativă, care a fost promovată cu acordul liderilor tuturor formaţiunilor politice reprezentate în Parlament, va fi discutată în regim de urgenţă, în urma deciziei Biroului permanent.

"Senatorii membri ai Biroului permanent s-au simţit responsabili ca, în regim de urgenţă, cu contribuţia celorlalţi factori decizionali, inclusiv Consiliul Legislativ, comisiile de specialitate şi Guvernul, să putem păşi la aprobarea acestei legi", a arătat senatorul social-democrat.

Chelaru a spus că acest proiect de lege, însuşit de toţi liderii grupurilor parlamentare, ar trebui să treacă de Parlament până la sfârşitul acestui an, pentru a fi îndeplinită una din condiţiile convenite în acordul cu FMI, în vederea eliberării următoarelor tranşe de împrumut pentru România.

"S-a stabilit ca printr-o procedură de urgenţă, în termen de trei zile să se solicite poziţia primului-ministru interimar şi să se solicite şi poziţia comisiilor de specialitate şi a Consiliului legislativ, pentru ca, în maximum de timp posibil, şi cu situaţia specială care există, fiind vorba de campanie electorală, să reuşim să trecem prin cele două Camere legea responsabilităţii financiar-fiscale, să reuşim să îndeplinim condiţiile impuse de FMI, ca, până la sfârşitul acestui an, această lege să existe şi să fie funcţională", a explicat chestorul Senatului.

Proiectul de lege a fost iniţiat de liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat: Viorel Hrebenciuc şi Ion Toma (PSD), Călin Popescu Tăriceanu şi Puiu Haşotti (PNL), Marko Bela şi Marton Arpad (UDMR), Mircea Toader şi Constantin Igaş (PDL) şi Varujan Pambuccian (minorităţi naţionale).

Proiectul de lege are ca obiectiv "asigurarea şi menţinerea disciplinei fiscal bugetare, a transparenţei şi sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a finanţelor publice" şi "gestionarea eficientă a finanţelor publice". Proiectul precizează că "orice rectificare a bugetului aprobat precum şi utilizarea sumelor reţinute în conformitate cu legea finanţelor publice trebuie să aibă în vedere concluziile Raportului semestrial privind situaţia economică şi bugetară publicat, precum şi opinia Consiliului fiscal".

Guvernul Negoiţă: 14 ministere, cu Oprea, Tabără, Aurescu şi actuali miniştri PDL MEDIAFAX

Premierul desemnat, Liviu Negoiţă, a anunţat că a transmis Parlamentului o listă de Guvern cu 14 ministere, conduse de către o parte dintre actualii miniştrii interimari ai PDL, dar şi de Gabriel Oprea (grupul independenţilor), Valeriu Tabără, pentru Agricultură, şi Cristian Irimie, la Sănătate.

Lista Guvernului Negoiţă este următoarea:

Administraţie şi Interne - Gabriel Oprea

Agricultură - Valriu Tabără

Externe - Bogdan Aurescu

Economie şi Comerţ - Adriean Videanu

Dezvoltare şi Turism - Vasile Blaga

Finanţe - Gheorghe Pogea

Transporturi şi Comunicaţii - Radu Berceanu

Sănătate - Anton Cristian Irimie

Apărare - Mihai Stănişoară

Mediu - Sulfina Barbu

Cultură - Theodor Paleologu

Educaţie, Cercetare, Tineret şi Sport - Daniel Funeriu

Justiţie - Cătălin Predoiu

Muncă - Mihai Şeitan

Negoiţă propune astfel şi o parte dintre miniştrii propuşi de către predecesorul său, Lucian Croitoru, respinşi de către Parlament.

Formula anunţată de Negoiţă nu mai include Ministerele pentru IMM, Tineret şi Sport, Comunicaţii, Relaţia cu Parlamentul, Turism, comasate cu alte ministere.

Premierul desemnat a precizat din nou că se bazează pe sprijinul PDL şi al parlamentarilor independenţi.

"În momentul în care suntem într-o criză complicată, în momentul în care România are nevoie urgentă de finanţare pe ceea ce ne-am înţeles cu organismele internaţionale, eu cred că forţele politice din Parlament ar fi putut să dea dovadă de înţelepciune şi să voteze un Cabinet condus chiar şi de subsemnatul, un Cabinet de uniune naţională, pe care oricum l-ar fi putut contola cum ar fi dorit. L-ar fi putut instala, ca România să treacă mai uşor peste această criză, şi ar fi putut să-l demită cum şi-ar fi dorit. Dar iată că nu au dorit să se angajeze", a declarat Negoiţă.

El a amintit că PSD a susţinut un guvern minoritar PNL pentru o perioadă de doi ani, "când ţării îi era ceva mai uşor", şi a afirmat că speră ca parlamentarii aleşi prin vot uninominal să voteze Guvernul, nu neapărat pentru el personal, ci pentru ca România să aibă un guvern cu puteri depline, capabil să aprobe bugetul pentru anul viitor şi să discute cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale.

"Suntem într-o nouă încercare în faţa Parlamentului. Am avut atunci (la momentul votului pentru Cabinetul propus de Lucian Croitoru-n.r.) un vot preponderent politic. Cu siguranţă el va fi şi de data aceasta un vot politic, dar eu cred că parlamentarii, la a doua solicitare, vor fi mult mai responsabili şi sunt încrezător că acest Guvern ar putea să treacă", a spus Negoiţă.

El a arătat că se bazează în aceste declaraţii pe faptul că parlamentarii vor înţelege că România trăieşte şi în timpul campaniei electorale şi are nevoie de sprijinul financiar al FMI, condiţionat de un guvern cu drepturi depline.

"Nu putem, printr-un vot politic dat în Parlament, că vrem noi să susţinem un candidat pe care această majoritate de conjunctură l-ar susţine, Klaus Iohannis, cu tot respectul. Eu ştiu că un candidat se susţine nu în afara Parlamentului, ci în Parlament", a arătat premierul desemnat.

În opinia lui Negoiţă, parlamentarii ar putea decide favorabil în privinţa Guvernului propus, deoarece nu îşi pot permite "un act de iresponsabilitate".

PDL şi PNŢCD au semnat un protocol de colaborare politică MEDIAFAX

PDL şi PNŢCD au semnat, luni, în Biroul Permanent Naţional, un protocol de colaborare, prin care se oficializează sprijinul comun pentru candidatura lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale.

Anunţul a fost făcut de preşedinţii celor două partide, Emil Boc şi Marian Petre Miluţ, care au precizat că protocolul a fost adoptat în unanimitate de Biroul Permanent Naţional al PDL.

Liderul PDL a declarat că protocolul de colaborare are la bază apartenenţa comună a celor două partide la Partidul Popular European.

Emil Boc a mai spus că cele două partide îşi propun susţinerea comună a efortului de reformare a statului român şi au ca obiectiv politic imediat susţinerea candidaturii preşedintelui Traian Băsescu la prezidenţiale.

"Acest prim pas de colaborare deschide calea unei colaborări viitoare pentru ceea ce înseamnă alegerile parlamentare şi locale din anii ce vor urma", a mai spus Boc, precizând că nu s-a discutat despre funcţiile pe care PNŢCD le-ar putea prelua în urma semnării acestui protocol de colaborare.

"Evident că în actul guvernamental vom folosi toate resursele politice pe care ambele partide le au", a spus Boc.

La rândul său, Marian Petre Miluţ a spus că semnarea acestui act reprezintă un pas important pentru PNŢCD, pe drumul reintegrării sale şi a anunţat că partidul pe care îl conduce va pune la dispoziţia campaniei prezidenţiale toate resursele şi logistica.

El a spus că în campanie PNŢCD va susţine candidatura lui Traian Băsescu şi se va implica direct în campanie cu tot ce poate oferi acest partid.

"Vom merge împreună atât în 22 decembrie, cât şi în 6 decembrie, şi sperăm ca Traian Băsescu, candidatul nostru, să fie în continuare preşedintele României", a afirmat Miluţ.

Despre o posibilă contestare a protocolului de către cealaltă aripă din PNŢCD, Marian Miluţ a precizat că este dreptul acesteia să conteste orice.

"Nu pot să discut cu grupări din cadrul unui partid, un partid cu prestaţie europeană nu poate avea grupări", a adăugat el.

Întreat cum comenează faptul că PNŢCD a avut până de curând un astfel de protocol cu PNL, Miluţ a spus: "Eu cred că am stat destul la uşa PNL. Trebuie să încetăm cu astfel de lucruri care nu se finalizează".

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, anunţa, recent, că a semnat un protocol de colaborare cu PNŢCD-Sârbu, în vederea sprijinirii sale la prezidenţiale, în urma căruia va fi încheiată o alianţă electorală pentru viitoarele alegeri şi vor fi desemnaţi specialişti ai PNŢCD când PNL revine la guvernare.

Ulterior, preşedintele PNŢCD Marian Miluţ i-a cerut liderului PNL Crin Antonescu să denunţe "aşa-zisul protocol" de colaborare între PNL şi PNŢCD semnat cu Radu Sârbu şi Liviu Petrina, susţinând că respectivul document este "lovit de nulitate absolută", iar demersul de a-l semna are "conotaţii infracţionale".

EXTERNE

Economia mondială a evitat un declin "extrem de grav" MEDIAFAX

Economia mondială a evitat un declin "extrem de grav", dar se confruntă, încă, cu o situaţie foarte complexă, a estimat, luni, purtătorul de cuvânt al principalelor bănci centrale din lume, Jean-Claude Trichet.

"Avem o situaţie în care există evoluţii încurajatoare, o confirmare a faptului că am evitat o depresiune economică cu elemente extrem de grave, care necesită o vigilenţă constantă", a spus Trichet, care deţine şi funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), la o reuniune a guvernatorilor instituţiilor financiaare centrale la sediul Băncii Reglementelor Internaţionale de la Basel, Elveţia.

În privinţa perspectivelor economiei mondiale, trebuie luaţi în calcul mai mulţi parametri, între care şi şomajul a adăugat el.

BCE a menţinut, joi, rata dobânzii de politică monetară la minimul istoric de 1% şi a anunţat că va lua în luna decembrie o decizie privind programul de sprijinire cu lichidităţi a băncilor comerciale, ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei economice în a doua jumătate a anului.

Comisia europeană a revizuit, marţi, în creştere estimările pentru avansul activităţii economice în zona euro anul următor, la 0,7%, şi se aşteaptă la o creştere a PIB de 1,5% în 2011, după declinul de 0,4% anticipat pentru 2009.

Ungaria este o oaza de stabilitate la un an dupa ce a fost salvata de la colaps de Fondul Monetar International ZIARUL FINANCIAR

La un an dupa ce s-a aflat la un pas de a intra in faliment national si a fost salvata doar de cele 20 mld. euro primite sub forma de ajutor financiar international, Ungaria este astazi cea mai "sanatoasa" tara din Europa Centrala si de Est.

Masurile dure luate de guvernul tehnocrat, printre care majorarea TVA de la 20% la 25% si reducerile drastice de cheltuieli, a facut ca Ungaria nu doar sa evite intrarea in colaps, ci si sa devina una dintre cele mai stabile economii din regiune. Guvernul a imprumutat in vara un miliard de euro de pe pietele internationale, forintul a revenit la cursul de dinainte de criza, OTP, cea mai mare banca din tara, a returnat jumatate din ajutorul de stat de 1,4 miliarde, guvernul nu va mai apela la banii de la FMI, iar productia industriala isi revine treptat si semnele redresarii pot continua.

Primul-ministru ungar, Gordon Bajnai, este de parere ca cele mai acute riscuri au fost contracarate, Ungaria indreptandu-se cu pasi marunti catre iesirea din criza.

Cu toate acestea, el spune ca nu se va putea vorbi de iesire din criza pana cand rata somajului nu incepe sa scada, fenomen la care el se asteapta peste cel putin sase luni. In al treilea trimestru al acestui an rata somajului a ajuns la 10,3%, iar analistii se asteapta ca in primul trimestru al lui 2010 sa urce pana la un nivel maxim de 11,5%.

Ungaria va deveni liderul fiscal al lumii

Ungaria va iesi din actuala recesiune mondiala ca un exemplu de "sanatate" fiscala, dupa ce masurile de austeritate adoptate de guvern in aceasta perioada dificila din punct de vedere economic vor da rezultate, potrivit Bank of America Merrill Lynch.

Statul, care s-a alaturat Uniunii Europene in 2004, a redus cheltuielile si a impus noi impozite pentru a face fata termenilor fiscali ai acordului cu institutiile internationale.

Primul-ministru, Gordon Bajnai, planuieste ca in urmatorii doi ani sa reduca cheltuielile cu 1.300 mld. forinti (4,7 mld. euro) pentru a limita nevoile de finantare are bugetului. Guvernul reduce de asemenea veniturile personalului bugetar, dar si impozitele salariale, in timp ce opteaza pentru majorarea impozitelor pe consum. A fost, de asemenea, majorata taxa pe valoarea adaugata de la 20% la 25%, incepand cu luna iulie, pentru a ajuta la echilibrarea scaderilor de venituri de la bugetul de stat si pentru a reduce deficitul bugetar.

Ungaria a fost primul stat din regiune care a apelat la ajutor international dupa ce piata obligatiunilor a paralizat, iar deprecierea forintului a ridicat costurile de refinantare a creditelor in valuta. Odata ce masurile anti-criza adoptate au dat rezultate, iar investitorii si-au recapatat increderea in stat, Ungaria a putut organiza in luna iulie prima emisiune de titluri de dupa octombrie 2008. Statul a vandut investitorilor straini primele titluri de datorie dupa ce a primit de la FMI banii pentru a evita intrarea in incapacitate de plata. Ungaria a profitat de evolutia pozitiva a pietei obligatiunilor pentru a se imprumuta 1 mld. euro.

Investitorii au cerut titluri in valoare de 2,9 mld. euro, de aproape cinci ori mai mult fata de cele 500 mil. euro pe care guvernul estima sa le obtina.

Piata financiara este stabila

Piata financiara este acum relativ stabila, iar ministrul de finante a spus ca statul ar putea sa nu utilizeze in 2010 intreaga suma disponibila din creditul de la FMI, deoarece se va baza din ce in ce mai mult pe finantarea pe piata de capital. Dupa o depreciere puternica, atingand pragul minim in raport cu moneda euro in luna februarie, forintul a intrat pe un trend ascendent, apreciindu-se pana a ajuns la un nivel similar celui de dinainte de izbucnirea crizei.

Reteta redresarii

Ce masuri a luat guvernul ungar pentru a repune economia pe picioare

Inghetarea salariilor bugetarilor. In 2010 aceasta masura va conduce la economisirea a 250 de milioane de euro.

Micsorarea impozitului pe venit pana la un nivel de 17%.

Reducerea contributiilor sociale platite de angajatori guvernului pentru a incuraja companiile sa nu faca disponibilizari si sa creeze noi locuri de munca.

Reducerea cheltuielilor bugetare in urmatorii doi ani cu 4,73 miliarde de euro.

Majorarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) de la 20% la 25%.

Eliminarea celei de-a 13-a pensii, masura estimata sa reduca cheltuielile bugetare cu 580 de milioane de euro.

Inghetarea ajutoarelor sociale pentru urmatorii doi ani.

Majorarea varstei de pensionare la 65 de ani.

Reducerea incepand cu 2010 a nivelului impozitului pe venit la persoane fizice, dar si la corporatii.

Gazprom ar putea amenda clienţii europeni pentru că nu au cumpărat volumele de gaze contractate AGERPRES

Grupul rus Gazprom ar putea să solicite despăgubiri clienţilor săi europeni, deoarece aceştia au achiziţionat o cantitate de gaze naturale mai mică cu aproximativ opt-nouă miliarde de metri cubi decât cea prevăzută în contractele semnate cu Gazprom, a declarat luni seară un director din conducerea grupului rus, citat de RIA Novosti.
Sergei Chelpanov, directorul general adjunct de la Gazprom Export, divizia de export a holdingului rus, a precizat că solicitările vor fi bazate pe clauza 'take or pay' inclusă în contracte, clauză care obligă cumpărătorul să plătească pentru întreaga cantitate de gaze naturale contractate. De asemenea, Chelpanov a subliniat că nu se pune problema renunţării la penalităţi pentru cazurile în care clienţii nu pot cumpăra cantitatea stipulată în contracte.
Comentariile lui Sergei Chelpanov vin după o serie de articole în presă conform cărora clienţii europeni ai Gazprom discută cu grupul rus scutirea de la penalităţi în acest an, pe motiv că nici Ucraina nu a fost obligată să plătească aceste penalităţi.
Directorul general adjunct de la Gazprom Export a mai informat că în trimestrul patru al acestui an grupul rus va exporta în Europa o cantitate de 45 miliarde metri cubi de gaze naturale iar pentru întregul an 2009 cantitatea totală se va ridica la 142,5 miliarde metri cubi.
Grupul rus Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, a anunţat luni o diminuare cu 49,8 procente a profitului net înregistrat în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut din cauza cheltuielilor mai mari. În primele şase luni din 2009, Gazprom a realizat un profit net de 305,8 miliarde ruble (10,65 miliarde dolari), faţă de 609,4 miliarde ruble (21 miliarde de dolari) în primele şase luni ale anului trecut, a anunţat compania rusă într-un comunicat. De asemenea, veniturile semestriale ale Gazprom s-au diminuat cu 6,6 procente în ritm anual până la 1.640 miliarde de ruble (56,6 miliarde de dolari).
Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale şi totodată compania care asigură un sfert din necesarul Europei, a produs anul trecut o cantitate totală de 550 miliarde metri cubi de gaze naturale. Pentru anul acesta Gazprom şi-a propus oficial o producţie de 492 miliarde metri cubi de gaze naturale.