11.11.2009

Data: 11.11.2009

Curs valutar:

USD – 2,8623

Euro – 4,2961

TITLURILE ZILEI:

ENERGIE  pg. 3

- România trebuie să prezinte CE un program de liberalizare a preţului la gaze MEDIAFAX

- Acordul de la Copenhaga ar putea afecta veniturile statelor membre OPEC AGERPRES

- Videanu: România este presată de CE, dar nu înseamnă că va creşte preţul gazelor AGERPRES

SOCIAL  pg. 5

- Boc cere dreptul de a adopta bugetul, dar şi legile pensiilor şi responsabilităţii fiscale MEDIAFAX

- Circa 23.000 de firme vor intra în insolvenţă în 2009 MEDIAFAX

- Ajutoarele de stat acordate în 2009 depăşesc 6 miliarde euro AGERPRES

ECONOMIC / FINANCIAR  pg. 8

- Băsescu: Se pare că ieşim din recesiune MEDIAFAX

- România va solicita CE să accepte majorarea accizei cu diferenţa de curs MEDIAFAX

- Deficitul bugetar a urcat la 5,2% din PIB MEDIAFAX

- Ministerul Finantelor s-a trezit ca datoria publica creste prea repede ZIARUL FINANCIAR

INTERNE  pg. 12

- Disputa privind aprobarea in 30 de zile a constructiilor ZIARUL FINANCIAR

- Romania dupa 20 de ani de capitalism: suntem impreuna cu bulgarii la jumatate fata de unguri si cehi ZIARUL FINANCIAR

- Restructurarea agenţiilor guvernamentale, în lucru la Executiv AGERPRES

EXTERNE  pg. 14

- Miniştrii de Finanţe din UE au convenit începerea reducerii deficitelor bugetare în 2011 MEDIAFAX

- Banca britanică Lloyds va desfiinţa 5.000 de posturi până la sfârşitul lui 2010 MEDIAFAX

- Rusia va trebui să-şi regândească strategia economică, estimează BM şi BERD AGERPRES

ENERGIE

România trebuie să prezinte CE un program de liberalizare a preţului la gaze MEDIAFAX

România va prezenta Comisiei Europene până în luna martie a anului viitor un program privind liberalizarea preţului la gazele din producţia internă, în urma solicitărilor repetate primite de la executivul Uniunii Europene, a declarat, marţi, ministrul interimar al Economiei, Adriean Videanu.

"Înregistrăm săptămânal comunicări de la Comisia Europeană pentru liberalizarea preţului la gaze. Vrea (Comisia Europeană - n.r.) un program până în martie 2010. Îl vom prezenta până la acest termen", a spus Videanu.

Ministerul Economiei afirma la finele lunii octombrie că este necesar unui program naţional de liberalizare a preţului la gaze, menţionând că Ministerul Economiei a iniţiat discuţii cu Romgaz Mediaş şi Petrom, principalii producători de gaze din România.

În ultimii ani, unii politicieni au afirmat că a fost stabilit cu UE un calendar pentru creşterea treptată a preţului până la nivelul gazelor din import, în timp ce alţii au negat existenţa unei astfel de înţelegeri.

Un calendar al alinierii preţului gazelor a fost inclus în varianta iniţială a unei strategii pentru sectorul energetic elaborată în 2007 de Ministerul Economiei. Ulterior, ministerul a retras această prevedere, care nu s-a mai regăsit în niciuna din formele strategiei energetice elaborate de Guvern în ultimii ani.

Premierul Emil Boc declara la sfârşitul lunii octombrie că preţurile plătite de populaţie pentru gaze şi energie ar putea rămâne nemodificate pe tot parcursul anului viitor.

Acordul de la Copenhaga ar putea afecta veniturile statelor membre OPEC AGERPRES

Acordul privind clima care ar putea fi încheiat în decembrie la Copenhaga ar putea afecta veniturile producătorilor de petrol, prin reducerea drastică a cererii de petrol, a subliniat marţi directorul de studii al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), care şi-a prezentat perspectivele anuale la Londra, transmite AFP.
Ţările producătoare de petrol se tem de ameninţarea pe care ar putea-o reprezenta un acord privind climatul la Copenhaga. AIE a cifrat la aproximativ 4.000 miliarde de dolari până în 2030 costul de oportunitate pe care l-ar putea reprezenta pentru producători adoptarea politicilor 'verzi'.
Dacă politica energetică nu se va schimba, 'veniturile Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) se vor cifra la 28.000 de miliarde de dolari între 2008 şi 2030'. În schimb, 'nu vor fi decât 24.000 de miliarde', dacă măsurile decisive împotriva încălzirii climatice ar permite limitarea emisiilor CO2 la nivelul de 440 de particule pe milion (ppm), a afirmat Fatih Birol, economistul şef AIE.
Dacă nu ar exista politicile energetice actuale, cererea de petrol ar trebui să ajungă la 105,2 milioane de barili pe zi (mbz) până în 2030. În schimb, nu va ajunge decât la 89 mbz în ipoteza celor 450 ppm, ceea ce ar însemna o creştere de doar 5 mbz în 20 de ani, a explicat AIE.
Chiar şi în aceste condiţii, a subliniat Fatih Birol, veniturile OPEC ar fi de patru ori mai mari decât cele din perioada 1985-2007.
În plus, membrii OPEC se tem că, la reuniunea din decembrie de la Copenhaga, ar putea fi impuse noi taxe la petrol şi gaze, ceea ce ar avea efecte negative asupra economiilor statelor membre ale cartelului.

Videanu: România este presată de CE, dar nu înseamnă că va creşte preţul gazelor AGERPRES

România este presată de Comisia Europeană privind sectorul gazelor naturale, însă aceasta nu înseamnă neapărat ca va creşte preţul gazelor, a declarat, marţi, ministrul Economiei, Adriean Videanu, la Topul Industriaşilor.
'Avem o presiune extraordinară din partea Comisiei Europene pentru gaze. Aceasta nu înseamnă neapărat că vom creşte preţul la gaze', a afirmat Videanu.
În luna iunie, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei /ANRE/ a anunţat că va pregăti un calendar pentru renunţarea la preţul reglementat de stat pentru energia electrică şi gazele naturale, în urma anunţului dat de Comisia Europeană referitor la deschiderea procedurii de infringement pentru domeniul energetic din România.
ANRE trebuie să pregătească un calendar pe baza căruia ar putea să anunţe termenul la care va renunţa la preţul reglementat pentru fiecare de categorie de consumatori.
CE ar putea să iniţieze procedura de infringement împotriva României în mai multe cazuri privind piaţa internă a gazului şi energiei electrice.
'Există loc de performanţă mai bună în sectorul energiei. Din păcate producătorul de energie nu-şi poate genera singur resurse. Investiţiile de mediu din păcate nu duc la o creştere a randamentelor dar sunt exigente', a spus Videanu.
De asemenea, acesta a precizat că '26 la sută din producţie este hidro, dar anul acesta o să ajungă undeva la 18,7 la sută. Apoi este energia nucleară, dar cărbunele este dominant. Avem grupuri energetice din anii 70 unde randamentele sunt foarte mici dar pot creşte la peste 50 la sută. Am identificat o resursă: unităţile de atribuire pe Protocolul de la Kyoto. Cea mai mare problema de pierderi este la nivelul atorităţilor locale'.
Videanu a mai spus că s-a încercat demararea investiţiilor absolut obligatorii, iar 'în decembrie 2009 avem termen de conformare la unele unităţi. Pe 4 ianuarie s-ar putea să vină inspectorul UE şi 250 milioane de euro ar putea fi amenda şi la următoarea dată nu mai dau amendă, închid'.

SOCIAL

Boc cere dreptul de a adopta bugetul, dar şi legile pensiilor şi responsabilităţii fiscale MEDIAFAX

Premierul interimar, Emil Boc, a cerut, marţi, Senatului să modifice Legea de organizare a Guvernului în aşa fel încât Cabinetul demis să poată adopta atât bugetul pentru 2010, dar şi proiectele de legi privind responsabilitatea fiscală şi sistemul unitar de pensii, parte a angajamentelor asumate cu FMI.

"Aş solicita Senatului, ca şi cameră decizională, ca în cadrul amendării legii de organizare a Guvernului să facă menţiunea ca acest Guvern interimar şi orice Guvern interimar să aibă posibilitatea să iniţieze proiecte de legi care vizează bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi punerea în aplicare a prevederilor acodurilor internaţionale la care România este parte. Aici este vorba de două legi - legea responsabilităţii fiscale şi legea pensiilor, pe care noi am înaintat-o, Parlamentul a clasat-o, a demis Guvernul, dar o vom redepune din nou, pentru a putea să ne respectăm angajamentele pe care România le are în raport cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional".

El a arătat că speră să găsească "înţelegere" la Senat.

Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii a fost înaintat de Guvern la Parlament pentru asumarea răspunderii, procedură care nu a mai fost însă parcursă după ce Cabinetul a fost demis prin moţiune de cenzură.

Premierul interimar a arătat totodată că responsabilitatea elaborării proiectului de lege privind responsabilitatea fiscală revine Guvernului, pe baza consultărilor cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisiei Europene, şi că nu trebuie să existe în acest sens "o competiţie" cu PSD, care a depus deja un astfel de proiect.

El a explicat că proiectul legii responsabilităţii fiscale trebuie elaborat în consultare cu FMI şi CE, astfel că forma finală a actului normativ va fi stabilită în zilele următoare, după ce instituţiile internaţionale vor transmite Executivului propriile observaţii.

Circa 23.000 de firme vor intra în insolvenţă în 2009 MEDIAFAX

Circa 23.000 de firme vor intra în insolvenţă în acest an, 15.300 de societăţi apelând deja la această procedură în primele nouă luni, potrivit reprezentanţilor BCR, care susţin necesitatea creşterii numărului firmelor care se restructurează în detrimentrul celor care intră în insolvenţă.

"Numărul firmelor care se reorganizează şi se restructurează este foarte mic, iar cea mai mare provocare viitoare este să crească numărul firmelor care se restructurează şi să scadă numărul celor care intră în procedura de insolvenţă. Prin restructurare sau reorganizare este mai uşor să primeşti «banii proaspeţi» de care ai nevoie pentru a te redresa. Dacă eşti în insolvenţă nu vei primi aceşti «bani proaspeţi»", a declarat, marţi, Dan Weiler, executive director - Corporate Finance&Investment Banking în cadrul BCR.

Potrivit datelor prezentate de Weiler la un seminar pe tema investiţiilor în perioadă de declin economic, în primele nouă luni au 15.300 de firme au intrat în insolvenţă, estimările pentru întreg anul fiind de 23.000 de firme, cu aproape 60% mai multe faţă de 2008. Din cele 15.300 de firme, doar 2,5%, adică circa 400 de societăţi, au intrat în reorganizare sau restructurare.

Comparativ, în 2008 un număr de 15.300 de firme au intrat în insolvenţă, faţă de 8.300 în 2007.

"Mulţi dintre antreprenorii români sunt în perioada de negare a problemelor pe care le au. Ei trebuie să înţeleagă că mai bine elimini părţile din afacere care nu merg bine, sigur că unii vor pierde. În plus, achiziţia unei companii în reorganizare ar fi o oportunitate foarte bună", a adăugat Weiler.

Ajutoarele de stat acordate în 2009 depăşesc 6 miliarde euro AGERPRES

Cele 22 de măsuri de ajutor de stat elaborate în 2009 de România, cu fonduri naţionale şi comunitare, au un buget total de 6,083 miliarde euro şi numără aproximativ 60.000 agenţi economici, în calitate de beneficiari, a declarat, marţi, Cristina Cobianu, directorul Direcţiei Autorizare Ajutor de Stat din cadrul Consiliului Concurenţei.
Potrivit reprezentantei Consiliului Concurenţei, patru scheme au fost notificate şi autorizate de către Comisia Europeană: pentru 'salvarea agenţilor economici din portofoliul AVAS şi Ministerului Economiei, în vederea depăşirii efectelor crizei economico-financiare mondiale', pentru 'facilitarea accesului la finanţare în actuala perioadă de criză economică şi financiară a IMM-urilor şi întreprinderilor mari, constând în garanţii de stat', precum şi pentru 'promovarea cogenerării de înaltă eficienţă'. Bugetul total este de 4,180 miliarde de euro, iar 745 agenţi economici sunt beneficiarii.
Pe de altă parte, patru scheme (asigurarea dezvoltării durabile, formare profesională, completarea echipei şi promovarea tehnologiilor curate) au fost exceptate de la obligaţia notificării, dar au fost transmise pentru informare Comisiei Europene. Bugetul este de 1,7 miliarde euro şi 5.137 agenţi economici beneficiază de acesta.
Schema de ajutor pentru 'compensarea prestării de servicii în interes economic general' (26.000 euro şi 100 agenţi economici beneficiari) urmăreşte 'maximizarea creanţelor preluate de AVAS faţă de operatorii economici care prestează servicii comunitare de utilităţi publice'.
Pe lângă acestea, Consiliul Concurenţei a fost informat despre 13 scheme de minimis, cu un buget total de 1,5 miliarde euro şi cu aproximativ 54.000 agenţi economici ăn calitate de beneficiari, a mai spus reprezentantul Consiliului Concurenţei.
Ea a precizat că 'există cu siguranţă şi alte scheme de ajutor de minimis care au fost implementate în ţară, dar despre care Consiliul Concurenţei nu a fost informat'.
Toate schemele de ajutor menţionate se aplică pe durata a mai multor ani, iar pentru o evaluare completă a ajutoarelor de stat efectiv acordate în România, în 2009, trebuie să se ţină cont şi de schemele elaborate în anii precedenţi şi care mai sunt în vigoare.
Consiliul Concurenţei a organizat, marţi, conferinţa de închidere a proiectului de twinning 'Aplicarea efectivă a legislaţiei comunitare în domeniul concurenţei şi a ajutorului de stat'. Parteneri au fost Ministerul pentru Afaceri, Inovare şi Calificare din Marea Britanie - pentru componenta de ajutor de stat, iar pentru componenta de concurenţă, Ministerul Economiei din Germania, consultanţa şi experţii provenind de la autoritatea germană de concurenţă.

ECONOMIC / FINANCIAR

Băsescu: Se pare că ieşim din recesiune MEDIAFAX

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi seară, la TVR1, că România pare să iasă din recesiune, el prognozând o reluare a creşterii economice în primul trimestru al anului 2010.

"Se pare că ieşim din recesiune. Avem în septembrie, faţă de august, o creştere a producţiei industriale cu 21,3%, avem o creştere în construcţii cu 13,2% faţă de august, avem o creştere în comerţul cu autovehicule de 2,8%. Avem şi sectoare cu scădere. Dar agricultura în septembrie este cu 1% mai mare nu faţă de august 2009, ci cu 1% plus faţă de august-septembrie 2008", a spus Băsescu.

Şeful statului a mai spus că estimează că România îşi va relua creşterea economică în primul trimestru al anului 2010.

"Cred că vom avea o scădere economică sub minus 8% în trimestrul trei, ceea ce probabil ne va duce la reluarea creşterii economice undeva în trimestrul I al anului 2010. Ieşim din recesiune fără guvern", a adăugat şeful statului.

Tot în cursul zilei de marţi, la un alt post de televiziune, preşedintele Băsescu a spus că România a depăşit vârful crizei, iar în trimestrul al doilea din 2010 chiar va fi reluată creşterea economică.

"Noi din această criză vom ieşi cu convingerea că nici măcar o criză nu ne poate înfrânge. Nici măcar o mare criză economică. Pentru că România a depăşit stadiul la care era extrem de vulnerabilă. (...) După criză mai rău nu ne poate fi. Este clar că plecăm în sus. Criza asta după mine a fost şi măsura capacităţii noastre de a depăşi greutăţile. Deja vârful crizei s-a depăşit, de acum începem să revenim către creştere economică, iar în trimestrul doi al anului 2010 chiar vom relua din nou creşterea economică. Asta înseamnă că nu ne mai poate înfrânge nimic", a declarat Traian Băsescu.

El a mai spus că, faţă de situaţia din 2004, românii trăiesc mai bine şi că în 2014 românii vor avea de două ori mai bună creşterea salariilor şi a pensiilor, decât a fost din 2004 până acum.

România va solicita CE să accepte majorarea accizei cu diferenţa de curs MEDIAFAX

România va solicita Comisiei Europene să permită României amânarea creşterii cotelor la accize de la 1 ianuarie 2010, conform calendarului convenit, şi să permită majorarea taxelor doar cu diferenţa de curs valutar, de 14,2% în raport cu euro, potrivit ministrului Gheorghe Pogea.

"Există un calendar de creştere a accizelor agreat cu Comisia Europeană. Din păcate, preţul plătit la accize are în vedere şi evoluţia cursului de schimb, care s-a depreciat cu 14,2%. Din cauză că deprecierea cursului de schimb este substanţială, Ministerul Finanţelor, prin Departamentul de analize, a propus să nu mai fie majorată şi acciza în euro, ci să fie splitată, pentru că impactul financiar asupra contribuabilior ar putea fi extrem de mare. Nu pot fi suportate de populaţie ambele efecte", a spus Pogea.

Accizele pe 2010 se vor calcula la un curs de schimb 4,2688 lei/euro, anunţat la 1 octombrie de Banca Centrală Europeană (BCE). Cursul este mai mare cu 14,2% faţă de cotaţia din urmă cu un an, de 3,7364 lei/euro, folosită la calculul accizelor pentru 2009.

"Această depreciere a cursului, la care s-ar adăuga un nivel de creştere echivalent, ar putea duce la creşteri cu 28-30% la unele accize", a spus Pogea.

Întrebat dacă amânarea majorării accizelor s-ar putea produce pentru lunile aprilie şi septembrie ale anului viitor, ministrul a răspuns că "de regulă, da, dar va trebui să discutăm cu partenerii noştri (Comisia Europeană - n.r.)".

"De la 1 ianuarie, nu va creşte acciza, ci vor fi avute în vedere doar influenţele cursului valutar asupra cărora nu putem acţiona", a conchis Pogea.

Deficitul bugetar a urcat la 5,2% din PIB MEDIAFAX

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 5,2% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele zece luni ale anului, a declarat, marţi, ministrul interimar al Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea.

La nouă luni, deficitul a fost de 5,1% din PIB.

Ţinta de deficit pentru 2009, convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), este de 7,3%.

Reprezentanţii instituţiei internaţionale se aşteaptă însă ca indicatorul să ajungă la 7,8% la finele anului.

Ţintele privind deficitul bugetar în 2009 şi 2010 au rămas nemodificate, la 7,3% pentru anul în curs şi 5,9% pentru 2010, nefiind solicitări de rectificare a acestora, a declarat, vineri, şeful misiunii FMI de evaluare în România, Jeffrey Franks.

România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde de euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

Ministerul Finantelor s-a trezit ca datoria publica creste prea repede ZIARUL FINANCIAR

Numai in ultimele doua luni ale anului statul trebuie sa imprumute cel putin 3,5 miliarde de euro pentru a sustine bugetul.

Finantele s-au trezit ca datoria publica incepe sa scape de sub control, ritmul de crestere fiind destul de alert. Ministrul finantelor Gheorghe Pogea a declarat ieri pentru prima data ca ritmul de crestere al datoriei publice este periculos fara masuri de consolidare fiscala, sustinand ca problema principala este in prezent deficitul bugetar.

Potrivit celor mai recente raportari, soldul datoriei publice a ajuns in august la 138,2 mld. lei, cu aproape 30% peste nivelul de anul trecut. Exprimata in euro, datoria a fost de 33 mld. euro, in urcare cu 20%. Datoria publica a crescut intr-un ritm rapid in acest an, in conditiile in care statul s-a imprumutat masiv atat de la institutiile financiare internationale, cat si de la bancile locale pentru a compensa scaderea veniturilor bugetare, in absenta unor masuri de reducere a cheltuielilor bugetare.

"Problema principala a Romaniei este lipsa unei viziuni pe termen mediu si absenta unui program clar de ajustare fiscala, ambele corelate. Pe de o parte, politicile fiscale si salariale prea laxe au determinat cresterea deficitului la niveluri nesustenabile, iar managementul prost al datoriei publice a dus la blocarea partiala a economiei, prin crearea de arierate, si la cresterea considerabila a cheltuielilor cu dobanzile", apreciaza Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank.

Situatia imprumuturilor publice devine serioasa, iar constientizarea acestei probleme de catre autoritati este un pas inainte, insa ramane de vazut daca si ce masuri concrete de ajustare fiscala vor fi aplicate, si mai ales cand vor fi aplicate.

Deficitul bugetar a urcat la 5,2% din PIB dupa noua luni, principala problema fiind alocarea unor sume foarte mari pentru cheltuieli sociale si pentru salarii, care reprezinta aproximativ doua treimi din cheltuielile publice totale.

Finantele estimeaza pentru acest an o crestere de patru ori a serviciului datoriei publice comparativ cu anul trecut, la 57,2 mld. lei - din care 51,2 mld. lei reprezinta rate de capital, iar 6,2 mld. lei sunt dobanzi si comisioane.

La nivel european si chiar mondial devine ingrijoratoare cresterea alerta a datoriilor publice, in urma masurilor de urgenta si a fondurilor injectate pentru a ajuta economiile sa iasa din recesiune.

Potrivit unei analize a Comisiei Europene, datoria publica cumulata a statelor din UE ar putea urca la 100% din PIB pana in 2014, daca guvernele nu vor lua masuri ferme pentru a stimula disciplina fiscala.

Insa, in ciuda temerilor privind escaladarea rapida a datoriei publice, liderii guvernelor din UE au stabilit ca eforturile privind consolidarea fiscala trebuie amanate pana in 2011 din cauza revenirii fragile a economiei europene.

In 2007, datoria publica a statelor din zona euro se ridica la doar 66% din PIB, peste tinta de 60% impusa de Tratatul european tarilor ce vor sa adopte moneda euro.

Ce ramane de facut?

"Trebuie luate masuri - mare parte deja incluse in acordul cu FMI - care sa permita reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB cat mai repede si angajamentul in aceasta directie din partea fortelor politice trebuie sa fie ferm!", sustine Chidesciuc.

Mai mult, trebuie inteles ca o politica fiscala sanatoasa este singura cale de urmat in cazul Romaniei. "Ideile ca deficitele bugetare mari ajuta cresterea economica sunt profund gresite!"

Teoretic Romania mai are loc sa-si dubleze datoria pana la atingerea plafonului de 60% din PIB, insa problema este accelerarea ritmului de crestere si faptul ca banii sunt directionati aproape exclusiv catre cheltuieli curente cu pensiile si salariile, in timp ce cheltuielile cu investitiile raman la un nivel extrem de redus.

De asemenea, este importanta extinderea termenelor de maturitate, in conditiile in care doua treimi din imprumuturile publice sunt pe termen scurt.

Deficitul bugetar, unul dintre criteriile de performanta stabilite in acordul cu FMI si CE, ar trebui sa coboare in 2011 sub 3% din PIB, in caz contrar existand riscul ca datoria publica sa creasca spectaculos de repede.

Dupa ce in prima parte a anului Finantele au presat piata locala ajungand sa se imprumute in iulie agresiv pe termen de doar cateva zile, in august apetitul pentru sursele de finantare de pe piata interna s-a mai temperat.

In vara Finantele au obtinut un club loan de 1,2 mld. euro de la banci, precum si prima transa de 1,5 mld. euro din imprumutul de la Uniunea Europeana.

Totodata, Trezoreria a mai atras 1,24 mld. euro prin vanzarea de titluri in valuta, 850 mil. euro de la FMI, iar acum se discuta alternativa lansarii unui nou club-loan.

Valoarea titlurilor de stat in lei vandute de la inceputul anului pe piata interbancara este de aproximativ 60 mld. lei.

INTERNE

Disputa privind aprobarea in 30 de zile a constructiilor ZIARUL FINANCIAR

Gheorghe Patrascu, arhitectul-sef al Capitalei, impreuna cu 44 de asociatii si ONG-uri, protesteaza impotriva unei legi de modificare a legii constructiilor prin care orice cerere de autorizatie de constructie sau de desfiintare la care nu s-a primit raspuns in 30 de zile sa fie considerata ca "aprobata tacit".

Arhitectul-sef considera ca aceasta lege va da nastere unor probleme juridice foarte mari. "Nicaieri in lume nu este acest sistem. Actele depuse pentru eliberarea unei autorizatii de construire trebuie verificate atent.

In felul acesta te trezesti ca cineva se apuca sa construiasca pe terenul altuia si vine la tine la primarie sa spuna ca are acord tacit."

Mai multe asociatii si ONG-uri care au format "Platforma pentru Bucuresti" au solicitat presedintelui Traian Basescu sa nu promulge legea adoptata de Camera Deputatilor care modifica Legea 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor, care a fost adoptata pe 3 noiembrie de Camera Deputatilor.

Reprezentantii ONG-urilor sustin ca propunerea "este deosebit de periculoasa" pentru dezvoltarea urbana si protejarea patrimoniului. Astfel, daca aceasta propunere legislativa va fi promulgata, este foarte posibil ca in cazul in care autoritatea locala "din neglijenta sau in complicitate cu proprietarul" nu raspunde in 30 de zile, in urmatoarea zi sa poata fi demolate imobile cu valoare arhitecturala, chiar monumente istorice sau in cazul autorizatiilor de construire sa poata fi incepute lucrari ilegale. Senatul a respins aceasta propunere legislativa, iar Guvernul a dat aviz negativ.

Romania dupa 20 de ani de capitalism: suntem impreuna cu bulgarii la jumatate fata de unguri si cehi ZIARUL FINANCIAR

In cei 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, moment decisiv ce a condus la caderea comunismului din Europa de Est, economia Romaniei s-a extins cu doar 28%, pe fondul abordarilor de tip "stop and go"(reforme neduse pana la capat ce au generat o crestere economica, intrerupta apoi de o scadere brusca). Cu toate acestea, Romania s-a situat mult peste nivelul de crestere al economiilor din Vest, insa sub cel al statelor din regiune, in frunte cu Polonia, care a avansat in aceeasi perioada cu 78%.

Romania a fost considerata, alaturi de Bulgaria, cel mai sarac membru din regiune. Daca in 1990 aveam 56 de autoturisme la o mie de locuitori, in 2006 numarul acestora s-a triplat, la 167 de unitati. Similar, numarul computerelor a urcat de la peste 2.000 la un milion de locuitori in 1990 la aproape 410.000 in 2008. Statele din fostul bloc comunist au atras fluxuri importante de investitii straine, si-au dublat exporturile catre cele mai mari economii din Europa si si-au asigurat accesul in Uniunea Europeana in cei 20 de ani de la eliberarea de sub regimul comunist. Cu toate acestea, este putin probabil ca odata cu trecerea recesiunii economia Romaniei sa mai inregistreze cresterile de 6-7% cu care era obisnuita la inceputul anilor 2000.

Restructurarea agenţiilor guvernamentale, în lucru la Executiv AGERPRES

Premierul interimar Emil Boc i-a convocat, marţi, pe secretarii de stat din ministere pentru a pregăti aplicarea Legii privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice.
''Scopul acestei întâlniri este de a pregăti aplicarea legii care vizează restructurarea agenţiilor guvernamentale. (...) Această lege prevede faptul că Executivul trebuie să emită hotărâri de guvern pentru desfiinţarea, reorganizarea agenţiilor care au făcut obiectul acestei legi'', a explicat Emil Boc, la începutul şedinţei de la Palatul Victoria.
El a precizat că va pregăti cu secretarii de stat hotărârile de guvern aferente, astfel încât, din punct de vedere legal, să nu existe niciun fel de problemă.
''Mâine (miercuri - n.r.), să avem deja o notă, din partea miniştrilor, în Guvern, cu hotărârea de guvern care să fie pregătită pentru săptămâna viitoare, astfel încât, din punct de vedere legal, să nu avem niciun fel de problemă.(...) Dăm o veste bună şi Ministerului Finanţelor Publice în ceea ce priveşte proiectul de buget pe 2010, având în vedere că, prin cele două componente, desfiinţarea agenţiilor şi trecerea veniturilor proprii ale agenţiilor la bugetul de stat, practic se realizează paşi importanţi într-o cheltuială importantă a banului public'', a afirmat Boc.
El a amintit că este vorba de un proces de restructurare a aparatului de stat pe care Cabinetul pe care-l conduce l-a anunţat încă de la începutul mandatului şi face parte din proiectul Guvernului ''de reducere a obezităţii statului''.
''Am apelat la procedura asumării răspunderii pentru a fi siguri că acest lucru se realizează. E parte şi a angajamentului pe care România îl are cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi face parte din proiectul nostru de reducere a obezităţii statului începând cu agenţiile guvernamentale'', a amintit premierul interimar.
La întâlnire mai participă ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, şi ministrul Economiei, Adriean Videanu.
Decretul pentru promulgarea Legii privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional a fost publicat, luni, în Monitorul Oficial.
Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, pe 5 noiembrie, Legea referitoare la reorganizarea agenţiilor, după ce aceasta fusese validată de Curtea Constituţională.

EXTERNE

Miniştrii de Finanţe din UE au convenit începerea reducerii deficitelor bugetare în 2011 MEDIAFAX

Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană au convenit, marţi, începerea reducerii deficitelor bugetare cel târziu în 2011, chiar dacă menţinerea măsurilor de stimulare economică este necesară pentru a proteja relansarea economică.

"Este important ca politicile economice să rămână expansioniste, dar şi să redactăm şi să comunicăm strategiile de renunţare la măsurile de stimulare", a declarat ministrul de Finanţe din Suedia, Anders Borg, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene.

Borg a avertizat că situaţia finanţelor publice europene se va înrăutăţi rapid, dacă nu va avea loc o restructurare bugetară fermă.

Guvernele europene au alocat sume de ordinul miliardelor de euro măsurilor de stimulare a creşterii economice şi de susţinere a pieţei muncii.

Deficit bugetar mediu în zona euro va atinge nivelul record de 6,9% din PIB în 2010, pragul maxim de 3% urmând să fie depăşit în toate ţările din regiune, potrivit estimărilor Comisiei Europene.

Rata şomajului va ajunge la 10,9% în 2011, cel mai ridicat nivel consemnat după anul 1995.

Comisia Europeană urmează să publice miercuri rapoarte referitoare la eforturile Franţei, Spaniei, Irlandei, Greciei şi Marii Britanii (care nu este în zona euro) de a începe reducerea deficitelor.

CE va anunţa termenul până la care Germania şi alte opt state trebuie să aducă deficitele bugetare sub pragul de 3% din PIB.

Banca britanică Lloyds va desfiinţa 5.000 de posturi până la sfârşitul lui 2010 MEDIAFAX

Instituţia financiară britanică Lloyds Banking Group va desfiinţa alte 5.000 de locuri de muncă până la sfârşitul lui 2010, pe lângă cele 4.000 de posturi anunţate anterior, parte a procesului de restructurare şi integrare a operaţiunilor băncii HBOS, transmite Reuters.

Lloyds, bancă deţinută în proporţie de 43% de guvernul britanic, a anunţat, marţi, că va introduce mai multe măsuri pentru reducerea impactului asupra angajaţilor, respectiv redistribuirea salariaţilor şi sistarea, cu precădere, a contractelor temporare.

Numărul de posturi desfiinţate va ajunge, în 2010, la 9.000 de la preluarea grupului financiar HBOS în ianuarie. Analiştii au estimat că s-ar putea pierde peste 30.000 de slujbe, în urma integrării celor două bănci.

Săptămâna trecută, alte două instituţii financiare britanice, Royal Bank of Scotland şi HSBC au anunţat că vor renunţa la 5.400 de locuri de muncă.

Rusia va trebui să-şi regândească strategia economică, estimează BM şi BERD AGERPRES

Economia rusă, care se va găsi într-o situaţie şi mai dificilă decât prevăzuse anul acesta, va începe să-şi revină probabil în 2010, dar această ţară va trebui să-şi revadă modelul de dezvoltare pentru a relua creşterea la nivelul de dinainte de criză, au estimat marţi Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), transmite AFP.
Într-un raport publicat marţi la Moscova, Banca Mondială, care estima până acum o scădere de 7,9 la sută a PIB-ului Rusiei, şi-a revizuit în scădere previziunile, pentru a treia oară din luna aprilie.
'Prevedem o contracţie a PIB-ului de 8,7 la sută în 2009, în pofida creşterii preţurilor petrolului, urmată de o creştere de 3,2 la sută în 2010', scrie Banca Mondială, explicând că scăderea consumului şi înăsprirea condiţiilor de creditare au fost mai importante decât se prevedea în primul semestru.
Pronosticul pentru 2009 este mai pesimist decât cel al autorităţilor ruse: în octombrie, preşedintele Dmitri Medvedev a estimat că PIB-ul va scădea cu 7,5 la sută în 2009, iar guvernul anunţase o scădere între opt şi 8,5 la sută.
,,Banca Mondială apreciază totuşi că în al treilea trimestru Rusia a cunoscut o 'reluare modestă a creşterii', prin ameliorarea producţiei industriale, datorită 'relansării cererii mondiale' şi a creşterii 'preţurilor la materiile prime'.
În 2010, economia rusă ar urma să crească cu 3,2 la sută, estimează BM.
La o conferinţă de presă, Sergueï Oulatov, economist al Băncii Mondiale, a explicat această previziune prin faptul că Rusia pleacă de foarte de jos. 'Estimăm o reluare foarte lentă în cursul celor patru trimestre ale lui 2010', a adăugat el.
La rândul său, Thomas Mirow, preşedintele BERD, a amintit marţi, la o conferinţă de presă la Moscova, că instituţia pe care o conduce are estimări similare, adică o scădere de 8,5 la sută a PIB-ului Rusiei în 2009 şi o creştere de 3,1 la sută în 2010, considerând că, după toate aparenţele, perioada cea mai grea a crizei economice în Rusia a trecut.
Totuşi, el a remarcat că există riscuri importante, mai ales în sectorul bancar, şi că trebuie văzut cum va funcţiona economia şi consumul rus odată ce guvernul va pune capăt planurilor de relansare.
Însă, în opinia celor două instituţii internaţionale, principala provocare pentru Rusia, care depinde de exporturile de hidrocarburi, este astăzi regândirea modelului economic, dacă doreşte reluarea unei creşteri asemănătoare cu cea dinainte de criză.
'PIB-ul Rusiei nu va reveni la nivelul dinainte de criză decât la finalul lui 2012. Şi fără o bază economică mai productivă, diversificată şi competitivă, creşterea sa pe termen lung va fi fără îndoială mai lentă decât în cursul ultimului deceniu', mai estimează analiştii BM.
Încetinirea economică a 'pus în lumină importanţa diversificării producţiei şi a exporturilor', a declarat la rândul său Thomas Mirow.
Rusia va trebui aşadar să-şi amelioreze climatul în ceea ce priveşte investiţiile, au convenit cele două instituţii, în vreme ce o serie de oameni de afaceri străini estimează că acesta este unul din punctele slabe ale ţării.