17.11.2009

Data: 17.11.2009

Curs valutar:

USD – 2,8719

Euro – 4,2962

TITLURILE ZILEI:

FINANCIAR-BANCAR  pg. 3

- BNR reduce rezervele minime în valută pentru susţinerea finanţării bugetului MEDIAFAX

- Isarescu preia personal coordonarea interventiilor pe curs si pe dobanzi ZIARUL FINANCIAR

- Veste buna pentru Finante: se ieftinesc leii pe piata ZIARUL FINANCIAR

INTERNE  pg. 6

- Românii plătesc cu 18% mai mult pentru căldură decât ceilalţi europeni MEDIAFAX

- România a avut cea mai ridicată inflaţie din UE, în octombrie MEDIAFAX

- Au mai ramas 24 de zile pentru aprobarea bugetului pe 2010, daca ar fi sa vedem banii de la FMI in acest an ZIARUL FINANCIAR

- Reforma sistemului de pensii: 0,8 mil. contribuabili in plus ca sa avem bani de pensii in 2030 ZIARUL FINANCIAR

EXTERNE  pg. 11

- Consumul mondial de energie în 2009 - prima scădere de după al Doilea Război Mondial MEDIAFAX

- Instituţiile financiare mari ar trebui lăsate să falimenteze în caz de necesitate - oficial Fed MEDIAFAX

- Comisia Europeana si BCE fac front comun: Nu lasam tarile din Est sa adopte mai repede euro ZIARUL FINANCIAR

- Bulgaria da bancilor 500 mil. euro ca sa dezghete creditarea ZIARUL FINANCIAR

- Redresarea economiei va duce la o explozie a preturilor alimentelor ZIARUL FINANCIAR

FINANCIAR-BANCAR

BNR reduce rezervele minime în valută pentru susţinerea finanţării bugetului MEDIAFAX

CA al BNR a decis să reducă nivelul ratei rezervelor minime obligatorii constituite de bănci la pasivele în valută cu scadenţă sub doi ani de la 30% la 25%, pentru susţinerea finanţării sectorului guvernamental de pe piaţa internă, în condiţiile amânării tranşelor din împrumutul extern.

"În contextul amânării intrărilor programate de fonduri externe, acoperirea din resurse ale pieţei interne a necesarului de finanţare a sectorului guvernamental în ultima parte a anului curent concomitent cu păstrarea echilibrelor macroeconomice impune adecvarea condiţiilor de finanţare din sistemul bancar autohton. Prin urmare, CA al BNR a hotărât reducerea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută, cu scadenţe reziduale de sub doi ani, ale instituţiilor de credit, de la 30% la 25% începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2009", se arată într-un comunicat al Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) transmis agenţiei MEDIAFAX.

CA s-a întrunit într-o şedinţă specială pentru a analiza implicaţiile bugetare, monetare şi financiare ale decalării calendarului împrumuturilor externe prevăzut pentru trimestrul al patrulea în cadrul aranjamentului multilateral încheiat de România cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale.

"Decizia CA al BNR se înscrie totodată în procesul de aliniere graduală a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii din România la standardele Băncii Centrale Europene", se mai spune în comunicat.

Rata rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei a rămas la 15%.

Potrivit calendarului anunţat anterior, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc la 5 ianuarie 2010.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

Experţii FMI, UE şi Băncii Mondiale au fost la Bucureşti, în perioada 28 octombrie - 9 noiembrie, într-o misiune de evaluare în vederea aprobării următorelor tranşe din aranjamentul de împrumut extern, care s-a încheiat însă fără un rezultat concret. Instituţiile financiare internaţionale au anunţat că se vor întoarce în România după rezolvarea crizei politice şi instalarea unui Guvern.

Isarescu preia personal coordonarea interventiilor pe curs si pe dobanzi ZIARUL FINANCIAR

Guvernatorul va conduce operatiunile de piata ale BNR si se va ocupa direct de administrarea rezervei valutare.

Guvernatorul Mugur Isarescu a preferat sa preia personal coordonarea operatiunilor de piata valutara si monetara, directie aflata in mandatul trecut in portofoliul fostului viceguvernator Eugen Dijmarescu, dupa ce in locul acestuia Parlamentul l-a votat in mod surprinzator pe Bogdan Olteanu.

Din aceasta pozitie, Isarescu va supraveghea direct interventiile pe curs, injectiile de lichiditate pe piata monetara, dar si administrarea rezervei valutare de peste 28 mld. euro si plasarea celor aproape 104 tone de aur.

Intrarea lui Olteanu in Consiliul de Administratie a dus la o reorganizare a structurii interne, desi din cei patru conducatori executivi, trei au facut parte si din echipa care si-a incheiat mandatul in octombrie.

Olteanu, 38 de ani, de profesie avocat, a primit statistica si serviciile informatice (aflate in trecut sub coordonarea lui Dijmarescu) si directia juridic (de la guvernatorul Isarescu), care presupun doar procesarea de date. Directiile unde sunt necesare cunostinte specifice, cum sunt operatiunile de piata sau stabilitatea financiara, au fost insa redistribuite, astfel incat Olteanu sa nu fie expus la multe detalii tehnice.

Totodata, la BNR a fost infiintat un comitet de armonizare legislativa, care va fi coordonat de Olteanu. Comitetul va avea ca sarcina revizuirea reglementarilor date pana acum de BNR, dar va trebui sa pregateasca si detaliile de natura juridica pentru adoptarea euro, la inceputul lui 2015. Stabilitatea financiara, o alta directie importanta coordonata in trecut de Dijmarescu, a fost preluata de viceguvernatorul Cristian Popa, care a pastrat directiile de politica monetara si relatii internationale.

Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, aflat la al doilea mandat, si-a pastrat portofoliul, avand sub coordonare unele dintre cele mai importante directii - Supraveghere, Reglementare si Autorizare, Contabilitate si Emisiune si Tezaur, cat si compartimentul Gestiunea Crizelor Financiare.

Atribuirea sarcinilor de coordonare a diferitelor directii a fost decisa de Consiliul de Administratie in sedinta de la inceputul lunii noiembrie, cand a fost dezbatuta si conduita de politica monetara. Totusi, BNR nu a publicat inca noua organigrama, aceasta fiind in lucru la directia Resurse Umane, pentru definitivarea detaliilor tehnice.

Isarescu, aflat acum la al patrulea mandat de guvernator, este specialist in politicile de curs de schimb, aceasta fiind si tema lucrarii sale de doctorat, sustinuta in 1989. In toamna trecuta, in timpul atacului speculatorilor straini asupra leului, Isarescu a condus personal din dealingul BNR interventiile pe curs.

BNR a reusit in ultimul an sa isi protejeze rezerva valutara, care a ajuns chiar la maxime istorice de peste 28 de miliarde de euro, alimentata si de imprumutul de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International.

Totusi, analistii au calculat ca BNR a cheltuit pana la un miliard de euro in unele luni, cum a fost septembrie, pentru a se asigura ca leul nu intra intr-o cadere necontrolata. De altfel, dupa deprecierea agresiva din iarna trecuta, cursul a fost relativ stabil, osciland din februarie in banda 4,1-4,3 lei pentru un euro. Pe langa operatiunile de piata, Isarescu are in subordine directiile de comunicare, secretariat si resurse umane.

Eugen Dijmarescu, care in mandatul sau coordonase operatiunile de piata, ii castigase increderea guvernatorului Isarescu pe vremea cand erau colegi la Institutul de Economie Mondiala, unde amandoi au fost cercetatori.

Directia Operatiuni de piata este condusa de mai bine de un deceniu de unul dintre cei mai discreti directori din BNR, Lia Tase. Ea este responsabila atat de derularea operatiunilor BNR, cat si de conducerea licitatiilor pentru vanzarea titlurilor de stat pe piata primara.

De anul acesta, BNR a reintrat dupa o pauza de mai multi ani in pozitia de creditor net al sistemului bancar, odata cu epuizarea excesului structural de lichiditati de pe piata.

Bancile sunt acum nevoite sa apeleze periodic la credite de refinantare de la BNR, care le cere in schimb sa detina titluri de stat, cu care sa garanteze imprumuturile. De altfel, banca centrala a urmarit tot anul cu mare atentie nivelul lichiditatilor de pe piata, astfel incat sa permita Finantelor sa vanda titluri de stat pentru a-si acoperi deficitul bugetar.

In subordinea lui Isarescu

Operatiuni de piata

Comunicare

Resurse umane

Secretariat

Veste buna pentru Finante: se ieftinesc leii pe piata ZIARUL FINANCIAR

Bancile au ajuns din nou sa isi imprumute lei intre ele pe perioade foarte scurte la dobanzi de 6%-7% pe an, adica mai ieftin decat ii pot obtine de la BNR, ceea ce arata ca pe piata sunt lichiditati suficiente.

Scaderea dobanzilor este o veste buna in primul rand pentru Ministerul Finantelor, care poate gasi acum o cerere mai mare pentru titlurile de stat, chiar la randamentul maxim de 10% pe care incearca sa il mentina inca de la sfarsitul verii.

Totusi, statul a reusit ieri sa atraga doar 265 de milioane de lei prin vanzarea de certificate pe sase luni, fata de un nivel propus de 800 de milioane de lei, in conditiile in care dobanzile pe piata interbancara pentru perioadele mai lungi de o luna sunt inca peste nivelul de 10% pe an.

La licitatiile derulate in ultimele saptamani statul a fost nevoit sa se multumeasca doar cu o mica parte din sumele pe care intentiona sa le atraga, in conditiile in care a respins toate ofertele de cumparare de titluri de stat la randamente mai mari de 10% pe an.

"Nu excludem posibilitatea ca BNR sa permita coborarea dobanzilor pentru a ajuta statul sa isi finanteze deficitul bugetar", co-menteaza Otilia Ciotau, economistul-sef al Piraeus Bank. Unii analisti se asteptau ca BNR sa organizeze ieri o licitatie prin care sa absoarba leii in exces de pe piata in depozite la termen, la o dobanda egala cu rata de politica monetara, de 8% pe an. Banca cetrala nu a realizat insa o astfel de operatiune.

La inceputul lunii, guvernatorul Mugur Isarescu a explicat decizia BNR de a mentine dobanda cheie la 8% pe an, in ciuda situatiei dificile a economiei, tocmai prin faptul ca bancile nu ii mai urmau semnalele si tineau dobanzile sus. De la sfarsitul lunii septembrie si pana la inceputul lunii noiembrie dobanzile nu au coborat pe interbancara sub 9% pe an, dealerii invocand lipsa de lichiditati.

INTERNE

Românii plătesc cu 18% mai mult pentru căldură decât ceilalţi europeni MEDIAFAX

Consumatorii din România plătesc în medie cu 18% mai mult pentru energia termică în sistem centralizat comparativ cu celelalte state europene, din cauza operaţiunilor ineficiente ale companiilor care asigură acest serviciu, arată un studiu al AT Kearney.

Preţul gigacaloriei în România este în medie de 60 de euro, nivel similar cu cel din Germania, însă Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor este de de aproape cinci ori mai mic. Astfel, potrivit AT Kearney, PIB pe locuitor este de 6.334 de euro, în timp ce în Germania se ridică la 30.428 de euro.

"Acest preţ (plătit în România - n.r.) generează o importantă povară suplimentară asupra bugetelor locale şi de stat care subvenţionează preţul consumatorilor casnici, în timp ce industria românească suferă din cauza costurilor mai mari de producţie", precizează sursa citată.

Potrivit AT Kearney, subvenţiile în preţul final al gigacaloriei acoperă, în medie, aproximativ 48% din costurile totale de producţie, distribuţie şi furnizare.

Un alt stat cu un preţ al gigacaloriei apropiat de cel plătit de consumatorii din România este Finlanda, cu 59 de euro pe gigacalorie. PIB-ul pe locuitor al Finlandei este însă de 35.094 de euro.

De asemenea, în Lituania, ţară cu un PIB pe locuitor de 9.582 de euro, preţul gigacaloriei este de 39 de euro.

Preţurile gigacloriei sunt diferite în fiecare oraş din ţară şi sunt stabilite de primării.

Veniturile pe angajat şi pe kilometru de conductă de energie termică sunt printre cele mai mici în Europa.

Astfel, venitul pe angajat este de 62 de euro, identic cu cel din Serbia, faţă de 157 de euro în Ungaria sau 217 euro în Republica Cehă. Cele mai mari venituri pe angajat se găsesc în Danemarca, cu 1.353 de euro.

Energia termică în România este produsă în proporţie de 41% din cărbune, nivel similar cu cel european, şi 48% din gaze naturale, faţă de 28% în statele euroepene.

De asemenea, cele mai multe companii care activează în sector înregistrează pierderi, doar cinci fiind considerate de AT Kearney profitabile, respectiv Dalkia Termo Prahova, RADET Constanţa, Regia de Termoficare Cluj, Energie Termică Sibiu şi Nuonsib Sibiu.

Explicaţiile profitabilităţii scăzute a majorităţii companiilor active în sectorul energiei termice sunt, potrivit sursei citate, preţurile în creştere ale combustibililor, în special al gazelor naturale, mecanismele improprii de ajustare a preţurilor faţă de cursul valutar, investiţiile insuficiente în reţele de transport şi distribuţie a energiei termice şi lispa măsurilor de restructurare.

De asemenea, lispa unor strategii pragmatice şi caracteristicile pieţei locale duc la diferenţe semnificative de competitivitate între companiile româneşti de furnizare a energiei termice.

Cel mai mare producător de energie termică din România este ELCEN Bucureşti, care a asigurat, anul trecut, aproximativ 40% din consum (6,662 milioane gigacalorii) şi circa 13% din electricitatea produsă în ţară (6,759 miliarde kWh). Societatea asigură căldură şi apă caldă menajeră pentru aproape 600.000 de locuinţe în Bucureşti şi circa 80.000 în Constanţa.

România a avut cea mai ridicată inflaţie din UE, în octombrie MEDIAFAX

România a avut şi în octombrie cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE, de 4,3%, iar ritmul mediu de variaţie a preţurilor de consum din cele 27 de state membre a urcat la 0,5%, însă indicatorul a rămas negativ în zona euro, potrivit datelor Eurostat.

Inflaţia a urcat în zona euro la -0,1% în octombrie, de la -0,3% în septembrie, rămânând negativă în principal ca urmare a ieftinirii alimentelor şi carburanţilor.

În Uniunea Europeană, indicatorul a urcat la 0,5% în octombrie, de la 0,3% în septembrie, ratele anuale ale inflaţiei din statele membre variind de la 4,3% în România la -2,8% în Irlanda.

Rata inflaţiei a scăzut în octombrie în 11 state membre şi a crescut în 15, datele pentru Marea Britanie nefiind încă disponibile, se arată într-un comunicat al Eurostat.

În ceea ce priveşte rata lunară a inflaţiei, care indică evoluţia preţurilor de consum în octombrie comparativ cu septembrie, România se plasează pe locul al patrulea în UE, cu o creştere de 0,4%.

Cele mai mari inflaţii lunare au fost înregistrate în Cipru (0,9%), Spania (0,7%) şi Grecia (0,5%), iar cele mai abrupte scăderi de preţuri au fost raportate de Finlanda (-0,5%), Olanda şi Lituania (-0,4% fiecare). Inflaţia lunară medie s-a plasat la 0,2% atât în UE, cât şi în zona euro.

Au mai ramas 24 de zile pentru aprobarea bugetului pe 2010, daca ar fi sa vedem banii de la FMI in acest an ZIARUL FINANCIAR

Bugetul pentru 2010 a fost finalizat, dupa cum afirma Adriean Videanu, prim-vicepresedinte al PD-L, insa Romania nu are un guvern legitim care sa-l aprobe si sa-l trimita in Parlament, unii politicieni vorbind deja de o sesiune extraordinara a Legislativului in ianuarie pentru avizarea legii bugetului.

Avand in vedere tergiversarile si incertitudinile de pe scena politica, pare din ce in ce mai sigur ca a treia transa de la FMI, de circa 1,5 mld. euro, nu va fi virata in 2009. Ieri, Consiliul de Administratie al bancii centrale a decis intr-o sedinta extraordinara sa reduca rezervele minime obligatorii la valuta, anticipand intarzierea intrarii fondurilor externe.

Pentru a primi banii in acest an Parlamentul ar trebui sa aprobe bugetul pe 2010 cel tarziu pana pe 10 decembrie, in conditiile in care board-ul FMI are programata la jumatatea lunii decembrie sedinta in care discuta acest subiect.

Zilele trec, insa politicienii romani nu par sa se grabeasca prea tare, fiind preocupati mai mult de strategii electorale.

"Cel mai probabil in ianuarie va fi aprobat bugetul pentru 2010. Nu era o sarcina dificila, se putea face in acest an. Insa probabil ca interesele electorale primeaza. Se pare ca bugetul nu a fost o prioritate pentru cei care ne conduc. Intreaga clasa politica contribuie la situatia actuala", spune Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank

Desi premierul desemnat Liviu Negoita a anuntat inca de la inceputul saptamanii trecute ca a transmis Parlamentului o lista de guvern cu 14 ministere, birourile permanente reunite ar putea fi convocate maine pentru declansarea procedurilor de investire a noului guvern.

Daca nici acest guvern nu va trece de Parlament, cel mai probabil vom avea un Executiv cu capacitati depline pe la Craciun, dupa alegerile prezidentiale, si un buget de-abia anul viitor. Deja se discuta de o sesiune extraordinara a Parlamentului in ianuarie 2010 pentru adoptarea bugetului, astfel ca si transa a treia de la FMI o sa fie virata probabil tot anul viitor.

Ar mai fi o speranta pentru a avea bugetul pe 2010 aprobat in acest an avand in vedere ca Parlamentul a aprobat un proiect de modificare a Legii de organizare a Guvernului, prin care Cabinetul demis este abilitat sa inainteze Parlamentului bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si legea responsabilitatii fiscale. Insa nu este foarte clar cat de constitutional este acest demers.

Fara majorari de taxe in 2010

Bugetul pentru 2010 porneste de la premisa mentinerii cotei unice la 16% si a TVA la 19%, urmarindu-se ajustarea deficitului bugetar la 5,9% din PIB.

Insa existenta unui buget care sa prevada aceasta tinta bugetara nu mai pare sa fie suficienta pentru FMI, institutia financiara internationala urmand sa analizeze si structura cheltuielilor bugetare. Bugetul consolidat pentru 2010 va fi construit pe venituri totale de 166,7 mld. lei (31,75% din PIB) si cheltuieli de 197,9 mld. lei (37,68% din PIB), conform informatiilor facute publice pana acum.

Principalele cinci capitole de cheltuieli structurale incluse in proiectul de buget pe 2010 insumeaza 15,5% din PIB, cea mai mare parte reprezentand sumele alocate pentru pensiile publice, care totalizeaza 40,4 mld. lei, respectiv 7,6% din PIB, potrivit lui Gheorghe Pogea, ministrului interimar al finantelor. Cheltuielile cu asistenta sociala insumeaza 24,4 mld. lei (4,6% din PIB), iar cele cu datoria publica sunt estimate la peste 1% din PIB.

FMI apreciaza ca deficitul risca sa ajunga la 9% din PIB anul viitor fara masuri sumplimentare si reforme structurale. Din cauza intarzierii pachetului de legi privind salarizarea si a depasirii plafoanelor impuse pentru institutiile autofinantate si autoritati locale si tinta de deficit bugetar pentru acest an, de 7,3% din PIB, va fi cel mai probabil depasita, existand riscul ca dezechilibrul bugetar sa ajunga la 7,8% din PIB, conform estimarilor Fondului.

Guvernul pregateste reorganizarea agentiilor

Executivul intentioneaza sa adopte, in aceasta saptamana, hotararile de restructurare, desfiintare sau reorganizare a agentiilor guvernamentale, cu reducerile de personal aferente. Ieri s-a desfasurat o discutie informala la Guvern privind aplicarea Legii de reorganizare a agentiilor.

Reforma sistemului de pensii: 0,8 mil. contribuabili in plus ca sa avem bani de pensii in 2030 ZIARUL FINANCIAR

Aproximativ 4,9 milioane de salariati contribuie in prezent pentru 5,7 milioane de pensionari, ceea ce inseamna un raport de dependenta de 1,2 pensionari la un salariat.

Numarul persoanelor care urmeaza sa primeasca pensie in 2030 va creste proportional cu o scadere masiva a numarului de contribuabili, iar viitoarea generatie de angajati nu va putea sustine sistemul public de pensii, spun reprezentantii sindicatelor si specialistii in munca.

"In perioada comunismului existau 8,2 milioane de salariati si 2,2 mil.

de pensionari, iar raportul de dependenta era de un pensionar la patru salariati", sustine Petru Dandea, vicepresedintele conferedatiei sindicale "Cartel Alfa", prezent la o dezbatere despre sistemul de pensii, organizata de Academia de Advocacy, Asociatia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Feminin si Cartel Alfa.

O solutie ar fi cresterea numarului de contribuabili din sistem, ceea ce inseamna ca cei aproximativ 600.000 de angajati cu profesii liberale ar trebui sa plateasca contributie pentru pensie, iar alti 200.000 de beneficiari de pensii speciale ar putea intra sub incidenta legii unitare a pensiilor.

Guvernul si-a asumat raspunderea pentru legea pensiilor, care ar fi trebuit sa fie trimisa in Parlament la finele lunii trecute, daca nu ar fi suferit unele amendamente venite de la sindicalisti si de la oficialii FMI.

"Cei care au in prezent 40 de ani si care reprezinta majoritatea populatiei active, urmeaza sa se pensioneze, iar generatiile nascute in '89, mai putin numeroase, care urmeaza sa intre in randul populatiei active, nu vor putea plati contributiile la pensii astfel incat sa poata sustine o rata de dependenta buna", mai spune Dandea.

O alta posibilitate ar putea fi ca tinerii sa lucreze mai mult si astfel contributia la sistemul de pensii sa fie mai mare.

"Acest lucru ar insemna ca, pentru a putea sustine sistemul public de pensii, aceste persoane ar trebui sa uite de familie si sa se ocupe numai de cariera", adauga Dandea.

In prezent, varsta de pensionare in Romania este de 58 de ani si opt luni la femei si 63 de ani si opt luni la barbati.

EXTERNE

Consumul mondial de energie în 2009 - prima scădere de după al Doilea Război Mondial MEDIAFAX

Consumul mondial de energie va înregistra în 2009 prima scădere de după Al Doilea Război Mondial, de 3,5%, ca urmare a cererii reduse din partea sectorului industrial, potrivit unui studiu al firmei Capgemini.

Cererea de gaze naturale se va reduce cu 3% în 2009, conform studiului.

"În prima jumătate din 2009, consumul de energie electrică al marilor state europene a scăzut cu 5%, iar cel de gaze naturale cu 9%, faţă de primele şase luni din 2008", au afirmat experţii Capgemini, motivând declinul prin criza economică şi încetinirea activităţii industriale.

Reducerea consumului a început să afecteze marii furnizori europeni de energie.

"Companiile de utilităţi sunt mult mai afectate de criza economică decât am apreciat în urmă cu un an: consumul scade, preţurile scad, iar achiziţiile scumpe făcute au însemnat reducerea lichidităţilor", a declarat coordonatorul echipei care a întocmit studiul, Colette Lewiner.

Pentru a face faţă acestor provocări financiare, marii furnizori de energie "au amânat investiţiile în capacităţi de producţie, iar aceasta nu este o veste bună pentru securitatea aprovizionării", potrivit studiului.

Chiar dacă este prea devreme pentru a constata un declin generalizat al investiţiilor, sectorul energiei regenerabile din Europa este deja afectat, cu un declin de 14% în prima jumătate din 2009, după o creştere medie anuală de 56% în ultimii cinci ani.

Agenţia internaţională pentru energie estimează o scădere de 38% a investiţiilor în sectorul regenerabil în acest an.

În România, consumul de energie electrică s-a redus în primele nouă luni cu 9,3%, conform Institutului Naţional de Statistică.

Instituţiile financiare mari ar trebui lăsate să falimenteze în caz de necesitate - oficial Fed MEDIAFAX

Economia SUA se confruntă în continuare cu "slăbiciuni importante", iar autorităţile ar trebui să lase instituţiile financiare mari să falimenteze în cazul în care asemenea măsuri sunt necesare pentru siguranţa întregului sistem, a declarat un oficial al Rezervei Federale (Fed).

"Avem de reparat slăbicuni semnificative şi, dacă punem la socoteală creşterea rapidă a datoriilor şi problemele morale, avem mult de lucru", a afirmat Thomas Hoenig, preşedintele Rezervei Federale din Kansas City.

Încrederea populaţiei în economie s-a diminuat la începutul lunii noiembrie din cauza perspectivelor sumbre pentru piaţa muncii. În plus, analiştii şi-au redus estimările de creştere economică pentru al treilea trimestru, descurajaţi de deficitul comercial mai mare decât au anticipat.

"Privitor la reformă (a sistemului financiar - n.r.), consider că cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem este o evaluare precisă a problemelor fundamentale din sistem, pentru a ridica, apoi, baze mai solide. Instituţiile noastre trebuie lăsate să falimenteze, indiferent de mărimea lor sau de culoarea politică", a spus el.

Agenţiile de control din domeniul financiar din SUA au fost criticate pentru lipsurile din sistemele de supraveghere, din cauza cărora nu au reuşit să prevină criza care a declanşat cea mai gravă recesiune de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Recesiunea a determinat angajatorii să reducă dramatic personalul şi a forţat autorităţile să cheltuiască mai multe sute de miliarde de dolari pentru relansarea economiei şi susţinerea unor instituţii financiare importante.

"Ezitările noastre în a rezolva problema instituţiilor financiare considerate prea mari pentru a se prăbuşi a furnizat acestor companii avantaje semnificative în faţa competitorilor mai mici", a precizat Hoenig.

Oficialul Fed a indicat că autorităţile trebuie să examineze structura sistemului de remunerare în cazul agenţiilor de evaluare financiară, punând sub semnul îndoielii modul în care aceste structuri au fost plătite de companiile pe care ar fi trebuit să le analizeze în mod obiectiv.

Comisia Europeana si BCE fac front comun: Nu lasam tarile din Est sa adopte mai repede euro ZIARUL FINANCIAR

Grabirea procesului de adoptare a monedei euro de catre statele din Europa Centrala si de Est membre ale Uniunii Europene, ce ar implica relaxarea unora dintre criteriile de aderare, nu reprezinta o optiune viabila, potrivit declaratiilor lui Joaquin Almunia, comisarul pentru afaceri economice si monetare al Uniunii Europene, scrie agentia de presa Thomson Reuters. "O aderare accelerata la zona euro a statelor din Est, care ar necesita o relaxare a criteriilor de intrare specificate in tratat, nu reprezinta o optiune viabila", a spus Almunia.

Comisarul european are sustinere si de la BCE. Tintele individuale ale diferitelor state pentru adoptarea euro trebuie verificate si ajustate, daca este necesar, pentru a se conferi mai multa credibilitate acestor obiective, a declarat un membru al consiliului executiv al Bancii Centrale Europene (BCE), Gertrude Tumpel-Gugerell. "Criza financiara a amanat adoptarea euro. De aceea tintele individuale ale diferitelor state care vor sa intre in zona euro trebuie verificate cu atentie si ajustate in cazul in care este necesar", a precizat Tumpel-Gugerell. "Criza financiara nu a modificat politica noastra pentru adoptarea euro. Trecerea prematura la moneda unica europeana nu este o solutie pentru a amortiza efectele crizei", a adaugat Tumpel-Gugerell. Un sustinator al ideii de accelerare a procesului de adoptare a euro este miliardarul american de origine maghiara George Soros, care crede ca UE ar trebui sa depuna mai multe eforturi pentru a sprijini statele din Est.

Bulgaria da bancilor 500 mil. euro ca sa dezghete creditarea ZIARUL FINANCIAR

Bulgaria planuieste sa ofere filialelor locale ale bancilor straine fonduri din rezerva fiscala a guvernului intr-o incercare de a scoate economia din recesiune, scrie Financial Times. Simeon Djankov, ministrul de finante al Bulgariei, a spus ca 1 mld. leva (511 mil. euro) - 12% din rezerva fiscala - va fi alocat pentru depozite pe termen scurt la bancile comerciale prezente pe piata locala.

"Aceasta masura va stimula economia prin faptul ca va reduce ratele dobanzii pentru populatie (...) si daca va fi nevoie, se va spori lichiditatea de pe piata", a marturisit Djankov. "Bancile duc o lupta acerba pentru atragerea de depozite si au majorat dobanzile deoarece bancile-mama din strainatate nu le mai finanteaza."

S-a adancit in recesiune

Bulgaria, cel mai sarac membru al Uniunii Europene, a fost puternic afectata de colapsul cererii pe piata locala si de scaderea puternica a volumului exporturilor. Intrarea in recesiune a pietelor vestice - principalele destinatii pentru exporturile statelor din Est - a facut ca produsele nationale sa fie preferate in detrimentul celor din import, intr-o incercare de a revitaliza piata interna. Cel mai mult au avut de suferit statele centrale si est-europene.

Economia Bulgariei este de asteptat sa se contracte cu 6% in acest an si cu 2% in 2010 - cea mai puternica scadere din Europa de Sud-Est dupa cea din Romania. In regiune, in trimestrul trei Bulgaria a fost singurul stat care s-a adancit mai puternic in recesiune.

Dupa ce in perioada aprilie-iunie economia s-a contractat cu 4,9%, in urmatoarele trei luni scaderea economica a fost de 5,8%.

Djankov, un economist al Bancii Mondiale care s-a alaturat noului guvern de centru - dreapta in iulie, a spus ca "am putea transfera pana la 20% din rezervele de la banca centrala catre bancile comerciale, iar aceasta mutare ne-ar putea aduce venituri suplimentare din dobanzi".

El se asteapta ca cererea pentru credite "sa fie uriasa in viitorul apropiat" dupa ce pietele de export isi vor reveni din criza si vor fi deblocate noi fonduri de la Uniunea Europeana.

Trimestrul patru ar putea fi mai bun

"Propunerea ministrului de finante menita sa reinvie procesul de creditare este una buna, insa nivelul increderii a coborat puternic si ar putea fi necesara o perioada mai lunga de timp pentru a o reconstrui", a declarat un bancher din Sofia.

Pentru Bulgaria situatia s-ar putea imbunatati insa in trimestrul ce va urma in conditiile in care economia zonei euro a iesit din recesiune dupa ce a crescut in perioada iulie-septembrie, potrivit cifrelor oficiale. Cele 16 state care impart moneda euro au anuntat o crestere economica de 0,4% in trimestrul trei, dupa ce in cele trei luni anterioare economia se contractase cu 0,2%. UE in ansamblu a iesit, de asemenea, din recesiune, anuntand o crestere economica de 0,2% in trimestrul trei.

Bulgaria, la fel ca celelalte state din Europa de Est, a fost puternic afectata de criza mondiala, iar economia statului a intrat in prima recesiune din ultimii 12 ani. Spre deosebire de omoloagele sale din regiune, printre care Romania, Ungaria si Ucraina, Bulgaria nu a apelat la ajutorul organizatiilor internationale.

Statul balcanic, al carui PIB per capita reprezinta doar 37% din media Uniunii Europene, a fost afectat in principal din cauza contractiei productiei si cresterii ratei somajului.

Idee mai veche, "ambalaj" nou

Masura depunerii unei parti a rezervei fiscale la bancile comerciale a fost anuntata anterior de ministrul de finante bulgar Simeon Djankov. El a conditionat aceasta masura de capacitatea statului bulgar de a reusi sa isi echilibreze bugetul pe 2010. Planul a fost anuntat in cadrul forumului "New Agenda for Reforms in the New Eu Member States", organizat de Institutul Open Society cu sprijinul Bancii Mondiale. Djankov a spus ca o asemenea masura ar putea fi adoptata intr-un stadiu mai avansat al iesirii din criza, adaugand ca statul a pierdut miliarde de dolari profit din cauza ratelor reduse ale dobanzii aplicate pentru rezerva fiscala. Bulgaria are un curs valutar fix inca din 1997, care obliga statul sa mentina rezerve fiscale care sa protejeze raportarea monedei nationale - leva - la euro si pentru a putea onora platile in valuta. In prezent, guvernul mentine rezerva, in valoare de 7,7 mld. leva (3,94 mld. euro) la sfarsitul lunii august, in depozite la banca centrala a Bulgariei. Aceste depozite au o rata a dobanzii de 0,5% pe an.

Redresarea economiei va duce la o explozie a preturilor alimentelor ZIARUL FINANCIAR

Iesirea din recesiune a eonomiei mondiale creeaza conditii propice pentru o noua crestere semnificativa a preturilor la alimente, declara Jacques Diouf, director general al Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a ONU, scrie Financial Times.

Diouf crede ca pe plan mondial nu se iau suficiente masuri pentru a se evita o noua criza a alimentelor.

Directorul FAO a declarat ca aceleasi probleme structurale care au declansat cresterea puternica a preturilor la alimente anul trecut afecteaza in continuare piata.

Printre aceste probleme se numara lipsa investitiilor, cresterea cererii in Asia si orientarea materiilor prime pentru alimente catre biocarburanti.

"Avem toate elementele care sa duca la o noua criza", a declarat Diouf, adaugand ca devalorizarea monedei americane ar putea intensifica presiunile in sensul majorarii preturilor la materiile prime pentru industria alimentara.

Desi preturile unor materii prime, cum ar fi graul si orezul, s-au injumatatit de la varful atins la mijlocul anului 2008 dupa ce agricultorii din tarile bogate si-au majorat productia, acestea se mentin cu mult peste nivelul de dinaintea crizei si aproape de niveluri record in tarile sarace.

Alte materii prime pentru industria alimentara, cum ar fi zaharul si ceaiul, se tranzactioneaza in prezent la cele mai ridicate preturi din ultimii 30 de ani.

Avertismentul directorului FAO vine in contextul in care companiile din domeniul alimentar cer strategilor o transparenta legislativa sporita si o majorare a cheltuielilor pe infrastructura pentru a face fata crizei alimentelor. Sectorul privat poate contribui, dar nu poate rezolva aceste probleme singur, au declarat directorii unora dintre cele mai mari companii din acest sector la nivel mondial. Acestia au aratat ca pentru siguranta din domeniul alimentar este cu atat mai important sa se utilizeze noi tehnologii de majorare a randamentelor si productiei.

Diouf a declarat ca tehnologia va fi vitala in acest sens, desi a admis ca FAO nu a ajuns inca la un consens cu privire la organismele modificate genetic.

El a adaugat ca agricultura organica ar trebui incurajata, dar ca "nu poate hrani 6,5 miliarde de oameni si cu atat mai putin peste 9 miliarde de oameni in 2050".