19.11.2009

Data: 19.11.2009

Curs valutar:

USD – 2,8650

Euro – 4,2811

TITLURILE ZILEI:

FMI  pg. 3

- FMI: Primele nouă bănci străine au reînnoit angajamentul de menţinere a expunerii pe România MEDIAFAX

- Băncile străine discută cu FMI, CE şi BNR fluctuaţii de maxim 5% ale expunerilor pe România MEDIAFAX

- CONPIROM şi UGIR-1903 cer FMI implicarea în problema retragerilor de bani ale băncilor din România MEDIAFAX

ECONOMIC / FINANCIAR  pg. 6

- Datoria publică a României a crescut cu circa două miliarde de lei în septembrie MEDIAFAX

- Romanii cumpara tractoare romanesti din Germania cu 2.000 de euro si le vand in tara la preturi duble ZIARUL FINANCIAR

- Ministerul Economiei va incheia contracte de 269 mil. lei, pentru investitii in energie ZIARUL FINANCIAR

EXTERNE  pg. 10

- Ucraina vrea să dubleze tariful de tranzit al gazelor ruseşti către Europa MEDIAFAX

- Cel mai influent bancher din SUA isi spala pacatele cu "o pomana" de 500 mil. $ ZIARUL FINANCIAR

- Costurile creditarii in Est vor creste puternic ZIARUL FINANCIAR

- UE şi Rusia au semnat acorduri de finanţare pentru 5 programe de cooperare AGERPRES

FMI

FMI: Primele nouă bănci străine au reînnoit angajamentul de menţinere a expunerii pe România MEDIAFAX

Băncile străine prezente în România ale căror expuneri au scăzut sub nivelul agreat şi-au luat angajamentul de a completa acest decalaj, însă toate cele nouă instituţii de credit au susţinut că este nevoie de instrumente adecvate de investiţii în piaţă, potrivit FMI.

Primele nouă bănci străine s-au întâlnit miercuri la Bruxelles cu reprezentanţi ai FMI, Comisiei Europene, Băncii Naţionale a României, BERD, Banca Mondială şi BEI pentru a discuta evoluţia expunerii acestora pe piaţa din România.

Băncile s-au angajat să continue angajamentul privind menţinerea liniilor de finanţare pentru România şi să asigure o rată de adecvare a capitalului de cel puţin 10%.

"Întâlnirea este o continuare a celor care au avut loc pe 26 martie şi 19 mai, când băncile s-au angajat iniţial să-şi menţină poziţiile în România. De la sfârşitul lunii octombrie, expunerile băncilor-mamă au fost în mare măsură menţinute comparativ cu nivelul din martie. În câteva cazuri, expunerile au scăzut temporar sub nivelul agreat. Aceste bănci şi-au reînnoit intenţia să acţioneze pentru a îndeplini aceste condiţii. În acest context, băncile au scos în evidenţă nevoia de a fi puse la dispoziţie instrumente de investiţii adecvate", potrivit FMI.

Surse au declarat anterior pentru MEDIAFAX că unul dintre subiectele discutate la Bruxelles ar fi fost introducerea unei marje de variaţie de plus/minus 5% a expunerii individuale a băncilor pe piaţa din România.

De asemenea, surse din BNR susţin că două bănci străine au retras recent, temporar, capitaluri de două miliarde de euro din piaţa românească, în absenţa posibilităţilor de a investi în plasamente în valută cu scadenţa pe termen scurt.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis luni să reducă nivelul ratei rezervelor minime obligatorii constituite de bănci la pasivele în valută cu scadenţă sub doi ani de la 30% la 25%, pentru susţinerea finanţării sectorului guvernamental de pe piaţa internă, în condiţiile amânării tranşelor din împrumutul extern.

Totodată, participanţii la întâlnirea de miercuri au fost informaţi despre situaţia discuţiilor dintre FMI, Comisia Europeană şi autorităţile din România, legate de revizuirea programului de susţinere a balanţei de plăţi.

"Programul rămâne în vigoare. Discuţiile vor continua în săptămânile viitoare şi o altă misiune va reveni la Bucureşti imediat ce situaţia politică va fi clarificată, pentru a încheia cu succes revizuirea", informează FMI.

Participanţii la întâlnirea de la Bruxelles au recunoscut rolul pe care coordonarea băncilor l-a jucat în prevenirea unei crize mai pronunţate în România, în contextul unui mediu economic dificil.

"Angajamentul băncilor mamă, împreună cu sprijinul financiar al instituţiilor internaţionale, vor ajuta sistemul bancar să reziste mai bine scăderii actuale şi economia să revină la un traseu sustenabil", au încheiat participanţii la întâlnirea de la Bruxelles.

Grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în luna august, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.

Băncile care au semnat acordurile - Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit - deţin 70% din piaţa din România.

Şeful misiunii de evaluare a acordului stand-by, Jeffrey Franks, a declarat la începutul lunii noiembrie că expunerea băncilor-mamă pe România a scăzut cu 2% faţă de nivelul din martie şi că va colabora cu instituţiile de credit internaţionale pentru readucerea nivelului la 100%.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

Băncile străine discută cu FMI, CE şi BNR fluctuaţii de maxim 5% ale expunerilor pe România MEDIAFAX

Cele mai mari nouă bănci cu capital străin discută, miercuri, cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană şi BNR, la Bruxelles, introducerea unei marje de variaţie de plus/minus 5% a expunerii individuale pe piaţa din România, au declarat pentru MEDIAFAX surse participante la întâlnire.

Reprezentanţii celor mai mari nouă bănci străine prezente în România sunt în discuţii, la Bruxelles, cu oficiali ai FMI, BNR şi CE, pentru a evalua stadiul angajamentelor asumate de instituţiile bancare.

Potrivit surselor citate, variaţiile în minus ale expunerii unei bănci ar trebui compensate, ulterior, printr-o majorare peste 100% a expunerii, cu un procent similar.

Totalul expunerilor celor nouă bănci care au semnat înţelegerea cu FMI, CE şi BNR se cifrează la aproape 33 de miliarde euro.

Şeful misiunii de evaluare a acordului stand-by, Jeffrey Franks, a declarat la începutul lunii noiembrie că expunerea băncilor-mamă pe România a scăzut cu 2% faţă de nivelul din martie şi că va colabora cu instituţiile de credit internaţionale pentru readucerea nivelului la 100%.

Totodată, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a spus că, deşi expunerea a scăzut cu 2%, comparativ cu nivelul din martie, nu a existat în nici un moment o schimbare de strategie privind o posibilă modificare a angajamentelor asumate.

Grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în luna august, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.

Băncile care au semnat acordurile - Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit - deţin 70% din piaţa din România.

CONPIROM şi UGIR-1903 cer FMI implicarea în problema retragerilor de bani ale băncilor din România MEDIAFAX

CONPIROM şi UGIR-1903 cer FMI să se implice în problema retragerilor de fonduri de piaţa românească de către sucursalele unor bănci străine, astfel încât banii împrumutaţi de România de la instituţiile internaţionale să fie folosiţi pentru scopul iniţial, respectiv relansarea economiei.

"Privim cu îngrijorare la retragerea a circa două miliarde de euro din România de către sucursalele unor bănci străine şi solicităm FMI să se implice în modificarea acestui gen de comportament care aduce numai prejudicii economiei româneşti. Comportamentul băncilor care procedează astfel este cu atât mai revoltător cu cât ele au convenit de principiu cu FMI să nu retragă banii din România, un acord fiind semnat în acest sens în primăvara acestui an", se arată într-un comunicat comun al celor două structuri patronale.

Surse din Banca Naţională a României (BNR) au declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, că două bănci străine au retras recent, temporar, capitaluri de două miliarde de euro din piaţa românească, în absenţa posibilităţilor de a investi în plasamente în valută cu scadenţa pe termen scurt.

"Retragerile masive de fonduri de pe piaţa românească înseamnă că, de fapt, banii luaţi cu împrumut de România de la instituţiile internaţionale şi pentru care contribuabilii vor plăti dobândă se întorc în străinătate fără să producă nicio relansare economică. Nu înţelegem logica acestui demers câtă vreme Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât reducerea rezervelor minime obligatorii constituite de bănci la pasivele în valută cu scadenţă sub doi ani de la 30% la 25% tocmai pentru a încuraja creditarea internă", se mai spune în comunicat.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. Fondul va amâna pentru ianuarie acordarea celei de-a treia tranşe, de circa 1,5 miliarde euro, din împrumutul pentru România.

ECONOMIC / FINANCIAR

Datoria publică a României a crescut cu circa două miliarde de lei în septembrie MEDIAFAX

Datoria publică a României a urcat cu aproape două miliarde de lei în septembrie faţă de luna precedentă, de la 138,2 miliarde de lei la 140,09 miliarde de lei, şi cu 16,4 miliarde lei în trimestrul al treilea, ponderea în PIB ajungând la 28,08%, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.

După primele opt luni, datoria publică reprezenta 27,7% din PIB, în creştere faţă de mijlocul anului, când se cifra la 24,77% din PIB.

Faţă de finele lunii decembrie, datoria publică a României a urcat cu peste şase puncte procentuale, de la 109,75 miliarde de lei, echivalentul a 21,78% din PIB.

Datoria publică guvernamentală reprezenta la finele lunii septembrie 92,84% din total, foarte puţin sub ponderea de 92,96% raportată după primul semestru. Autorităţile locale aveau o pondere de 7,16% după primele nouă luni ale anului.

Datoria guvernamentală a crescut la 130.058 miliarde lei, cu 15,1 miliarde lei peste nivelul de la finele lunii iulie. În trimestrul al treilea, emisiunile de titluri de stat în lei au totalizat aproape 15 miliarde lei, însă Trezoreria s-a împrumutat şi în valută de pe piaţa internă, cu aproximativ 1,6 miliarde euro ( aproape 7 miliarde lei).

În aceeaşi perioadă, Finanţele au primit 1,5 miliarde euro în contul primei tranşe a împrumutului convenit cu Comisia Europeană şi 1,36 miliarde de dolari, reprezentând jumătate din a doua tranşă a împrumutului de la FMI.

În acelaşi timp, cea mai mare parte a datoriei publice rămâne în lei, respectiv 55,2%, pondere în scădere cu aproape zece puncte procentuale, urmată de cea în euro cu 32,8%. Obligaţia în alte valute reprezenta 11,96%.

Ponderea în PIB a datoriei publice fost calculată la o valoare de 503,9 miliarde de lei pentru anul trecut şi de 498,9 milarde de lei pentru 2009.

Finanţele au atras în primele nouă luni împrumuturi noi de 92,69 miliarde de lei, marea majoritate emisiuni de titluri de stat, în valoare totală de 57,39 miliarde de lei. Valoarea împrumuturilor contractate direct direct de stat era de 34,47 miliarde de lei lei la finele lunii septembrie, aproape excusiv atrase în trimestrul III.

Valoarea titlurilor de stat în lei vândute de la începutul anului până în prezent se ridică la 59,18 miliarde lei, suma împrumutată fiind de circa şapte ori mai mare faţă de intervalul similar din 2008, când emisiunile au totalizat circa 8,5 miliarde de lei.

Comparativ cu suma împrumutată pe întreg anul trecut, de 12,5 miliarde lei, valoarea titlurilor emise, până în prezent, de Ministerul Finanţelor a crescut de aproape cinci ori.

Romanii cumpara tractoare romanesti din Germania cu 2.000 de euro si le vand in tara la preturi duble ZIARUL FINANCIAR

Criza economica a creat un nou tip de intreprinzator: cel care aduce in tara tractoare romanesti fabricate in anii '80 si care au fost exportate de regimul comunist in tarile Europei Occidentale.

Importatorii de tractoare romanesti second-hand din Germania investesc 12.500 de euro pentru a cumpara si aduce in Romania un transport de 5-6 unitati. Vandute in tara, tractoarele baga in buzunarele intreprinzatorilor 20.000 de euro, ceea ce inseamna o marja de profit de 60%.

Este vorba in special de modelele UTB 650, U 445, UTB 651, care au ajuns, in anii 1980 in special in Germania de Est, Danemarca, Norvegia si Marea Britanie.

Tractoarele aduse in Romania sunt atat cele folosite in agricultura, cat si cele dotate cu cupa, utile in operatii de sapat, incarcat sau descarcat.

In afara de avantajul pretului de vanzare, cuprins intre 3.000 si 4.000 de euro- dublu fata de cel de achizitie, tractoarele se afla intr-o stare tehnica foarte buna. "Se stie ca fermierii germani le-au intretinut cum se cuvine. Cu ulei de calitate schimbat la timp, cu motorina buna si cu piese de schimb intotdeauna noi", explica pentru ZF Transilvania Nelu G. din judetul Timis, care se ocupa cu o astfel de afacere.

De patru ori mai ieftine decat cele noi

Tractoarele sunt atractive in primul rand in ceea ce priveste preturile practicate de catre intreprinzatori. Dupa cum spune timisoreanul, acestea variaza, in functie de capacitate si starea tehnica, intre 3.000 si 4.000 de euro. "Daca ai noroc poti cumpara un U445, de exemplu, cu 2.500 - 3.000 de euro. Cele mai multe tractoare de acest tip le-am dat cu 3.500 de euro. Iar cele mai mari, cum ar fi U 651, le vand cu cel putin 4.000 de euro", sustine Nelu G. Tractoarele dotate cu functiuni suplimentare costa cu circa 700 - 1.200 de euro in plus.

Modelele aduse de intreprinzatorii romani din Germania nu se mai fabrica de foarte multi ani. In schimb, un tractor nou cu parametri similari are un pret de pornire de aproximativ 18.000 de euro, adica de patru ori mai mult decat cele importate.

Cum negociaza romanii

De regula, persoanele care se ocupa cu acest tip de afacere se folosesc de intermediari din tarile de unde provin tractorarele, cum ar fi Germania sau Danemarca.

Primul pas in afacere este publicarea de anunturi in ziarele germane, iar dupa ce se stabileste contactul cu vanzatorul, urmeaza negocierile si vizitele pentru a stabili starea tehnica a tractorului.

"Daca locuiesti la Ingolstadt, de exemplu, si trebuie sa mergi in fosta Germanie de Est, trebuie sa te orientezi in asa fel incat intr-o zi sa mergi pe la cat mai multi potentiali vanzatori. Bineinteles, mai castigi ceva la pret si prin negociere cu germanul", explica Nelu G.

Urmeaza cumpararea tractoarelor si transportul acestora pana la un loc de parcare temporara. "De obicei, marfa se aduna intr-un loc anume pana se atinge numarul necesar pentru un transport. Sa le aduci pe fiecare in parte nu renteaza. Un transport costa circa 2.000 de euro. Odata ajunse tractoarele in Romania, vine partea cea mai frumoasa: sa le vinzi", sustine Nelu G.

Inca de acum un an, tractoarele romanesti exportate de Ceausescu in Occident au intrat in vizorul fermierilor din vestul tarii. Ele sunt preferate in general de catre cei care practica agricultura pe suprafete mai mici, oameni cu o putere financiara scazuta. "Va spun sincer, de multe ori, nici nu mai dau anunturi in ziare, pentru ca oamenii afla de tractoare de la cei care au cumparat inainte si zic ca sunt foarte multumiti de marfa. Am cazuri cand oamenii vor sa-mi ofere un mic avans inainte, sa fie siguri ca nu le scapa oportunitatea", povesteste Nelu G.

In ceea ce priveste rentabilitatea afacerii, intreprinzatorul spune ca, de obicei, castiga aproape dublu la un exemplar. La un transport de 5-6 tractoare, de exemplu, se investesc 10.000 -12.000 de euro, in achizitie, la care se adauga 500 de euro, cheltuieli conexe plus 2.000 de euro transportul pana in Romania. "Investesc 12.500 de euro in achizitie si transport. Daca le vand cu circa 4.000 de euro bucata, obtin 20.000 de euro. Adica raman cu 7.500 de euro", marturiseste banateanul.

170.000 de tractoare au plecat din Romania in comunism

Adrian Damian, presedintele Federatiei Infratirea din sectorul local producator de masini, spune ca, in fostul regim, Romania a exportat circa 170.000 de tractoare in Europa. "Ceausescu a exportat 170.000 de unitati in Europa, tractoare de toate tipurile, incepand din gama celor de 26 CP pana la cele de 360 CP. Insa cele mai multe unitati, 300.000 la numar, au ajuns in Iran si Egipt", declara Adrian Damian.

In ceea ce priveste reintoarcerea tractoarelor romanesti in tara, deocamdata nu exista statistici oficiale, insa se estimeaza ca este posibil ca anual cateva sute de unitati sa fie aduse inapoi. Conform "Strategiei nationale pentru dezvoltare durabila a agriculturii si industriei alimentare" si importatorilor si producatorilor locali de utilaje agricole, pentru ca intreaga cerere de tractoare sa fie satisfacuta Romania are nevoie de peste 300.000 de tractoare, care valoreaza circa 10 miliarde de euro.

Statisticile arata ca in prezent in Romania unui tractor ii revine o medie de 54 de hectare de teren arabil, in timp ce in UE un tractor lucreaza 17 hectare. Actualmente, in Romania, exista patru producatori de tractoare, care impreuna produc cateva sute de unitati anual. "Insumat, cei care inca mai produc tractoare au 1.000 de angajati care asambleaza 1.000 de tractoare pe an", sustine Damian.

Ministerul Economiei va incheia contracte de 269 mil. lei, pentru investitii in energie ZIARUL FINANCIAR

Ministerul Economiei va incheia, joi, cu cinci companii si o autoritate locala, contracte de investitii in unitati de producere a electricitatii si caldurii in valoare totala de 269 mil. lei (64 mil. euro), din care 114 mil. lei sunt fonduri nerambursabile. Proiectele fac parte dintr-un total de 14 cereri de finantare aprobate in cadrul Programului operational sectorial "Cresterea competitivitatii economice", potrivit institutiei. Aceste proiecte vizeaza constructia unor unitati de productie a energiei cu o putere de 31,557 MW pe partea de electericitate si 30,55 MW putere termica.

Acordurile vor fi semante cu Hidroconstructia, Romelectro, Unicom 3N 2000, Romconstruct, Balkan Hydroenergy si Primaria Beius.

EXTERNE

Ucraina vrea să dubleze tariful de tranzit al gazelor ruseşti către Europa MEDIAFAX

Premierul ucrainean Iulia Timoşenko a declarat, miercuri, în ajunul unei întâlniri cu omologul său rus Vladimir Putin, că tariful tranzitului gazelor ruseşti către Europa va fi dublat în 2010.

"Preţul tranzitului gazelor naturale ruseşti pe teritoriul ucrainean se va dubla de la 1 ianuarie 2010", a afirmat Timoşenko, într-un comunicat.

În prezent, tariful actual este de 1,7 dolari pentru transportul a o mie de metri cubi de gaze pe o distanţă de o sută de kilometri.

În luna septembrie, compania ucraineană Naftogaz a indicat că tariful de tranzit va urca la 2,7-2,8 dolari în 2010.

Timoşenko urmează să se întâlnească, joi, la Yalta, cu Putin, la o reuniune a premierilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI), din care fac parte statele din fosta URSS, cu excepţia ţărilor baltice şi a Georgiei.

Potrivit autorităţilor de la Moscova, problema gazelor va fi principalul subiect al negocierilor între guvernele rus şi ucrainean.

În luna ianuarie, livrările de gaze ale Rusiei către Europa, prin intermediul Ucrainei, au fost întrerupte timp de circa două săptămâni, din cauza unui conflict asupra preţului între Moscova şi Kiev.

Cel mai influent bancher din SUA isi spala pacatele cu "o pomana" de 500 mil. $ ZIARUL FINANCIAR

Seful Goldman Sachs are mustrari de constiinta pentru ca economia SUA este la pamant in timp ce banca sa prospera si va finanta cu jumatate de miliard de dolari un program pentru IMM-uri ce se intinde pe cinci ani. Cei 100 mil. dolari pe care banca ii va acorda anual IMM-urilor corespund profitului aferent unei zile bune de tranzactionare.

Lloyd Blankfein, directorul executiv al Goldman Sachs si totodata unul dintre putinii bancheri de top de pe Wall Street care au rezistat crizei financiare, a marturisit ca banca pe care o conduce regreta ca a jucat un rol in timpul boom-ului de pe piata creditelor, atunci cand imprumuturile erau acordate pe banda rulanta, la preturi modice, catre clienti a caror eligibilitate nu era analizata. In cele din urma acest comportament relaxat al bancilor a dus la aparitia crizei financiare care a zdruncinat din temelii industria bancara din intreaga lume.

"Am luat parte la actiuni ce nu erau corecte, si avem toate motivele sa regretam", a spus Blankfein. "Ne cerem scuze".

Pentru a-si spala pacatele, banca a promis ca in urmatorii cinci ani sa ofere 500 mil. dolari (335 mil. euro) - respectiv 2,3% din valoarea bonusurilor si salariilor pe 2009 - pentru a ajuta 10.000 de intreprinderi mici si mijlocii (IMM) sa iasa din recesiune, scrie Financial Times.

Goldman Sachs, banca ce a fost pusa la zid pentru ca intentioneaza sa acorde bonusuri record angajatilor, la un an dupa ce a utilizat banii contribuabililor pentru a face fata crizei, se alatura lui Warren Buffett si intentioneaza sa acorde asistenta IMM-urilor americane.

Aceste intentii caritabile coincid din punct de vedere temporal cu una dintre prioritatile economice de top ale administratiei Obama - sa creeze noi locuri de munca in sectorul IMM-urilor.

Actiuni caritabile - solutia pentru spalarea imaginii

Aceasta mutare a bancii pare strategica, in conditiile in care Goldman incearca sa pareze acuzatiile ce vin de la opinia publica si din mediul politic cu privire la planurile sale de a imparti miliarde de dolari angajatilor, dupa ce si-a revenit extrem de repede din criza mondiala si a raportat profituri record in primele noua luni ale anului.

Numit de revista Directorship drept directorul executiv al anului, Blankfein a mai spus ca raspunsul bancii la criticile ce ii sunt adresate a fost sa incerce sa gaseasca solutii pentru probelemele industriei si pentru cele ale statului.

Liderii Goldman se intreaba "ce vom face pentru a ne indeplini obligatiile si angajamentele fata de intreaga lume, pentru a fi buni plasatori de capital si pentru a ne asigura ca facem ceea ce trebuie pentru a ajuta statul sa iasa din recesiune, pentru a ajuta companiile sa creasca si astfel sa fie create noi locuri de munca?", a spus directorul executiv si presedintele bancii.

Goldman Sachs, cea mai profitabila firma de servicii financiare din istoria Wall Street-ului, incearca acum prin actiuni caritabile, precum consiliere sau asistenta pentru obtinerea de fonduri de catre IMM-uri, sa isi schimbe imaginea de companie lacoma care si-a asumat riscuri excesive care au "pus umarul" la aparitia crizei financiare. Spre deosebire de competitorii sai, care acordau credite pe piata locala si furnizau linii de credit pentru IMM-uri, mai mult de 90% din veniturile inainte de impozitare ale Goldman din acest an au provenit din tranzactionarea la bursa si din investitii.

O zi de 100 mil. dolari

"IMM-urile joaca un rol vital in procesul de creare de slujbe si reprezinta un motor pentru cresterea economica din Statele Unite", a adaugat Blankfein, 55 de ani. "Suntem incantati sa participam impreuna cu partenerii nostri la aceasta initiativa de a ajuta proprietarii de IMM-uri, in special pe cei dezavantajati".

Planurile de a investi in educatia de business, in asistenta tehnica si in capital de risc au un orizont temporal de cinci ani. Cele 100 mil. dolari (67 mil. euro) care vor fi cheltuite anual pentru aceasta initiativa - care vor fi administrate de un panel co-prezidat de Warren Buffett - reprezinta echivalentul unei zile bune de tranzactionare pentru Goldman. In trimestrul trei, banca a avut 36 de zile in care traderii au obtinut profituri de peste 100 de milioane de dolari.

Warren Buffett a spus insa ca implicarea Goldman in acest program nu vine ca raspuns la criticile primite. "Aceasta este o initiativa importanta", a spus el. "Aceasta nu este o minune care sa tina o zi sau un an. Este un program coerent si precaut."

Goldman Sachs nu a fost norocosul norocosilor

Toate privirile s-au indreptat catre Goldman Sachs in timpul crizei financiare, in conditiile in care Wall Street-ul era pustiit, iar bancile fie comerciale sau de investitii erau ingenunchate una cate una. Goldman Sachs a fost una dintre putinele care au ramas in picioare.

Succesul bancii, intr-o perioada in care ghinionul se tinea parca scai de competitorii sai, nu poate fi pus doar pe seama norocului, sunt de parere analistii.

Mai multe investigatii jurnalistice au scos la iveala ca secretele succesului Goldman Sachs sunt pariurile impotriva curentului, creditarea frauduloasa, legaturile cu oficialii guvernamentali si activitatile prin paradisurile fiscale offshore.

Succesul grupului nu a trecut neobservat, iar acuzatiile si comentariile nu au intarziat sa apara. Una dintre cele mai mari banci din Statele Unite era considerata principalul vinovat pentru criza din sectorul creditelor.

Rareori pe Wall Street, unde banii circula in "turma", a reusit o companie sa parieze intotdeauna favorabil in conditiile in care toti ceilalti jucatori dadeau gres.

Blankfein a tinut fraiele Goldman si a ghidat banca pentru a obtine in acest an profituri ce au depasit in fiecare trimestru 3 mld. dolari (2 mld. euro). Firma a alocat 16,7 mld. dolari (11,2 mld. euro) pentru compensatii si bonusuri, suficient pentru a plati fiecarui angajat 527.192 de dolari pentru munca prestata de acestia in perioada ianuarie-septembrie 2009.

Costurile creditarii in Est vor creste puternic ZIARUL FINANCIAR

Europa de Est are in prezent excedent de lichiditate, insa costul creditarii este posibil sa urce anul viitor cand Banca Centrala Europeana va incepe sa isi retraga masurile adoptate pe timp de criza pentru sporirea lichiditatii pe piata, potrivit directorului executiv al celui de-al doilea cel mai mare creditor din Europa de Est, Raiffeisen International, scrie The Wall Street Journal.

Herbert Stepic, directorul executiv al Raiffeisen International, a declarat la o conferinta privind sectorul bancar din Est ce a avut loc la Viena ca fondurile suplimentare injectate de catre BCE pe pietele de capital, precum si eforturile comune ale bancilor vestice active in Europa de Est in vederea mentinerii finantarii intacte, impreuna cu evaporarea cererii pentru credite, au condus la un exces de lichiditate disponibil pe piata si a redus artificial pretul banilor pana la un nivel extrem de mic.

"In prezent, pe piete exista un excedent de lichiditate, insa atunci cand BCE isi va retrage banii, masura ce urmeaza a avea loc anul viitor, se va simti din nou lipsa banilor pe piata. Capitalul va deveni din nou mult prea scump. Lichiditatea va deveni mai scumpa, in special lichiditatea pe termen lung", a spus Stepic.

Numarul creditelor neperformante va mai creste

Europa de Est a fost puternic afectata de criza mondiala, care a paralizat sistemul bancar din statele foste comuniste, care pana nu de mult avea o activitate infloritoare. Principala problema a creditorilor de aici a fost incapacitatea clientilor de a-si mai achita imprumuturile. Numarul creditelor neperformante a crescut, iar bancile au ingreunat accesul la imprumuturi.

Cresterea volumului de credite neperformante in Europa de Est a fost mai lenta decat se asteptau specialistii, insa evolutia in sens ascendent va continua timp indelungat, potrivit economistului-sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Erik Berglof a spus ca desi regiunea inca nu este la adapost de pericole, impactul crizei financiare si economice a fost mult mai usor decat era asteptat, in parte pentru ca bancile si institutiile din Europa de Vest au prevenit un colaps al sistemului financiar.

Bancile vestice care domina sistemul financiar al statelor din regiune au fost de acord anul trecut sa continue sa finanteze unitatile lor din Est si sa nu permita crizei sa scape de sub control. Costurile pe care bancile a trebuit sa le suporte din cauza creditelor neperformante au crescut din momentul in care criza a lovit regiunea in cea de-a doua jumatate a lui 2008, insa in ultimele luni se observa o scadere a acestora.

"Numarul creditelor neperformante a crescut mai lent decat ne-am asteptat. Acestea vor creste insa si vor continua sa creasca pentru multa vreme", a spus Berglof.

Se apropie "Ziua Judecatii" pentru banci

Bancile ce opereaza in Est este posibil sa fi reactionat prea lent in a estima posibilele pierderi provocate de creditele neperformante si este posibil ca "Ziua Judecatii" sa vina pentru ele la inceputul anului viitor, au avertizat institutiile internationale.

Creditorii din fostele state comuniste, majoritatea detinute de banci din Vest, au apelat la "ocolirea" regulilor locale de contabilitate pentru a construi rezerve menite sa le puna la adapost fata de problema creditelor neperformante. Este posibil ca doar putine dintre acestea sa posteze pierderi din cauza acestor practici. Aceasta decizie este posibil sa aiba un pret: mentinerea creditelor acordate unor debitori care s-ar putea dovedi neviabili pe termen lung, a spus Christoph Rosenberg, consilier-sef la FMI.

Cei mai mari creditori din regiune sunt Unicredit (Italia), Raiffeisen International si Erste (Austria), Societe Generale (Franta), KBC (Belgia) si OTP (Ungaria).

Probleme in Est

Creditele se vor scumpi din nou la anul, in conditiile in care BCE va retrage de pe piata banii pe care i-a injectat in timpul crizei, este de parere Herbert Stepic, seful Raiffeisen International.

Desi numarul creditelor neperformante este mai mic decat se asteptau oficialii BERD, din ce in ce mai multi est-europeni nu isi vor mai putea rambursa creditele luate de la banci.

Bancile care opereaza in Est este posibil sa fi reactionat prea lent in a estima posibilele pierderi provocate de creditele neperformante, considera Christoph Rosenberg, consilier-sef la FMI.

UE şi Rusia au semnat acorduri de finanţare pentru 5 programe de cooperare AGERPRES

Comisarul european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner, şi ministrul rus pentru dezvoltare regională, Viktor Basarghin, au semnat miercuri, la Stockholm, unde are loc al doilea Summit UE-Rusia din acest an, acorduri de finanţare pentru cinci programe de cooperare (CBC).
Acordurile de finanţare sunt esenţiale pentru desfăşurarea programelor de cooperare între regiunile frontaliere din UE şi Rusia.
Programele au un buget total de aproximativ 437 milioane de euro până în 2013 şi sunt finanţate din diverse surse: Comisia Europeană (267 milioane de euro), statele membre ale UE (67 milioane de euro) şi Federaţia Rusă (103 milioane de euro).
'Programele CBC cu Rusia vor permite regiunilor de pe ambele părţi ale graniţei să-şi intensifice cooperarea în domeniile de interes comun. Regiunile frontaliere vor promova în comun dezvoltare socială şi economică, vor trata provocările la adresa mediului şi vor asigura securitatea graniţelor. Sunt convinsă că aceste programe vor aduce beneficii concrete oamenilor de pe ambele părţi ale graniţei UE', a spus Benita Ferrero-Waldner.
Caracterul inovator al acestui tip de cooperare constă în parteneriatul echilibrat - pentru prima dată, ţări partenere şi state membre ale UE aplică un set unic de norme de implementare, împart acelaşi buget şi iau decizii împreună în cadrul unei structuri de management comun.
Nevoile comune identificate de partenerii locali de pe ambele părţi ale graniţei UE sunt cele mai importante pentru situaţia locală. Programele care implică Rusia sunt:
- 'Kolarctic-Rusia' (Suedia, Finlanda, Norvegia, Rusia) - 70,48 milioane euro;
- 'Karelia-Rusia' (Finlanda, Rusia) - 46,4 milioane euro;
- 'Finlanda de Sud-Est - Rusia' (Finlanda, Rusia) - 72,36 milioane euro;
- 'Estonia-Letonia-Rusia' - 73,08 milioane euro;
- 'Lituania-Polonia-Rusia' (programul Kaliningrad) - 176,13 milioane euro.