18.11.2009

Data: 18.11.2009

Curs valutar:

USD – 2,8811

Euro – 4,2928

TITLURILE ZILEI:

FINANCIAR-BANCAR  pg. 3

- Două bănci străine au retras capitaluri de două miliarde euro din România MEDIAFAX

- BNR are mai multe argumente contra adoptarii rapide a euro, desi economia e deja euroizata ZIARUL FINANCIAR

- Noua conducere a EximBank a moştenit salarii 'nesimţite' şi un Comitet Interministerial ineficient AGERPRES

ECONOMIC  pg. 6

- Revenirea economiei româneşti nu se va putea face pe baza exporturilor - consilier al premierului MEDIAFAX

- Privatizări în sectorul energetic, doar pentru a susţine investiţiile MEDIAFAX

- Boc: Din 2010 va începe creşterea economică AGERPRES

INTERNE  pg. 9

- România mai are rezerve de petrol şi gaze pentru încă circa 15 ani MEDIAFAX

- Forfetarul si recesiunea au stabilit cadenta: 5.000 de firme isi suspenda activitatea in fiecare luna ZIARUL FINANCIAR

- UE şi Guvernul României alocă peste 4 miliarde euro pentru relansarea economică AGERPRES

EXTERNE  pg. 12

- Franţa are cel mai bun ministru de Finanţe din UE MEDIAFAX

- Seful FMI vrea ca lumea sa nu mai depinda de dolar si cere crearea unei noi monede ZIARUL FINANCIAR

- Moneda unica europeana este dusmanul numarul unu al companiilor din zona euro ZIARUL FINANCIAR

- Franta ataca bancile de mari dimensiuni: Nu trebuie lasate sa profite de puterea pe care au acumulat-o pe timpul crizei ZIARUL FINANCIAR

- FMI şi BERD cer băncilor din Europa de Est să-şi recunoască pierderile AGERPRES

FINANCIAR-BANCAR

Două bănci străine au retras capitaluri de două miliarde euro din România MEDIAFAX

Două bănci străine au retras recent, temporar, capitaluri de două miliarde de euro din piaţa românească, în absenţa posibilităţilor de a investi în plasamente în valută cu scadenţa pe termen scurt, au declarat pentru MEDIAFAX surse din BNR.

"Băncile-mamă nu şi-au redus expunerea pe România, însă nu au intrumente în care să investească pe termen scurt. Pe măsură ce apar oportunităţi, băncile-mamă le fructifică. Toate băncile străine fac acest lucru, este vorba de managementul contului curent", au declarat surse citate, care nu au dorit să facă public numele băncilor.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis luni să reducă nivelul ratei rezervelor minime obligatorii constituite de bănci la pasivele în valută cu scadenţă sub doi ani de la 30% la 25%, pentru susţinerea finanţării sectorului guvernamental de pe piaţa internă, în condiţiile amânării tranşelor din împrumutul extern.

"BNR a eilberat circa 1,3 miliarde de euro prin reducerea RMO la valută, iar banii vor fi folosiţi cel mai probabil pentru lansarea de titluri de stat în euro. Cele două bănci care au făcut plasamentele la băncile-mamă primesc o dobândă de 0,25%. De ce să-şi ţină banii acolo la o astfel de dobândă, când pot să primească 5-6% din cumpărarea titlurilor de stat? Cel mai probabil, cele două bănci vor aduce din nou banii în ţară dacă Ministerul Finanţelor se va împrumuta în valută", au mai spus sursele.

Ministerul Finanţelor a atras la licitaţia de titluri de stat în valută pe trei ani organizată la începutul lunii noiembrie 790 de milioane de euro, aproape dublu faţă de valoarea programată, la un randament maxim de 5,25% pe an.

BNR are mai multe argumente contra adoptarii rapide a euro, desi economia e deja euroizata ZIARUL FINANCIAR

BNR constata proliferarea creditului in euro datorita dobanzilor mai mici, a faptului ca piata de lei nu este complet dezvoltata si curbele de randament sunt doar pe termen mai scurt, insa considera ca trebuie mentinuta data de 1 ianuarie 2015 pentru trecerea la euro.

Din 2004, BNR a incercat diferite variante, inclusiv administrative, pentru temperarea creditului in euro, insa a obtinut mai degraba efecte perverse precum exportul creditelor catre bancile-mama sau alte entitati straine, iar astazi creditul in lei a ajuns sa reprezinte numai circa 40% din soldul total al creditului neguvernamental.

Totusi, BNR ia in calcul mai multe argumente de ordin tehnic care nu sustin grabirea adoptarii euro.

"Intrarea in mecanismul ratelor de schimb ERM2 in 2012 ofera posibilitatea stabilirii paritatii centrale pe baza unei estimari mai exacte a ratei de schimb de echilibru dupa depasirea atat a varfului de intrari de capital (care au ramas ridicate chiar si dupa intrarea in UE), cat si a reducerii substantiale si abrupte a fluxurilor de capital catre pietele emergente in urma crizei financiare globale", afirma Cristian Popa, viceguvernator al BNR in prezentarea "Euro: Un adapost?

" sustinuta recent la o conferinta la Viena. De asemenea, calendarul actual ar lasa pe o perioada limitata flexibilitatea necesara dobanzilor si cursului de schimb pentru facilitarea ajustarilor structurale substantiale care inca sunt necesare.

In orice caz, din punctul de vedere al BNR adoptarea unilaterala a euro - sugerata uneori in mediile de business - nu este fezabila si nici nu constituie o solutie. "Adoptarea euro trebuie sa fie faza finala a unui proces de convergenta complex si nu o conditie initiala de demarare a unui asemenea proces", spune Popa.

BNR considera ca este nevoie sa avanseze mai mult recuperarea decalajului in termeni de PIB pe cap de locuitor fata de zona euro, precum si sincronizarea ciclurilor de business - care acum s-a produs din cauza crizei internationale.

Din punctul de vedere al decalajelor substantiale care separa Romania de tarile din zona euro, BNR invoca si argumente pentru amanarea adoptarii monedei unice mai tarziu de 2015, insa acestea sunt mai putine decat cele contra unei asemenea optiuni.

Unul dintre argumentele in favoarea amanarii vizeaza tocmai pastrarea pe o perioada mai lunga a autonomiei politicii monetare, adica a autonomiei BNR in materie de stabilire a politicilor de dobanda si de curs. Odata cu adoptarea euro la 1 ianuarie 2015, BNR va pierde aceste atributii directe in favoarea Bancii Centrale Europene, urmand sa se ocupe in principal de supraveghere.

Totusi, BNR admite ca amanarea trecerii la euro reflectata intr-o persistenta a costurilor ridicate ale tranzactiilor ar limita adancirea integrarii financiare si comerciale a Romaniei. Mai mult, este probabil ca ragazul suplimentar sa nu fie folosit de guvern pentru o mai buna pregatire a economiei pentru euro, ci ar lasa loc de noi derapaje fiscale si de intarzieri in implementarea reformelor structurale.

Nu in ultimul rand, ar transmite investitorilor un mesaj neclar, fiind interpretabil in ce masura amanarea ar fi o decizie deliberata sau o slabiciune structurala interna. Totusi, evaluarile periodice ale Comisiei Europene si ale Bancii Centrale Europene ar ajuta la lamurirea acestui aspect.

In privinta criteriilor de adoptare a euro, prezentarea lui Popa noteaza ca nu este de asteptat o modificare a definitiilor acestora, desi in contextul crizei internationale au aparut speculatii care au sugerat ca ratiunile politice ar putea ajunge sa prevaleze in fata argumentelor economice si financiare.

Argumente impotriva intarzierii adoptarii euro dincolo de 2015

persistenta unor costuri mai ridicate ale tranzactiilor limiteaza adancirea integrarii financiare si comerciale a Romaniei

se incurajeaza relaxarea politicii fiscale si se intarzie reformele structurale

se transmite un mesaj neclar investitorilor - amanarea este rezultatul unei slabiciuni structurale interne sau o decizie deliberata?

incercarea de a limita variatiile de curs pe fondul mobilitatii depline a capitalului poate duce la perioade de volatilitate pronuntata a fluxurilor financiare

Noua conducere a EximBank a moştenit salarii 'nesimţite' şi un Comitet Interministerial ineficient AGERPRES

Noua conducere a EximBank, care s-a declarat dornică să debirocratizeze activitatea acestei bănci de stat, a moştenit nu doar acele salarii despre care s-a vorbit atât de mult în presă, dar şi un Comitet Interministerial, care nu înţelege cât de necesară este simplificarea procedurilor pentru ca exportatorii să primească mai repede garanţiile şi finanţările solicitate, a declarat, marţi, la seminarul 'Antreprenori europeni', Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).
Mai mult decât atât, participanţii la seminar au arătat că numărul membrilor Comitetului Interministerial a fost mărit de la 16 la 18, ceea ce ar face şi mai greoaie funcţionarea acestuia.
Secretarul general al ANEIR a subliniat că, pe lângă influenţa negativă a crizei, exportatorii români se confruntă şi cu 'problemele curente', nerezolvate de ani de zile, care în actualele condiţii acţionează cu şi mai multă duritate. Este vorba despre birocraţia de la EximBank, rambursarea întârziată de către stat a TVA şi creditarea dificilă, în condiţiile în care Banca Naţională a luat măsuri pentru a injecta lichiditate în piaţă.
Potrivit unui comunicat EximBank, remis Agerpres, 'componenţa Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) este stabilită prin Hotărâre de Guvern şi este un for de decizie care are 18 membri, în mare parte secretari de stat în ministere cu profil economic. Rolul acestui organism este de a lua decizii cu privire la utilizarea fondurilor statului din punct de vedere al finanţărilor, garanţiilor şi asigurărilor'.
Precizarea EximBank a fost făcută după ce ANEIR a susţinut că banca de stat a devenit un 'factor de descurajare a exporturilor' deoarece 'cererile de finanţare sau cele de garanţii zac cu lunile prin sertarele analiştilor din bancă, perioadă în care firmele sunt puse pe drumuri să aducă tot felul de hârtii şi justificări, ignorându-se faptul că niciun client nu poate aştepta cu lunile până i se răspunde la o solicitare'.
Marţi, ANEIR în parteneriat cu alte structuri neguvernamentale şi având cofinanţarea UE a organizat primul seminar din cadrul programului 'Antreprenori români', care vizează dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi antreprenoriatului, precum şi identificarea oportunităţilor de accesare a fondurilor structurale pentru redresarea IMM-urilor.

ECONOMIC

Revenirea economiei româneşti nu se va putea face pe baza exporturilor - consilier al premierului MEDIAFAX

Revenirea economiei româneşti nu se va putea face pe baza exporturilor şi trebuie să fie găsite resurse interne, având în vedere că pentru anul 2009 se estimează o scădere a comerţului global cu 12,2%, a declarat, marţi, Andreea Paul Vass, consilier al premierului interimar Emil Boc.

"Estimările arată că scăderea economiei globale va fi de 1,4-1,8%, dar ce este mai important este că prognoza arată o scădere a comerţului global, cifră revizuită de 12,2% în 2009, ceea ce înseamnă că nici anul 2010 comerţul global nu va avea şanse de revenire semnificative. Asta înseamnă că modelul nostru de a ne baza revenirea economică pe export nu va sta în picioare, va trebui să ne bazăm pe surse prioritar interne şi alte mijloace pentru creşterea economică", a spus ea la o dezbatere pe teme economice.

Pe de altă parte, Vass a arătat în schimb că în 2009, pentru prima dată în ultimii ani, România a înregistrat o creştere a competitivităţii de la lună la lună, raportat la costul unitar al forţei de muncă.

"Este un câştig al anului 2009 faptul că din luna martie creşterea productivităţii muncii a devansat costul unitar al forţei de muncă. Asta înseamnă că în 2009 a recurs la eliminarea balastului. Acest efort al mediului privat ar fi fost dublat şi de mediul public dacă aplicarea pachetului de măsuri de reformă instituţională pentru care guvernul Boc şi-a asumat răspunderea nu ar fi fost întârziată", a afirmat ea.

În opinia sa, aplicarea legilor din pachetul legislativ va avea efect anul viitor, astfel că "efortul din mediul privat va fi dublat de cel din mediul public".

Ea a prezentat în cadrul dezbaterii o parte din măsurile adoptate de Guvern în vederea diminuării efectelor crizei financiare, menţionând însă că efectele acestora se vor vedea anul viitor.

Printre măsurile prezentate au fost accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene, simplificarea procedurilor pentru achiziţie publică, neimpozitarea profitului reinvestit, susţinerea producţiei pentru export prin garanţii şi contragaranţii, extinderea Programul Rabla, majorarea capitalui social al Fondului de Garantare al Creditului Rural, îmbunătăţirea legii investiţiilor şi de la 1 ianuarie 2010 înlocuirea impozitului minim cu impozitul forfetar pentru activităţi "în care evaziunea fiscală este greu de evaluat"- restaurante, saloane cosmetice.

Privatizări în sectorul energetic, doar pentru a susţine investiţiile MEDIAFAX

Autorităţile române vor recurge la privatizări în sectorul energetic, în perioada 2010-2011, pentru a putea atrage fondurile necesare investiţiilor în acest domeniu, această opţiune nefiind însă discutată în prezent, potrivit firmei de consultanţă în management Horvath & Partners.

"Vom vedea în perioada 2010-2011 un val de privatizări pentru atragerea de fonduri. (...) Este o temă despre care nimeni nu discută, dar această discuţie va apărea la un moment dat", a declarat Kurt Weber, directorul general al firmei de consultanţă în management Horvath & Partners România, la conferinţa Mediafax Talks about Energy.

El a adăugat că privatizările sunt o sursă viabilă şi corectă pentru ca România să atragă fonduri necesare investiţiilor din acest sector.

Potrivit sursei citate, valoarea investiţiilor în sectorul energetic a crescut cu 30% în intervalul 2002-2008, la nivel mondial, însă trendul a devenit descendent după apariţia crizei, multe proiecte fiind oprite.

"Dacă ne uităm la statisticile europene, vedem că ar fi nevoie să se investească în continuare în sectorul energetic", a spus reprezentantul Horvath & Partners.

În condiţiile în care majoritatea marilor jucători îşi reevaluează programele investiţionale iar numărul activelor de pe piaţă creşte, România va avea dificultăţi în atragerea de fonduri pentru diversele proiecte pe care trebuie să le realizeze în acest domeniu, a precizat el.

Printre avantajele României în atragerea de investiţii este mixul energetic echilibrat, spre deosebire de state precum Cehia şi Polonia, care depind în mare măsură de cărbune, dar şi prognozele de creştere a consumului.

Pe de altă parte, unul dintre dezavantaje este legat de accesul la reţeaua naţională. Totodată, deficitul bugetar şi riscul de ţară sunt alte laturi mai puţin atractive, conform sursei citate.

Printre investitorii care ar putea fi interesaţi să aloce fonduri în sistemul energetic românesc sunt cei strategici, şi, într-o mai mică măsură, fonduri de investiţii sau de private equity.

Weber a mai spus că listarea la bursă pentru atragerea de fonduri este o variantă care ar aduce în prezent mai puţini bani decât vânzarea companiilor.

Boc: Din 2010 va începe creşterea economică AGERPRES

Premierul în exerciţiu, Emil Boc a declarat, marţi, la Vaslui, la un miting electoral, că ''din 2010 va începe creşterea economică''.
''Vrem să le spunem tuturor moldovenilor şi tuturor românilor că îl susţinem pe actualul preşedinte al României, pe Traian Băsescu, pentru un nou mandat de preşedinte. De asemenea, susţinem referendumul pentru reforma Parlamentului României. (...)Am demonstrat împreună că dorim binele românilor. Am desfiinţat pensiile nesimţite, am desfiinţat agenţiile care cheltuiau foarte mult şi e vremea să vină vremuri mai bune. Proiectul de buget pe anul viitor se orientează cu precădere pe investiţii şi crearea de locuri de muncă, în această direcţie urmând să meargă 20% din produsul intern brut. Am ajuns la fundul sacului, dar de la anul vom începe să simţim creşterea economică'', a declarat Emil Boc.
La mitingul organizat de PD-L au fost prezenţi o serie de directori de instituţii care au plecat de la muncă în timpul programului şi au venit la acţiunea de partid cu maşinile instituţiilor. De asemenea, unii simpatizanţi PD-L au fost aduşi la miting cu microbuze şcolare. Directorii au motivat că şi-au luat zilele din concediul fără plată, aşa cum prevede legea.
''Nu ar fi trebuit folosite maşinile instituţiilor pentru o acţiune de partid, iar dacă cineva a folosit microbuze şcolare, cu siguranţă va fi tras la răspundere'', a declarat, marţi, secretarul general al Organizaţiei Judeţene a PD-L Vaslui, Dumitru Bălţatu.
La acţiunea organizată de PD-L au mai participat Ministrul Economiei, Adriean Videanu şi responsabilul partidului pe zona Moldovei, Gheorghe Ştefan.

INTERNE

România mai are rezerve de petrol şi gaze pentru încă circa 15 ani MEDIAFAX

România mai are resurse de petrol şi gaze naturale pentru aproximativ 15 ani, în timp ce rezervele de cărbune pot asigura consumul intern pentru încă circa 30 de ani, a declarat, marţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţi.

"Rezervele de gaze sunt de 185 miliarde de metri cubi, iar cele de ţiţei de 74 milioane de tone", a afirmat Pătruţi, la conferinţa Mediafax Talks about Energy.

Producţia anuală de gaze, asigurată cumulat de compania de stat Romgaz Mediaş şi Petrom, este de aproximativ 12 miliarde de metri cubi.

De asemenea, Petrom extrage anual circa cinci milioane de tone de petrol.

Potrivit lui Pătruţi, rezervele de huilă ale României se ridică la 755 milioane de tone, cantitate din care însă doar 100 milioane de tone sunt exploatabile industrial, ceea ce, la o producţie anuală de peste trei milioane de tone, asigură consumul pentru următorii 30 de ani.

Pătruţi nu a oferit informaţii privind rezervele de uraniu, dar a precizat că această resursă mai ajunge până în 2017 pentru producţia de electricitate în centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectica.

Centrala funcţionează cu două reactoare, iar Guvernul intenţionează să mai construiască încă două unităţi, în parteneriat cu companii străine.

Potrivit lui Pătruţi, achiziţa uraniului pentru continuarea funcţionării centralei nuclearelectrice poate fi asigurată prin contracte pe termen lung, iar variantele disponibile sunt fie asigurarea din rezervele proprii, fie importul, concesionarea de zăcăminte în afara ţării sau o variantă combinată.

Forfetarul si recesiunea au stabilit cadenta: 5.000 de firme isi suspenda activitatea in fiecare luna ZIARUL FINANCIAR

Numarul firmelor afectate de criza economica a crescut in primele zece luni ale anului, dupa cum arata datele Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC). Astfel, in perioada ianuarie - octombrie 2009 au fost inregistrate 120.509 suspendari de activitate, in crestere cu 1.090,45% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand numarul firmelor suspendate era de 10.123.

In conditiile in care in primele sase luni si-au suspendat activitatea 105.537 de firme, inseamna ca doar in ultimele trei luni 15. 000 de companii au fost suspendate, respectiv 5.000 de suspendari in fiecare luna.

Catalin Ungureanu, directorul general al companiei Inox Style, care produce decoratiuni din inox si care anul trecut a rulat afaceri de circa 290.000 de euro, spune ca a suspendat anul acesta doua firme din cauza impozitului forfetar si a crizei. "Am o firma de constructii si alta de tunning auto pe care am fost nevoit sa le suspend pe trei ani de zile. Situatia economica actuala si introducerea impozitului forfetar la inceputul anului m-au determinat sa iau aceasta masura. Daca situatia economica se imbunatateste, voi incerca sa reiau activitatea. Nu m-am gandit sa le radiez pentru ca procedura este destul de complicata."

Potrivit ONRC, numarul radierilor a crescut de aproape trei ori, insumand 35.767 de firme in primele zece luni ale anului, fata de 13.295, cate erau radiate la sfarsitul lui octombrie 2008. Totodata, statistica arata ca numarul firmelor care au fost dizolvate a fost de 16.239 in perioada ianuarie-octombrie 2009, de aproape cinci ori mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand au fost dizolvate 2.983 de firme. Cele mai multe societati dizolvate au fost in sectorul comert, respectiv 5.206, de sase ori mai multe fata de primele zece luni ale anului trecut, cand au fost dizolvate 826 de societati. Constructiile si imobiliarele, sectoare afectate de criza financiara, sunt in top trei domenii unde au fost inregistrate cele mai multe dizolvari, respectiv 1.371, fata de 227 anul trecut, si 2.241 de firme din imobiliare au fost dizolvate, fata de 642 de societati.

La sfarsitul lunii octombrie, in Romania isi desfasurau activitatea peste un milion de comercianti, dintre care peste 70%, respectiv 695.927, sunt persoane juridice, in timp ce 342.294 sunt persoane fizice autorizate (PFA). Cele mai multe firme active, aproape un sfert, respectiv 162.680, sunt din Bucuresti.

UE şi Guvernul României alocă peste 4 miliarde euro pentru relansarea economică AGERPRES

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial 'Dezvoltarea Resurselor Umane' (AMPOSDRU), cu sprijinul Uniunii Europene şi al Guvernului României, alocă peste patru miliarde euro, în perioada 2007-2013, pentru promovarea măsurilor necesare relansării economice, a declarat, marţi, la seminarul 'Antreprenori europeni', Valentin Mocanu, secretar de stat în MMFPS.
El a arătat că, până în prezent, prin AMPOSDRU, ministerul a lansat 92 de linii de finanţare în cadrul Axelor Prioritare ale Programului Operaţional Sectorial 'Dezvoltarea Resurselor Umane' (POSDRU), cu o alocare financiară totală de 2,35 miliarde euro. Dintre acestea, în acest an, au fost lansate 26 linii de finanţare cu o valoare cumulată de 1,3 miliarde euro: 20 linii de finanţare pentru proiecte strategice şi şase linii de finanţare pentru schemele de ajutor de stat şi de minimis.
Astfel, pentru a acorda un ajutor suplimentar angajaţilor şi angajatorilor, au fost lansate schemele de ajutor de stat şi de minimis în valoare totală de 142 milioane euro. Din această sumă, 61,3 milioane euro vor reprezenta subvenţii acordate firmelor pentru angajarea de personal, 56,2 milioane euro - pentru formarea de personal, iar 25 milioane euro - pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
În privinţa ocupării forţei de muncă, Valentin Mocanu a arătat că va fi încurajată, prin subvenţionarea salariilor, angajarea celor care nu au avut un loc de muncă regulat remunerat în ultimele şase luni, întreţinătorii unici de familie, persoanele peste 50 de ani, şomerii de lungă durată (cei care nu au reuşit să-şi găsească un loc de muncă în ultimii doi ani) şi persoanele cu handicap.
De pildă, pentru un angajarea unui şomer care îşi caută de lucru de mai bine de şase luni, o întreprindere poate primi fonduri europene pentru finanţarea a 50 la sută din salariul acordat, iar suma va fi acordată întreprinderii, indiferent dacă îşi desfăşoară activitatea la oraş sau la sat.
Din subvenţia totală de 61,3 milioane pentru sprijinirea ocupării forţei de muncă, 29,2 milioane euro sunt pentru mediul urban şi 32,1 milioane euro - pentru mediul rural.
Subvenţiile vor fi acordate exclusiv persoanelor juridice: firmelor cu capital privat sau de stat, inclusiv întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi asociaţiilor familiale.
Secretarul de stat Valentin Mocanu a precizat că valoarea cererii de finanţare trebuie să fie între 10.000 euro şi 2 milioane euro.
Un alt set de măsuri luate de Ministerul Muncii pentru reducerea efectelor crizei financiare asupra forţei de muncă a constat în alocarea a 545 milioane euro pentru 'îmbunătăţirea sistemului de formare profesională, introducerea de tehnologii moderne, promovarea flexibilităţii organizaţionale, dezvoltarea economiei sociale, precum şi pentru a veni în sprijinul tinerilor, şomerilor vârstnici şi persoanelor care trăiesc din agricultura de subzistenţă'.
În sfârşit, au mai fost lansate 14 noi cereri de proiecte strategice, cu o valoare totală de 625 milioane euro, care acoperă întreaga gamă de pobiective stabilite pentru POSDRU, împreună cu apelurile deschise anterior.
Marţi, ANEIR în parteneriat cu alte structuri neguvernamentale şi având cofinanţarea UE a organizat primul seminar din cadrul programului 'Antreprenori europeni', care vizează dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi antreprenoriatului, precum şi identificarea oportunităţilor de accesare a fondurilor structurale pentru redresarea IMM-urilor.

EXTERNE

Franţa are cel mai bun ministru de Finanţe din UE MEDIAFAX

Christine Lagarde, membru al executivului francez, este cel mai bun ministru de Finanţe din Uniunea Europeană în 2009, an în care statele comunitare au fost afectate de cea mai gravă criză de după Al Doilea Război Mondial, potrivit unui clasament întocmit de cotidianul britanic Financial Times (FT).

Specialiştii din sectorul financiar consultaţi de FT la întocmirea topului, aflat la a patra ediţie, au apreciat în mod deosebit iniţiativele ministrului francez în privinţa reglementării internaţionale şi a viitorului băncilor după încheierea crizei.

Totodată, economia franceză a fost printre cele mai rezistente la criză din lumea industrializată, un rol esenţial aparţinând măsurilor fiscale rapide ale guvernului de la Paris, notează cotidianul.

Poziţia a doua a fost ocupată de ministrul german de Finanţe, Peer Steinbrück, iar locul trei de Didier Reynders, membru în executivul belgian. Clasamentul include reprezentanţi ai 19 state membre ale UE.

Cele mai mici opt economii ale Uniunii Europene, între care şi România, nu au fost incluse în clasament.

Dintre cele 12 state care au aderat la blocul comunitar începând din 2004, sunt prezente în top doar Polonia (locul 9), Cehia (15), Slovacia (16) şi Ungaria (19).

Pentru departajarea miniştrilor, FT a consultat analişti de la UniCredit, SEB, Allianz, Deutsche Bank, Goldman Sachs, ING şi Consiliul de Analiză Economică din Paris, în privinţa a trei criterii: aptitudini politice, performanţe economice şi credibilitate pe pieţele financiare.

Seful FMI vrea ca lumea sa nu mai depinda de dolar si cere crearea unei noi monede ZIARUL FINANCIAR

Nevoia de stabilitate monetara la nivel mondial impune ca tarile sa nu se mai bazeze pe o moneda emisa de o singura banca centrala, asa cum au facut-o de la abandonarea etalonului in aur, crede Dominique Strauss-Kahn, seful FMI.

Directorul Fondului Monetar International (FMI) a readus in discutie posibilitatea ca o noua moneda internationala sa evolueze din Drepturile Speciale de Tragere (DST), unitatile de cont utilizate de FMI, si sa puna astfel capat dominatiei dolarului american, scrie agentia de presa Thomson Reuters.

"Consider ca va fi nevoie de un cos valutar", a precizat Strauss-Kahn cu privire la eventuala inlocuire a dolarului american ca moneda internationala de referinta. "Intr-o lume globalizata, nu exista o solutie locala", a adaugat seful institutiei internationale.

Totodata, Strauss-Kahn si-a exprimat ingrijorarea ca sprijinul la nivel politic de care se bucura redefinirea sistemului monetar international se va evapora daca in cel mult un an simptomele crizei economice mondiale vor disparea.

El a precizat ca dorinta de cooperare la nivel international s-a temperat in ultima perioada, la doar sase luni dupa ce liderii G20 (grupul celor mai industrializate 20 de state din lume) reuniti la summit-ul de la Londra s-au angajat sa asigure o ordine financiara mondiala mult mai stabila.

Michel Camdessus, fost director general al FMI in perioada 1987-2000, a avertizat ca acesta este momentul oportun pentru lansarea unei reforme in sistemul monetar mondial. "Aceasta fereastra favorabila, plina de oportunitati este aici. Nu va sta deschisa pentru totdeauna", a explicat Camdessus.

Cosul valutar din care sunt compuse DST trebuie extins

Mai mult, el si-a reafirmat sprijinul pentru propunerea inaintata de Zhou Xiaochuan, guvernatorul bancii centrale a Chinei, cu privire la extinderea cosului valutar la care se raporteaza DST (format in prezent doar din dolarul american, yen, euro si lira sterlina), pentru ca in cele din urma aceste unitati de cont sa inlocuiasca dolarul ca moneda de rezerva internationala.

Ideea de baza include incredintarea unei fractiuni din rezervele materializate in DST unor structuri administrate colectiv de FMI si raportarea DST, in cele din urma, ca moneda de rezerva internationala. Ideea nu este noua, fiind vehiculata si in trecut de economisti celebri. John Maynard Keynes a venit cu o propunere similara in anii '40, sugerand introducerea conceptului "bancor" ca etalon si moneda de rezerva.

Astfel, Camdessus a propus ca acest cos sa fie modificat de asemenea maniera incat sa includa si yuanul, moneda nationala a Chinei, si poate chiar rupia indiana si realul brazilian.

"Yuanul trebuie sa faca parte din cos. Scurt si la obiect", a afirmat Camdessus.

Statutul dolarului american de moneda de rezerva internationala a permis Statelor Unite sa acumuleze deficite bugetare uriase, finantate de exporturile tarilor mari, Xiaochuan argumentand ca un nou sistem monetar de rezerva, controlat de FMI, s-ar putea dovedi mult mai stabil si mai viabil din punct de vedere economic.

China a speculat cursul de schimb subevaluat al yuanului

China a mentinut yuanul la o cotatie medie de 6,83 unitati per dolar incepand cu iulie anul trecut, pentru a sprijini exportatorii locali sa depaseasca criza economica.

"Consideram cu tarie in cadrul FMI ca yuanul este subevaluat si ca este nu numai in interesul economiei mondiale, dar si in interesul Chinei ca moneda sa fie reevaluata", a explicat Strauss-Kahn. Autoritatile americane au sustinut in mod special ca subevaluarea yuanului a condus la exacerbarea dezechilibrelor economice ce au declansat actuala criza financiara.

Pozitia actuala a monedei chineze a provocat distorsiuni la nivel economic, care au oferit anumite atuuri Chinei, insa au afectat alti factori componenti ai economiei, a explicat seful FMI.

"China are un avantaj pe plan comercial, insa practica preturi nepotrivite, care conduc la decizii gresite cu privire la investitiile pe termen lung. Este momentul ca aceasta tara, dupa ce a acumulat o serie de avantaje pe seama monedei subevaluate, sa se orienteze catre stabilitate pe termen lung, iar acest aspect corespune eliminarii dezechilibrului monetar", potrivit lui Strauss-Kahn.

Dolarul american a inlocuit lira sterlina, devenind moneda de referinta pentru rezervele internationale dupa conferinta de la Bretton-Woods, organizata pentru a trasa noua ordine economica postbelica. Incheierea unui acord intre guvernul de la Washington si tarile arabe exportatoare de petrol, in cadrul caruia se stipula utilizarea dolarului pentru comertul cu petrol, a pecetluit soarta lirei sterline si a impus moneda americana in schimburile internationale.

Moneda unica europeana este dusmanul numarul unu al companiilor din zona euro ZIARUL FINANCIAR

Profiturile si vanzarile companiilor din zona euro sunt afectate de aprecierea puternica a monedei unice europene din trimestrul trei, in pofida revenirii economiilor din regiune, scrie Financial Times.

Rezultatele unora dintre cele mai mari companii din zona euro din trimestrul trei au revelat ca acestea se confrunta cu scaderi mult mai drastice ale profitului comparativ cu omoloagele lor din statele care nu au adoptat inca moneda unica. Aceasta situatie ridica o serie de intrebari privind competitivitatea companiilor din zona euro.

Firmele aflate in unul dintre cele 16 state care impart moneda unica - cu exceptia grupurilor petroliere si celor financiare extrem de volatile - au fost afectate de o scadere a vanzarilor de 12,5% si o diminuare a profitului cu 27% in perioada iulie - septembrie, potrivit unei analize a ING care a avut ca subiecti 311 grupuri.

Companiile europene din afara zonei euro din state precum Marea Britanie si Elvetia s-au confruntat cu declinuri de 2,6% la vanzari si de 1,2% la profit.

Dintre cele 36 de companii ce alcatuiesc indicele Euro Stoxx 50 care au raportat rezultatele pe trimestrul trei, cele care nu au sediul intr-unul dintre statele zonei euro au anuntat cresteri medii ale profitului si ale vanzarilor de 6%, respectiv 7,4%, in timp ce grupurile ce utilizeaza moneda euro au raportat cresteri de doar 1,8% si respectiv 1,4%, potrivit agentiei de presa Thomson Reuters.

"Moneda euro puternica face presiuni si provoaca probleme in ceea ce priveste competitivitatea companiilor europene in favoarea celor americane, iar tensiunile vor fi din ce in ce mai mari", a spus Gareth Williams, analist in cadrul ING.

Carlos Ghosn, directorul executiv al grupului auto Renault-Nissan, a spus ca "noi stim deja ca din punct de vedere concurential este mai bine sa avem o baza in Europa de Est comparativ cu Europa de Vest. Productia industriei auto din Europa de Vest se adreseaza doar Europei de Vest".

Unul dintre cele mai concludente exemple a fost oferit de EADS, grupul aerospatial, care a anuntat ca oscilatia monedei euro a costat compania 1,1 mld. euro in primele noua luni ale anului. Hans Peter Ring, directorul financiar al companiei, a spus ca "prelungirea perioadei de depreciere a dolarului reprezinta una dintre cele mai mari provocari pentru companii de a se mentine pe profit".

Moneda unica europeana s-a apreciat cu 15% de la inceputul acestui an, iar in prezent cursul de schimb oscileaza usor, un euro fiind echivalentul a aproximativ 1,5 dolari.

Rezultatele companiilor aferente trimestrului trei au un impact masiv asupra economiei zonei euro. Revenirea economiei ar putea fi intarziata de un sector corporatist slabit.

"Revenirea din criza cu ajutorul exporturilor este pusa in pericol", a spus Williams. Companiile din sectoare precum cel chimic sau cel de productie de bunuri industriale au anuntat rezultate deosebit de slabe.

Franta ataca bancile de mari dimensiuni: Nu trebuie lasate sa profite de puterea pe care au acumulat-o pe timpul crizei ZIARUL FINANCIAR

Franta vrea ca autoritatile de reglementare din intreaga lume sa investigheze posibile abuzuri de pozitie dominanta in sectorul financiar, create pe fondul ajutoarelor guvernamentale pe care institutiile financiare le-au primit in ultimul an, scrie Financial Times.

Christine Lagarde, ministrul francez de finante, a declarat ca unele institutii au devenit mult prea puternice pe o piata ce a fost consolidata prin esecuri si fuziuni bancare.

Concurenta corecta trebuie sa fie un aspect la fel de important precum stabilitatea si securitatea, in conditiile in care G20 se pregateste sa traseze noi principii de reglementare financiara la nivel mondial.

"Trebuie sa ne asiguram ca nu cream institutii care au avantaje competitive", a explicat Lagarde, votata de catre Financial Times ministrul european de finante al anului.

Lagarde i-a solicitat lui Mario Draghi, presedinte al Consiliului de Stabilitate Financiara (FSB), organismul international ce reuneste strategii si guvernatorii de banci centrale din intreaga lume, sa pregateasca un raport pentru summit-ul G20 din martie cu privire la acest aspect.

"Este foarte posibil ca FSB sa spuna in martie ca regulile de concurenta sunt respectate si ca nu exista practici concertate sau abuzuri de pozitie dominanta", insa aceste probleme trebuie monitorizate permanent, a adaugat Lagarde.

Oficialii francezi nu sunt singurii care si-au exprimat ingrijorarea cu privire la crearea unui mediu financiar neconcurential. In Marea Britanie, creditorii Lloyds si Royal Bank of Scotland au fost fortati sa-si vanda o parte din operatiuni tocmai pentru prevenirea unui comportament anticoncurential.

Multi analisti se tem insa ca o serie de institutii au scapat nesanctionate, asa cum se intampla in cazul bancii americane Goldman Sachs, care detine o pozitie dominanta pe anumite segmente ale pietei de tranzactii cu titluri.

Lagarde a atras atentia si asupra faptului ca abordarea "prea mare pentru a fi lasat sa sa prabuseasca" in privinta anumitor institutii din industria financiar-bancara ascunde pericole exacerbate.

"Exista institutii extrem de mari care ne pot expune la riscuri limitate, exista insa si anumite institutii de dimensiuni mici si mijlocii care ne pot expune la riscuri imense", a explicat Lagarde. "Trebuie sa distingem intre modelele de business, intre expunerile la care ne supun diversele institutii si alte elemente care trebuie evaluate inainte de a formula concluzii cu privire la reglementarea sistemului financiar-bancar", potrivit ministrului francez de finante.

FMI şi BERD cer băncilor din Europa de Est să-şi recunoască pierderile AGERPRES

Băncile care operează în Europa emergentă sunt reticente în a admite pierderile posibile datorate creditelor neperformante, însă la începutul anului următor ar putea să se confrunte cu o realitate dureroasă, au avertizat mai multe instituţii financiare internaţionale, transmite Reuters.
În acest an băncile din fostele state comuniste, multe dintre ele controlate în prezent de bănci occidentale, au utilizat normele contabile locale pentru a constitui, cât mai încet posibil, rezerve pentru credite neperformante astfel că doar unele din aceste bănci ar urma să raporteze pierderi. Cu toate acestea, strategia ar putea să se întoarcă împotriva băncilor deoarece în acest fel nu au făcut decât să menţină credite către debitori care nu sunt viabili pe termen lung, a avertizat reprezentantul regional al Fondului Monetar Internaţional, Christoph Rosenberg.
'Există bănuială că băncile 'restructurează' creditele', a declarat Rosenberg la o conferinţă organizată la Viena de Banca Centrală a Austriei. 'Urmărim cu atenţie aceste evoluţii', a spus Rosenberg, adăugând că prin această practică băncile îşi cresc profiturile în acest an însă ar putea să rămână fără oxigen la un moment dat.
'Pe termen lung nu este în interesul sectorului financiar să menţii în viaţă bănci sau corporaţii neviabile', a declarat Christoph Rosenberg, reiterând că principala îngrijorare a FMI este că riscurile de refinanţare în sectorul corporatist sunt în continuare foarte mari în Europa emergentă.
La rândul său, economistul şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Erik Berglof, a apreciat că negarea creşterii procentului creditelor neperformante şi a rezervelor puse deoparte pentru a le acoperi este deosebit de pronunţată în Ucraina. 'Ţara care ilustrează cel mai bine lipsa de recunoaştere este Ucraina unde toate băncile şi-au 'restructurat' creditele', a declarat Erik Berglof. 'La începutul anului următor vor fi forţate să le recunoască', a adăugat Berglof.
Principalele riscuri sunt că creditele care au fost restructurate pentru a evita incapacitatea de plată vor deveni oricum credite neperformante, că garanţia recuperată se dovedeşte a fi mai mică decât se credea iar creşterea şomajului şi a cazurilor de companii în insolvenţă crează noi credite neperformante.