20.11.2009

Data: 20.11.2009

Curs valutar:

USD – 2,8749

Euro – 4,2778

TITLURILE ZILEI:

ECONOMIC / FINANCIAR pg. 3

- Euro va coborî sub pragul de 4 lei la finele anului viitor MEDIAFAX

- Negriţoiu: BNR este hotărâtă să cheltuie oricât pentru susţinerea leului MEDIAFAX

- Analişti: Inflaţia va coborî la 3,8% în 2010 şi 3,3% în 2011 MEDIAFAX

- Tranşa a treia de la FMI ar putea veni la mijlocul lunii martie MEDIAFAX

- Ministerul Finanţelor: Majorările de taxe ar fi o mare greşeală MEDIAFAX

INTERNE  pg. 8

- Videanu, nemulţumit că băncile acordă greu finanţare pe proiecte cu fonduri UE MEDIAFAX

- Respectarea integrală a acordului cu FMI de către noul guvern ar putea duce la tensiuni sociale MEDIAFAX

- CE: Incertitudinea politică nu a influenţat evoluţiile economice recente MEDIAFAX

- Croitoru: Creşterea impozitelor ar putea fi inevitabilă fără ajustarea risipei din sectorul public MEDIAFAX

- APIA: Plăţi de aproape 82 de milioane de euro din subvenţii europene AGERPRES

EXTERNE  pg. 13

- Forbes: Numărul miliardarilor din India s-a dublat în 2009 MEDIAFAX

- Timothy Geithner: TARP se va încheia 'de îndată ce va fi posibil' AGERPRES

- Summitul extraordinar al UE a început, pe fondul incertitudinilor AGERPRES

- Franţa va ajuta economia cu un împrumut de 35 miliarde de euro AGERPRES

ECONOMIC / FINANCIAR

Euro va coborî sub pragul de 4 lei la finele anului viitor MEDIAFAX

Cursul valutar se va situa la finele acestui an la 4,33 lei/euro, dar va coborî la 3,97 lei/euro la sfârşitul anului viitor, în condiţiile în care rata medie se va reduce doar uşor, de la 4,29 la 4,27 lei/euro, potrivit raportului Economist Intelligence Unit (EIU) din luna noiembrie.

Analiştii EIU estimează pentru 2011 un curs valutar de 3,97 lei/euro, similar celui prognozat pentru finele anului viitor, şi o rată medie de schimb de 4,12 lei/euro.

EIU previzionează că moneda naţională se va aprecia şi faţă de dolar, de la 2,93 lei/dolar la finele acestui an la 2,87 în decembrie 2010 şi 2,82 lei/dolar în 2011.

Cursul mediu de schimb leu/dolar va scădea constant în următorii ani, de la 3,07 lei/dolar în 2009 la 3 lei/dolar anul viitor şi la 2,95 lei/dolar în 2011.

Potrivit analiştilor EIU, rata inflaţiei va scădea la 3,8% la finele anului viitor şi la 3,3% în 2011, dar principale riscuri pentru această estimare sunt legate de cursul valutar şi de posibilitatea majorării TVA-ului în 2010.

"Leul s-a apreciat faţă de euro şi dolar înainte de criza politică din a doua jumătate a anului 2009, dar s-a depreciat ulterior spre 4,3 lei/euro. Leul se va confrunta cu presiuni suplimentare dacă criza politică se va prelungi şi dacă Guvernul nu reuşeşte să controleze cheltuielile publice în trimestrul al patrulea. BNR a anunţat că intervenţiile pe piaţa valutară vor fi prudente, ceea ce ar putea rezulta într-o volatilitate mai mare", se spune în raport.

În opinia experţilor EIU, atingerea ţintelor de inflaţie stabilite de BNR pentru 2009 şi 2010 va depinde într-o mare măsură de traiectoria leului în această perioadă.

Analiştii instituţiei consideră că o corecţie a leului, văzut o perioadă lungă de timp ca fiind supraapreciat, era de dorit, având în vedere temerile privind competitivitatea.

"Totuşi, bazându-ne pe estimările privind rata de echilibru, este posibil ca leul să fie în continuare supraevaluat în mod semnificativ. Posibilele probleme de competitivitate a României sunt legate de faptul că alte valute din regiune s-au depreciat substanţial în acest an", se mai arată în raport.

EIU notează că leul a scăzut la un minim istoric de 4,3 lei pe euro în luna februarie 2009, în pofida intervenţiilor BNR, dar s-a apreciat după ce România a anunţat un acord de finanţare cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă de aproape 20 miliarde de euro.

EIU consideră că deficitul de cont curent va urca de la 5% din PIB în 2009 la 5,04% anul viitor, pentru ca în 2011 să revină la nivelul din 2009.

Totodată, EIU se aşteaptă la o revenire modestă a creşterii economice în 2010, de 1%, după o contracţie estimată la 7,6% în acest an. :entru 2011, analiştii instituţiei prevăd un avans al :IB de 4%.

"Există încă riscuri ca recesiunea economică să fie mai adâncă şi mai prelungită decât scenariul nostru de bază, în special dacă măsuri suplimentare de austeritate sunt cerute în 2010 şi 2011 pentru reducerea deficitului bugetar în limita obiectivelor UE", se menţionează în raportul EIU.

Negriţoiu: BNR este hotărâtă să cheltuie oricât pentru susţinerea leului MEDIAFAX

BNR este hotărâtă să cheltuie oricât pentru susţinerea leului, care se va deprecia până la finele anului şi va avea o uşoară tendinţă de apreciere odată cu revenirea pieţelor europene, consideră şeful ING Bank, Mişu Negriţoiu.

"Cursul poate ajunge anul viitor la 4,3 lei/euro, dar politicile sunt confrontaţionale (agresive, n.r.). (...). E un fel de a face politică, dar (măsurile, n.r.) sunt contraproductive", a spus Negriţoiu la un seminar economic.

El a arătat că, în ultimul timp, cursul a fost sub presiune şi leul s-a depreciat din cauza tranzacţiilor comerciale, nu a speculaţiilor.

În ceea ce priveşte politica BNR, Negriţoiu crede că Banca Centrală putea să decidă în urmă cu un an reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută ale băncilor, pentru a ajuta sectorul privat.

"Măsura de luni (adoptată de BNR - n.r.) este extrem de surprinzătoare pentru neavizaţi şi nu aşa de raţională cum se aşteptau pieţele. Se putea face acum un an pentru a susţine sectorul privat", a afirmat Negriţoiu.

Banca Centrală a redus luni rezervele minime obligatorii la pasivele în valută ale instituţiilor de credit de la 30% la 25%, pentru a susţine finanţarea deficitului bugetar.

"Cred că ne apropiem de sfârşitul crizei, asta nu înseamnă că revenim şi sunt de părere că nu avem o recesiune în formă de V şi nici de W, cred că revenirea va fi undeva la jumătate", a spus Negriţoiu.

ING prognozează că economia va creşte cu 0,9% în 2011, avansul urmând să se accelereze la 4,6% în 2012 şi 6% în 2013.

Negriţoiu este de părere că anul viitor sectoarele care îşi vor reveni vor fi investiţiile străine directe şi intrările de capital, având în vedere că România va intra într-o perioadă de stabilitate, odată ce se termină alegerile, şi va atrage investitori.

"Mi-ar fi plăcut să avem această discuţie acum un an. În septembrie 2008 am făcut o prezentare împreună cu Ministrul Economiei şi Finanţelor de atunci şi arătam că ceea ce este mai rău nu a venit până la acel moment. Criza a început în 2007 pe plan internaţional şi mă întreb de ce autorităţile au reacţionat aşa de târziu şi de ce toate politicile au fost pe dos", a continuat şeful ING Bank România.

El a arătat că autorităţile încercau în toamna anului trecut să convingă că România nu se va confrunta cu hard landing, dar consideră că în prezent exisătă ceva "mai mult decât un hard-landing".

Totuşi, Negriţoiu crede în convergenţa României cu UE, dar cu două condiţii, respectiv reforme structurale şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice.

"Criza cred că ne-a învăţat câteva lucruri: să facem curăţenie şi că nu există aşa ceva precum easy money (bani câştigaţi uşor - n.r.)", a concluzionat şeful ING Bank România.

Analişti: Inflaţia va coborî la 3,8% în 2010 şi 3,3% în 2011 MEDIAFAX

Rata inflaţiei va scădea la 3,8% la finele anului viitor şi la 3,3% în 2011, prognozează analiştii Economist Intelligence Unit (EIU), care consideră că principale riscuri pentru această estimare sunt legate de cursul valutar şi de posibilitatea majorării TVA-ului în 2010.

"Leul s-a apreciat faţă de euro şi dolar înainte de criza politică din a doua jumătate a anului 2009, dar s-a depreciat ulterior spre 4,3 lei/euro. Leul se va confrunta cu presiuni suplimentare dacă criza politică se va prelungi şi dacă Guvernul nu reuşeşte să controleze cheltuielile publice în trimestrul al patrulea. BNR a anunţat că intervenţiile pe piaţa valutară vor fi prudente, ceea ce ar putea rezulta într-o volatilitate mai mare", se spune în raportul EIU pe luna noiembrie.

În opinia experţilor EIU, atingerea ţintelor de inflaţie stabilite de BNR pentru 2009 şi 2010 va depinde într-o mare măsură de traiectoria leului în această perioadă.

Analiştii instituţiei consideră că o corecţie a leului, văzut o perioadă lungă de timp ca fiind supraapreciat, era de dorit, având în vedere temerile privind competitivitatea.

"Totuşi, bazându-ne pe estimările privind rata de echilibru, este posibil ca leul să fie în continuare supraevaluat în mod semnificativ. Posibilele probleme de competitivitate a României sunt legate de faptul că alte valute din regiune s-au depreciat substanţial în acest an", se mai arată în raport.

EIU notează că leul a scăzut la un minim istoric de 4,3 lei pe euro în luna februarie 2009, în pofida intervenţiilor BNR, dar s-a apreciat după ce România a anunţat un acord de finanţare cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă de aproape 20 miliarde de euro.

BNR prognozează pentru acest an o rată a inflaţiei de 4,5% şi o scădere importantă anul viitor, la 2,6% în decembrie 2010. Ţinta de inflaţie stabilităn pentru 2010 este 3,5% plus/minus unpunct procentual, în timp ce pentru 2011 BNR va propune guvernului o ţintă de 3% plus/minus un punct procentual.

Tranşa a treia de la FMI ar putea veni la mijlocul lunii martie MEDIAFAX

Întârzierea adoptării unui buget credibil creează posibilitatea întârzierii următoarei tranşe de la FMI şi primirea acesteia concomitent cu tranşa a patra, respectiv la mijlocul lunii martie a anului viitor, a declarat joi reprezentul FMI în România şi Bulgaria, Tonny Lybek.

Întrebat dacă există posibilitatea primirii tranşelor trei şi patru concomitent, Lybek a răspuns că este foarte posibil, având în vedere că o misiune de evaluare a Fondului Monetar Internaţional pentru acordarea tranşei a patra este programată să vină în România la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lui februarie.

El a arătat, însă, că amânarea va depinde de momentul adoptării bugetului pentru 2010.

"Dacă va fi o întârziere, va trebui să întrebaţi politicienii", a spus Lybek.

Potrivit şefului misiunii de evaluare a FMI în România, Jeffrey Franks, tranşa a treia din împrumutul de la FMI va fi cel mai probabil amânată pentru anul viitor, având în vedere că sunt puţine şanse de a fi adoptat bugetul pe 2010 în acest an.

Ministerul Finanţelor: Majorările de taxe ar fi o mare greşeală MEDIAFAX

Menţinerea TVA şi a cotei unice în 2009 a fost un efort pentru statul român, dar majorările taxelor ar fi "o mare greşeală", întrucât s-ar dovedi politici prociclice, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Graţiela Iordache.

"Această criză se poate dovedi o oportunitate pentru a reforma puternic, din punct de vedere economic şi financiar, statul român şi finanţele statului român. Multe dintre cheltuielile statului român, în special cele cu pensiile şi salariile, sunt, în mod cronic, ridicate în România faţă de ce ne permitem, fiind aproape dublu, ca pondere în PIB, faţă de cât sunt în alte state ale UE. Această criză ne poate da oportunitatea de a transforma statul dintr-o frână într-un factor care să contribuie la creşterea eocnomică a României. Trebuie să învăţăm din aceste lecţii ale trecutului, pentru a evita politicile prociclice. Majorările de taxe ar fi o mare greşeală, pentru că s-ar dovedi că sunt politici prociclice şi nu trebuie să repetăm greşelile trecutului", a afirmat Iordache, la o conferinţă organizată de Institutul European din România şi Comisia Europeană.

Totodată, Iordache a spus că păstrarea cotelor unice s-a produs în condiţiile unor deficite ridicate şi ale unor majorări în statele din regiune.

Ea a precizat că prima reacţie a autorităţilor române la manifestarea crizei actuale a fost încheierea acordului cu instituţiile financiare internaţionale şi că, pe lângă finanţarea pe care acesta o presupune, sunt importante şi condiţionalităţile de la baza acordului, care sunt reperele oricărei strategii de dezvoltare ulterioră.

Iordache a mai ţinut să sublinieze că în România, în ciuda turbulenţelor politice, există stabilitate şi garanţii de dezvoltare economică în viitor, precum şi oportunităţi în agricultură, turism, protecţia mediului, în surse noi de energie regenerabilă.

Pe de altă parte, oficialul MFP a arătat că una dintre provocările majore cu care s-a confruntat statul a fost majorarea ratei şomajului.

"Există posibilitatea ca rata şomajului să mai crească uşor până la finele acestui an. România a ţinut şi a reuşit să ajungă la una dintre cele mai reduse rate ale şomajului din UE. Este unul dintre eforturile majore pe care le-a făcut", a mai spus Iordache.

În ceea ce priveşte anul viitor oficialul MFP a arătat că reducerea cheltuielilor publice va fi cheia, într-o proporţie mult mai mare decât s-a reuşit până în prezent.

"Numai aşa putem crea acest spaţiu pentru investiţii, care sunt importante. Anul 2010 nu poate fi un an nici pentru reducerea taxelor, pentru că nu ne putem permite, dar nici pentru creşterea acestora, care ar reprezenta o politică prociclică", a afirmat Iordache.

Ea mai arătat că o altă cheie pentru anul 2010 va fi asorbţia fondurilor europene.

INTERNE

Videanu, nemulţumit că băncile acordă greu finanţare pe proiecte cu fonduri UE MEDIAFAX

Ministrul interimar al Economiei, Adriean Videanu, a declarat că băncile comerciale din România au "o birocraţie de neînţeles" în ceea ce priveşte finanţarea proiectelor de investiţii în energii regenerabile susţinute din fonduri europene şi că va discuta pe această temă cu instituţiile de credit.

"Mi se pare o birocraţie de neînţeles la nivelul băncilor comerciale. Nu mă pot amesteca în problemele băncilor, dar nu pot să nu constat de data aceasta, ca politician, rezerva nejustificată a sectorului bancar de a finanţa proiectele cu finanţare europeană. Voi încerca să discut cu băncile comerciale, chiar dacă nu am aceste prerogative. (...) Cea mai mare problemă este alimentarea continuă a lipsei de încredere în moneda naţională, în economie, în instituţiile statului. Va trebuie să recâştigăm încrederea în economie", a afirmat Videanu într-o conferinţă de presă.

Ministerul Economiei a încheiat, joi, cu Hidroconstrucţia, Romelectro, Unicom 3N 2000, Romconstruct, Balkan Hydroenergy şi Primăria Beiuş, contracte de investiţii în unităţi de producere a electricităţii şi căldurii în valoare totală de 269 milioane de lei, din care 114 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile.

Administratorul Unicom 3N 2000, Natalia Vasile, prezent la semnarea acordurilor, a acuzat băncile că nu finanţează sectorul de producţie.

"Problema finanţării este acută. Soluţia este la minister (Ministerul Economiei - n.r.)", a spus Vasile.

În replică, Videanu a spus că soluţia nu este la minister, dar că va încerca să discute cu băncile în acest sens.

"Fac un apel către băncile comerciale: finanţarea proiectelor pe fonduri europene are cel mai mic risc, în opinia noastră. Dată fiind cofinanţarea nerambursabilă, dacă se respectă regulile, au cel mai mic risc. (...) Ar fi păcat să nu reuşim să le finalizăm. Voi urmări personal implementarea acestor proiecte. Trebuie să găsim soluţii pentru aceste probleme. Sectorul privat nu este suficient finanţat din cauza lipsei de încredere. Relansarea economică nu se poate face fără finanţarea băncilor", a spus Videanu.

Contractele semnate joi fac parte dintr-un total de 14 cereri de finanţare aprobate în cadrul Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice".

Aceste proiecte vizează construcţia unor unităţi de producţie a energiei cu o putere de 31,55 MW pe partea de electricitate şi 30,55 MW putere termică.

Respectarea integrală a acordului cu FMI de către noul guvern ar putea duce la tensiuni sociale MEDIAFAX

Respectarea în totalitate de către noul guvern a programului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar intra în conflict cu sindicatele din sectorul public şi creează riscul unor tensiuni sociale, potrivit unui raport al Economist Intelligence Unit (EIU).

EIU precizează că, dacă Parlamentul respinge, conform aşteptărilor, guvernul nominalizat de prim-ministrul desemnat Liviu Negoiţă, forma noului guvern va fi determinată cel mai probabil de rezultatele din turul doi al alegerilor prezidenţiale, care vor avea loc pe 6 decembrie.

"Oricare ar fi complexitatea politică a noului guvern, sunt dubii dacă acesta va implementa tăierile dure de costuri din sectorul public, inclusiv reducerile salariale şi de pensii cerute de către FMI", a menţionează EIU în raport.

În acelaşi timp, EIU arată că România este în urmă în ceea ce priveşte câteva cerinţe ale politicilor aferente programului multilateral de asistenţă, în special în ceea ce priveşte austeritatea fiscală.

"Cu cât se prelungeşte criza politică, cu atât mai mari vor fi şansele unor întârzieri în implementarea măsurilor asumate cu FMI, dar şi în acordarea următoarelor tranşe de la FMI", se mai arată în raport.

Cu toate acestea, economiştii EIU nu se aşteaptă la o întrerupere completă a acordului.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

Guvernul şi FMI au convenit scăderea deficitului bugetar în 2010 la 5,9% din PIB, faţă de 7,3% din PIB în acest an, printre măsuri figurând îngheţarea pensiilor şi salariilor, creşterea încasărilor din accize la tutun şi carburanţi şi limitarea cheltuielilor administraţiilor locale.

CE: Incertitudinea politică nu a influenţat evoluţiile economice recente MEDIAFAX

Incertitudinea politică actuală nu a influenţat până în prezent evoluţiile economice încurajatoare, precum perspectivele de stabilizare a PIB-ului în semestrul al doilea, reducerea tensiunilor financiare şi îmbunătăţirea balanţei de plăţi, consideră Nicolae Idu, şeful reprezentanţei CE în România.

"Evoluţiile recente sunt încurajtoare. Indicatorii de mare frecvenţă sugerează că PIB-ul s-ar putea stabiliza în a doua parte a anului, aducând contracţia economică la 8% pentru întreg anul. Pentru 2010, se estimează o creştere economică de 0,5%. Tensiunile financiare s-au redus semnificativ de la începerea programului. Până în prezent, sectorul bancar pare relativ neinfluenţat de criză, dar riscurile nu au dispărut, în special din cauza procentului în creştere de împrumuturi neperformante. Situaţia balanţei de plăţi s-a îmbunătăţit, deficitul de cont curent s-a reuds, iar fluxurile de capital au fost mai bune decât se aştepta. Incertitudinea politică actuală nu a influenţat, până în prezent, aceste evoluţii", a afirmat Idu, la o conferinţă organizată de Institutul European din România şi Comisia Europeană.

El a precizat că România a înregistrat progrese importante şi în ceea ce priveşte reformele structurale şi ale administraţiei fiscale, în special prin intermediul adoptării legii de unificare a sistemelor publice de salarizare, a elaborării proiectului de lege despre responsabilitatea fiscală şi a celui despre reformarea sistemului de pensii.

"Sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea fiscală. Este improbabil ca nivelul de deficit bugetar ţintit să fie atins în 2009. În plus, nu există un proiect de buget pentru 2010, iar proiecţiile de bază au în vedere un deficit de ordinul a 9% din PIB", a continuat oficialul Comisiei Europene.

El a precizat că situaţia politică actuală pune piedici continuării consolidării fiscale, proces necesar.

"Un consens politic, dar şi un angajament reînnoit pe calea reformelor sunt esenţiale pentru depăşirea dificultăţilor actuale. În acest sens, Comisia sprijină din plin autorităţile în eforturile lor de a face faţă acestor provocări", a afirmat Idu.

El a arătat că, dată fiind situaţia politică, Guvernul nu a fost în poziţia de a depune un proiect de buget şi nici de a-şi lua angajamente clare pentru reducerea deficitului în 2010, în conformitate cu acordul.

"România a apelat la sprijin financiar extern. (...) Asistenţa financiară de la UE este condiţionată de punerea în practică a unui program coerent de politică economică, având în vedere consolidarea fiscală, reformarea administraţiei fiscale, reglementarea şi supervizarea sectorului financiar, precum şi reforme structurale. (...) Comisia Europeană au decis în comun acord să amâne finalizarea ealuării şi, în consecinţă, deblocarea de noi tranşe", a explicat Idu.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

Croitoru: Creşterea impozitelor ar putea fi inevitabilă fără ajustarea risipei din sectorul public MEDIAFAX

Creşterea impozitelor ar putea fi inevitabilă în perioada următoare dacă autorităţile nu vor face ajustările necesare în sectorul public, lucru care ar putea împiedica relansarea creşterii economice, a declarat joi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

"Sectorul privat a făcut ajustările necesare, care sunt foarte mari, în schimb cel public nu. Fără această ajustare, risipa din sectorul public va continua. S-ar putea să nu fie evitată creşterea impozitelor, ceea ce va împiedica relansarea creşterii economice", a spus Croitotru, la un seminar organizat de Institutul European din România şi Ambasada Poloniei la Bucureşti.

El a adăugat că nu este în favoarea creşterii ratelor de impozitare şi nu susţine reducerea acestora într-un orizont apropiat.

Oficialul BNR a arătat că acordul României cu FMI conţine reforme ale sectorului public, iar ieşirea din criză depinde de aceste reforme.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

APIA: Plăţi de aproape 82 de milioane de euro din subvenţii europene AGERPRES

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a plătit peste 81,82 milioane de euro unui număr de 339.414 fermieri, în contul avansului de 70 la sută din sprijinul pe suprafaţa acordat din fonduri europene, alte 624.807 dosare fiind în curs de finalizare, informează un comunicat al APIA.
Potrivit Regulamentului CE 691/2009, APIA a început din data de 16 octombrie să plătească un avans de 70 la sută din suma aferentă schemei de plată unice pe suprafaţă, ceea ce reprezintă 209,98 lei/hectar.
Pentru anul 2009, cuantumul plăţilor directe unice pe suprafaţă este de 71,12 euro/hectar.
Potrivit APIA, de acest avans beneficiază fermierii din regiunile în care, în urma controlului, nu s-au constatat discrepanţe faţă de datele declarate în cereri şi care îndeplinesc condiţiile impuse de regulamentele europene.
În ceea ce priveşte Plăţile Naţionale Directe Complementare (CNDP), Agenţia a eliberat până în prezent un număr de 17.216 adeverinţe pentru beneficiarii Plăţilor Naţionale Directe Complementare (CNDP) în sectorul zootehnic care intenţionează să acceseze credite de la bănci. Convenţiile privind finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii CNDP în sectorul zootehnic au fost încheiate cu CEC Bank SA, BRD - Groupe Societe Generale SA, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank şi cu Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA. Astfel de convenţii urmează să fie încheiate şi cu Alpha Bank şi Banc Post. De asemenea, şi Banca Transilvania şi-a manisfestat disponibilitatea de a participa la discuţii cu reprezentanţii APIA, în perioada imediat următoare.Potrivit Convenţiei, APIA elibereză o adeverinţă prin care se confirmă că beneficiarul a depus cererea de plată pentru CNDP pentru anul 2009 şi că au fost efectuate controalele şi verificările administrative. De asemenea, adeverinţa confirmă numărul de animale eligibile pentru acordarea plăţilor, precum şi faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată. Astfel, băncile creditoare vor acorda beneficiarilor eligibili, conform reglementărilor interne, credite în lei pentru finanţarea capitalului de lucru în vederea desfăşurării activităţilor curente. Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA încheie cu băncile creditoare câte o convenţie cadru pentru un plafon de garantare, prin care va garanta până la 50 la sută din valoarea creditelor acordate. Sprijinul financiar se acordă sub forma primei pe exploataţie, pentru specia bovină, respectiv primei pe cap de animal, pentru specia ovine/caprine. Pentru specia bovine, cuantumul total este de 571 lei/cap, iar pentru ovine/caprine cuantumul este de 44 lei/cap.

Comisia Europeană a aprobat României pentru anul 2009 un plafon de aproximativ 250 de milioane de euro pentru acordarea subvenţiilor din bugetul naţional în sectorul zootehnic, pentru prima pe exploataţie, specia bovină, nivelul maxim fiind de 182,792 milioane euro, iar pentru specia ovine/caprine de 66,657 milioane euro.
Potrivit APIA, pentru specia bovină au fost declarate eligibile la plată un efectiv de 1.348.724 capete, iar la ovine 6.373.000 capete.
Anul trecut crescătorii de animale au primit un sprijin financiar de 495 de lei la vacă, în două tranşe, iar la oaie 43,9 lei/cap de animal.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a prezentat, joi, aceste situaţii, în cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria cu Primul Ministru Emil Boc.

EXTERNE

Forbes: Numărul miliardarilor din India s-a dublat în 2009 MEDIAFAX

Numărul miliardarilor din India a crescut de aproape două ori în 2009, la 52, de la 27 anul trecut, beneficiind de piaţa de capital în urcare şi economia robustă, potrivit unui clasament elaborat de Forbes.

Averea totală a celor mai bogaţi 100 de oameni din India a ajuns în 2009 la 276 de miliarde de dolari, aproape un sfert din Produsul Intern Brut al ţării, însă mai puţin decât averea celor mai bogaţi 100 de americani, de 775 miliarde de dolari.

Chiar dacă India are mai puţini miliardari decât China, 52 faţă de 79, averea celor mai bogaţi 100 de indieni depăşeşte cu 100 de miliarde de dolari pe cea a omologilor lor chinezi.

Cel mai bogat indian este în 2009, la fel ca şi anul trecut, Mukesh Ambani, urmat de omul de afaceri Lakshmi Mittal, şeful celui mai mare producător mondial de oţel, ArcelorMittal, care se menţine pe poziţia a doua, cu 30 de miliarde de dolari.

Timothy Geithner: TARP se va încheia 'de îndată ce va fi posibil' AGERPRES

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Timothy Geithner, a declarat că programul de asistenţă financiară, în valoare de 700 de miliarde de dolari, se va încheia 'de îndată ce va fi posibil', iar o parte din el va fi folosit pentru reducerea deficitului bugetar record al Statelor Unite, transmite AP.
În octombrie 2008 au fost alocaţi 700 de miliarde de dolari în cadrul 'Programului de Salvare al Activelor cu Probleme' (TARP), creat de Trezoreria SUA pentru sprijinirea instituţiilor financiare afectate de criza financiară.
Timothy Geithner nu a dat publicităţii suma ce va fi folosită pentru reducerea deficitului SUA.
Guvernul SUA a început exerciţiul fiscal 2010, care a început la data de 30 septembrie 2009, cu un deficit de 176,36 miliarde de dolari în luna octombrie 2009, cel mai mare deficit înregistrat vreodată de SUA în luna octombrie.
Cifra de 176,36 miliarde de dolari comunicată de Trezoreria SUA este mai mare decât nivelul de 165 miliarde de dolari preconizat de analişti. Este vorba de a cincea valoare lunară înregistrată vreodată de SUA şi cel mai mare deficit mai înregistrat vreodată de SUA în luna octombrie.
Datele Trezoreriei SUA arată că veniturile la buget s-au situat la 135,33 miliarde dolari în luna octombrie 2009, cu 18 procente mai puţin decât în luna octombrie 2008 şi totodată cel mai mic nivel de după luna octombrie 2002. În schimb, cheltuielile s-a situat la 311,69 miliarde de dolari, cu 2,7 procente mai puţin decât în urmă cu un an şi a doua valoare lunară din istorie.
Deficitul record înregistrat în prima lună a exerciţiului fiscal 2010 vine după ce SUA tocmai au încheiat exerciţiul fiscal 2008-2009 cu un deficit record de peste 1.417 miliarde de dolari, precedentul record de 958 miliarde dolari fiind înregistrat în 2008. Raportat la economia SUA, deficitul pe 2009 a reprezentat 9,9 procente din Produsul Intern Brut, cel mai ridicat nivel înregistrat de SUA după recordul de 21,5 procente din PIB înregistrat în 1945.
Pentru exerciţiul fiscal 2010 Casa Albă se aştepată la un deficit de 1.502 miliarde de dolari.

Summitul extraordinar al UE a început, pe fondul incertitudinilor AGERPRES

Summitul extraordinar al UE, convocat de premierul suedez Fredrik Reinfeldt, preşedintele Consiliului UE, a început joi seară la Bruxelles, liderii Celor 27 având dificila misiune de a desemna preşedintele Consiliului European şi pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.
Deznodământul acestei reuniuni, care s-ar putea prelungi până noaptea târziu, este departe de a fi cunoscut, mai ales dacă se are în vedere faptul că în ultimele zile au apărut nume noi pe lista candidaţilor atât pentru preşedinţia UE, cât şi pentru cea de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate. Acesta din urmă va fi vicepreşedinte al Comisiei Europene, aşa cum prevede Tratatul de la Lisabona.
Tratatul de la Lisabona, care va intra în vigoare la 1 decembrie, prevede ca preşedintele Consiliului European să fie ales cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă minim 55% din statele membre care să reprezinte cel puţin 65% din populaţia UE. Intenţia preşedinţiei suedeze a UE este ca în această seară să se obţină consensul între Cei 27, astfel încât la intrarea în vigoare a Tratatului condiţia majorităţii calificate să fie asigurată.
Pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European, care va avea un mandat de 2 ani şi jumătate ce poate fi înnoit o singură dată, premierul belgian Herman Van Rompuy rămâne favorit, el fiind urmat de premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker şi de fostul preşedinte leton Vaira Vike-Freiberga.
Van Rompuy este susţinut de Franţa şi Germania şi el ar corespunde în cea mai mare măsură criteriilor decise de cele două ţări pentru preşedintele Consiliului European: este membru al dreptei europene (PPE), provine dintr-o ţară mică şi 'veche' membră a UE, iar profilul său personal favorizează compromisul.
În ce priveşte funcţia de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe, liderii socialişti, printre care premierii britanic Gordon Brown, spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero, portughez Jose Socrates, grec Georgios Papandreou şi ungar Gordon Bajnai, au avut o întâlnire la Reprezentanţa Permanentă a Austriei la UE, înaintea Summitului UE, pentru a discuta care va fi propunerea socialiştilor europeni pentru acest post, însă o decizie oficială nu a fost anunţată încă.
Cotat cu cele mai mari şanse sunt fostul premier italian Massimo D'Alema şi actualul ministru de externe spaniol Miguel Angel Moratinos, urmaţi de comisarul european pentru comerţ Catherine Ashton şi fostul ministru francez pentru afaceri europene Elisabeth Guigou.

Franţa va ajuta economia cu un împrumut de 35 miliarde de euro AGERPRES

Franţa a anunţat joi că intenţionează să împrumute 35 miliarde de euro pentru finanţarea investiţiilor care vor accelera creşterea economică, chiar dacă ţara se confruntă cu un deficit bugetar accentuat, transmite AFP.
Într-o ceremonie desfăşurată la Palatul Elysee, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a primit un raport intitulat 'marele împrumut', de la o comise specială care a schiţat priorităţile creditului masiv şi a determinat valoarea lui.
Franţa speră să depăşească perioada de recesiune cu ajutorul acestui împrumut, care va totaliza 35 miliarde de euro (52 miliarde de dolari).
Comitetul, condus de foştii premieri Michel Rocard şi Alain Juppe, a recomandat investiţii în universităţi şi cercetare de 16 miliarde de euro, alte miliarde fiind solicitate pentru economia digitală, extinderea pe plan naţional a conexiunilor de Internet cu viteză ridicată, încurajarea oraşelor 'verzi', construirea de automobile ecologice. Planul prevede alocarea de fonduri pentru proiecte masive de investiţii în industria aerospaţială şi nucleară de vârf.
Comisia Europeană se opune acestui proiect, cerând Franţei să-şi reducă deficitul la trei la sută din PIB până în 2013.
Ministrul francez al Economiei, Christine Lagarde, a anunţat recent că PIB-ul Franţei a înregistrat o creştere de 0,3 procente în trimestrul al treilea, confirmând că relansarea economică s-a instalat.
Franţa a ieşit din recesiune în trimestrul al doilea, când a înregistrat o creştere a PIB de 0,3 procente. Cu toate acestea guvernul francez mizează pentru ansamblul anului 2009 pe o cădere a PIB de 2,25 procente, din cauza recesiunii puternice înregistrate la sfârşitul lui 2008 şi începutul lui 2009.