24.11.2009

Data: 24.11.2009

Curs valutar:

USD – 2,8580

Euro – 4,2809

TITLURILE ZILEI:

FINANCIAR / BANCAR  pg. 3

- Băncile au luat în octombrie 19,4 miliarde lei de la BNR sub formă de credite MEDIAFAX

- FMI: Jumătate din pierderile înregistrate de bănci nu au fost dezvăluite MEDIAFAX

- BNR face prima curatenie, picand 44 de directori din banci la examenul de autorizare pe functie ZIARUL FINANCIAR

EFECTE CRIZA  pg. 6

- Majoritatea lanţurilor de hipermarketuri şi supermarketuri româneşti au intrat în insolvenţă MEDIAFAX

- Criza din România, un test pentru succesul acţiunilor UE şi FMI MEDIAFAX

- Farmaciştii, în grevă japoneză marţi şi miercuri MEDIAFAX

- Investitiile straine directe, la jumatate fata de anul trecut ZIARUL FINANCIAR

- AVAS vinde prin licitaţie acţiunile la Scudas Paşcani AGERPRES

EXTERNE  pg. 12

- Criza economică a adus industria Bulgariei la nivelul anului 1985 MEDIAFAX

- Europa de Est poate pierde statutul de regiune favorită a investiţiilor MEDIAFAX

- Estonia ar putea primi la vara aprobarea pentru trecerea la euro in 2011 ZIARUL FINANCIAR

- Spania va încerca să reducă ponderea construcţiilor în economie AGERPRES

- Economia zonei euro a continuat să crească în noiembrie AGERPRES

FINANCIAR / BANCAR

Băncile au luat în octombrie 19,4 miliarde lei de la BNR sub formă de credite MEDIAFAX

Băncile au apelat, în septembrie, la împrumuturi de 19,4 miliarde lei prin facilitatea de creditare pe termen scurt acordată de BNR (credite Lombard), cu 21% mai mult decât suma acordată în lunile aprilie - septembrie şi cu 40% peste valoarea din septembrie, potrivit datelor BNR.

BNR a acordat, în perioada aprilie - septembrie, credite către bănci prin Lombard în sumă de 15,94 miliarde de lei, în contextul în care numai în luna septembrie a împrumutat instituţiile de credit cu 13,87 miliarde de lei.

Totuşi, nivelul creditării prin Lombard se situează cu mult sub valorile din toamna anului trecut şi începutul lui 2010. Băncile au împrumutat de la banca centrală numai în luna octombrie 2008 suma record de 48,9 miliarde lei, pe fondul tensiunilor existente la acea vreme pe piaţa monetară locală.

Dobânzile s-au menţinut în octombrie la nivelurile din septembrie de 12% pentru facilitatea de creditare (rata dobânzii de politică monetară plus patru puncte procentuale) şi de 4% la facilitatea de depozit (rata dobânzii de politică monetară minus patru puncte procentuale).

Depozitele realizate de bănci la BNR s-au situat în octombrie la 554,8 milioane de lei, sumă de 12 ori mai mică decât plasamentele din luna septembrie, de 6,7 miliarde de lei.

Totodată, banca centrală a majorat în octombrie şi volumul mediu al injecţiilor realizate în piaţă prin intermediul operaţiunilor repo de aproape 7,4 ori comparativ cu luna septembrie, de la 381 milioane lei la 2,81 miliarde de lei.

BNR nu a mai efectuat în octombrie operaţiuni de tip reverse repo, de sterilizare a surplusului de bani din piaţă. În septembrie, media zilnică a tranzacţiilor de tip reverse repo a crescut de 3,4 ori faţă de suma din luna august, la 77,9 milioane lei.

FMI: Jumătate din pierderile înregistrate de bănci nu au fost dezvăluite MEDIAFAX

Aproximativ jumătate din pierderile înregistrate de bănci ca urmare a crizei financiare mondiale nu au fost încă dezvăluite, a declarat, luni, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, citat de Bloomberg.

"Considerăm că ne aflăm în situaţia în care o mare parte a pierderilor nu au fost anunţate. Proporţia acestora este dificil de aproximat, însă am putea spune că este aproape de jumătate", a spus Strauss-Kahn, prezent la o conferinţă a industriaşilor britanici, la Londra.

Sistemul bancar "rămâne insuficient capitalizat" în multe state cu economii avansate, a spus el. FMI a estimat în septembrie că băncile ar putea avea, încă, active toxice în valoare de 1.500 de miliarde de dolari.

"Probabil că în SUA au fost dezvăluite mai multe (pierderi, n.r.) ca în Europa", a spus Strauss-Kahn.

FMI a redus, în septembrie, cu 15%, la 3.400 de miliarde de dolari, estimarea privind reevaluarea în scădere a activelor şi portofoliilor de împrumuturi.

BNR face prima curatenie, picand 44 de directori din banci la examenul de autorizare pe functie ZIARUL FINANCIAR

In ultimele, luni peste 200 de sefi de directii din banci au fost intervievati de comisii tehnice din BNR.

Nu mai putin de 44 de directori de directii mari ale bancilor de pe piata - de la creditare pana la managementul riscului - au picat examenul de autorizare pe functie de la BNR, impus de noua legislatie privind institutiile de credit, afirma surse bancare.

In ultimele luni, peste 200 directori au fost intervievati de comisii tehnice din BNR pe baza fisei postului, pentru determinarea competentelor profesionale si a gradului de cunoastere a reglementarilor care vizeaza activitatea celor evaluati.

Din acest an, legislatia bancara prevede ca fiecare dintre persoanele desemnate sa asigure conducerea structurilor de administrare si control intern al riscurilor, audit intern, conformitate, trezorerie si creditare "trebuie sa fie aprobata de BNR inainte de inceperea exercitarii responsabilitatilor", dupa ce pana acum autorizarea era necesara doar membrilor boardului unei banci.

Procesul de evaluare este in prezent incheiat, insa situatia celor care nu au "promovat" ramane neclara: teoretic trebuie schimbati din functie, insa bancile solicita noi examinari mai ales ca este vorba de bancheri care ocupau deja o functie.

"Sunt destui care au picat. Am comunicat fiecarei banci in parte situatia lor. Norma in vigoare spune ca ei trebuie inlocuiti. Au existat insa niste contacte intre noi si Asociatia Romana a Bancilor privind posibilitatea unei noi evaluari, ca o restanta la un examen", a declarat Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR.

El spune ca pentru aplicarea noii legislatii au fost organizate comisii din Banca Nationala din care au facut parte reprezentanti ai directiilor cu competente specifice activitatii celui supus evaluarii, pe langa cei ai directiei de supraveghere. Examinarea a durat in medie cam 3-4 ore.

"A fost o discutie cu directorul respectiv, sa vedem daca stie sa gestioneze bine riscurile, pe baza strategiei bancii si a normelor. In general suntem multumiti, cu unele exceptii. Sunt situatii unde am cerut sa aprofundeze", afirma seful supravegherii din BNR. Chiar daca a fost vorba de o evaluare tehnica, unii bancheri acuza de subiectivism comisiile de evaluare, solicitand realizarea unei a doua serii de interviuri. De asemenea, surse bancare afirma ca unii dintre intervievati au fost penalizati inclusiv pe considerente de "atitudine necorespunzatoare" in conditiile in care nu stapaneau "materia", in special normele si regulamentele in vigoare emise de BNR.

"Sunt unii care stiu foarte bine meserie, dar nu au stiut sa se prezinte la un asemenea examen, cum este cel de la BNR", a comentat Radu Ghetea, presedintele ARB.

Ce se intampla cu directorii din esalonul doi ai bancilor care nu au reusit sa convinga comisiile de examinare ale BNR ca stapanesc reglementarile care le vizeaza activitatea?

Radu Ghetea, presedintele ARB, afirma ca sunt cazuri in care nu ar fi bine ca directorii aflati in exercitiu sa fie schimbati, chiar daca nu au trecut de testul BNR.

"Norma este putin ambigua. Vorbeste de avizarea prealabila, iar noi suntem acum intr-un moment unic: unii directori sunt pe functie si dau un examen. Din discutiile pe care le-am avut cu BNR a reiesit ca exista disponibilitatea sa li se mai dea o sansa celor care nu au fost suficient de abili pentru a trece un asemenea examen", spune Ghetea. ARB a fost sesizata de mai multe banci in legatura cu directorii care nu au trecut examenul BNR.

Nicolae Cinteza, seful directiei de supraveghere din BNR, afirma ca ia in calcul acordarea unui ragaz in care unii dintre directorii care nu au obtinut calificative satisfacatoare sa se documenteze suplimentar si sa fie reexaminati. Cu alte cuvinte, BNR nu se grabeste sa le ceara bancilor din care fac parte directorii in cauza sa-i schimbe din functie.

"Cadrul de reglementare actual spune ca banca trebuie sa-l schimbe, daca nu trece de evaluare. Dar se studiaza posibilitatea acceptarii unei perioade de tranzitie, in care respectivii sa aprofundeze atributiile si raspunderile functiei si eventual sa se accepte o noua evaluare", a declarat Cinteza.

In mod traditional, conducatorii de banca erau supusi unei examinari amanuntite, insa din acest an BNR a extins examenul de autorizare si asupra bancherilor din middle management - directori din departamentele sau directiile de trezorerie si arbitraj, audit intern, creditare - retail si corporate, managementul riscului sau contabilitate.

In cazul pozitiilor de top management, evaluarea BNR poate dura si mai multe luni de zile. In prezent se afla la autorizare dosarul noului presedinte al RBS Bank Romania - Johan Gabriels, care a venit in locul lui Peter Weiss, precum si cel al lui Dimitrios Damkalidis, care asteapta "unda verde" pentru a prelua functia de prim-vicepresedinte al Bancpost.

EFECTE CRIZA

Majoritatea lanţurilor de hipermarketuri şi supermarketuri româneşti au intrat în insolvenţă MEDIAFAX

Lanţul PIC, aflat în proprietatea fraţilor Penescu, a anunţat luni că intrat la cerere în insolvenţă, după ce reţelele de magazine Spar şi Trident au trecut prin aceeaşi situaţie, iar Ivet Comprod, proprietarul lanţului Ethos, şi-a cerut insolvenţa, dar a mutat magazinele pe altă firmă.

Fără excepţie, toate lanţurile de supermarketuri cu proprietari români, au avut în anul 2009 probleme foarte mari, cauzate de criza economică.

"Factorii care au determinat intrarea în insolvenţă a lanţurilor multor supermarketuri şi hipermarketuri cu acţionariat românesc sunt multipli, ţinând cont atât de contextul macroeconomic şi al pieţei de retail, dar şi de situaţia specifică a fiecărei companii", a declarat agenţiei MEDIAFAX Andreea Mladin, Business Analyst în cadrul companiei Capital Partners.

Ea a adăugat că principalele motive ale falimentelor lanţurilor autohtone sunt investiţiile iniţiale ridicate, în active fixe şi stocuri, necesare în domeniul retail-ului, finanţate în principal prin intermediul creditelor bancare şi lipsa unei mase critice de magazine. Acestea s-au concretizat în datorii bancare şi comerciale semnificative.

"Puterea mai redusă de negociere, acumularea de stocuri, contracte cu furnizorii de mărfuri semnate la preţuri şi termene de plată pre-criză şi încheierea unor contracte de chirie multianuale la preţuri ridicate au condus la creşterea pasivelor. Toate acestea, corelate cu contracţia uşoară a pieţei, au creat probleme de capital de lucru, punând în acelaşi timp presiune pe marjele de profit", a adăugat Mladin.

Ultimul anunţ cu privire la insolvenţa unei reţele de magazine a fost făcut luni de lanţul PIC, controlat de fraţii Ilie şi Cornel Penescu. Deşi a trecut printr-un proces de restructurare, scăderea vânzărilor a continuat, iar datoriile faţă de creditori au urcat, astfel că acţionariatul PIC a decis intrarea în insolvenţă la cerere.

"Cele mai mari datorii sunt către furnizori. PIC a luat această hotărâre din cauza scăderii cererii pe piaţa internă şi a reducerii vânzărilor cu 30% în acest an, dar şi din cauza presiunilor din partea creditorilor", a afirmat Claudia Rusu, directorul de marketing al companiei PIC, controlată de fraţii Ilie şi Cornel Penescu.

Reţeaua de magazine PIC număra cinci unităţi în Piteşti, Craiova, Brăila, Oradea şi Călăraşi. În urma procesului de restructurare, acţionariatul a decis închiderea a trei unităţi, respectiv cele din Brăila, Oradea şi Călăraşi.

De asemenea, mai multe companii, printre care Tnuva şi Quadrant Amroq Beverages, îmbuteliatorul Pepsi în România, au cerut în lunile trecute insolvenţa firmei Ivet Comprod, care deţinea lanţul de magazine Ethos, dar Ion Şoloman, proprietarul Ivet, a transferat magazinele unei alte societaţi la care este acţionar.

"Atât Tnuva, cât şi Quadrant solicită insolvenţa unei firme care este deja în insolvenţă. Ivet Comprod nu mai deţine deja lanţul de magazine Ethos", declara pentru MEDIAFAX Ion Şoloman, care deţine 95% din Ivet Comprod.

Pe de altă parte, şi firmei Ivet Logistic, care, potrivit lui Şoloman, deţine acum lanţul de magazine, i s-a cerut insolvenţa de către firma M.G.F Grup, la începutul lunii septembrie a acestui an.

Lanţul Ethos, înfiinţat în anul 1996, are 26 de magazine, dintre care 10 în Bucureşti, iar celelalte în judeţele Argeş, Olt, Dâmboviţa, Prahova şi Călăraşi.

Prima reţea autohtonă de supermarketuri care a intrat în insolvenţă la cerere a fost Spar, franciză deţinută în România de fraţii Ioan şi Floare Cuc.

Spar a deschis primul magazin în anul 2006, la Arad, pentru ca în 2009 reţeaua să ajungă la 21 de unităţi la nivel naţional.

La începutul anului, lanţul a închis magazinul de la Târgu Mureş, singurul hypermarket pe care îl deţinea.

Şi Trident, companie deţinută de Constantin Mateescu, a fost nevoită să ceara insolvenţa în a doua parte a acestui an.

După ce a închis două unităţi în 2009, lanţul Trident mai operează două hipermarketuri la Deva şi Sfantu Gheorghe şi două supermarketuri la Sibiu şi Mediaş.

Şi reţeaua de supermarketuri Primăvara, deţinută de Ion Avram, a închis în vara acestui an unul dintre cele nouă magazine, respectiv cel din centrul comercial Euromall din Piteşti.

Criza din România, un test pentru succesul acţiunilor UE şi FMI MEDIAFAX

România reprezintă în prezent un test pentru UE, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care au reuşit anul acesta să ajute la evitarea unei crize bancare în Europa Centrală şi de Est, comentează The Times, în ediţia electronică de marţi.

Uniunea Europeană a avut un succes la scară redusă, dar surprinzător, în ceea ce priveşte ajutorul acordat regiunii pentru evitarea unei crize bancare în acest an. Comisia Europeană a acţionat neobişnuit de repede, iar instituţii precum FMI şi BERD şi-au regăsit scopul pe parcursul crizei economice mondiale, apreciază The Times.

În România, ţară grav afectată de criză, procesul de alegere al preşedintelui, care a început duminică, va arăta dacă românii mai au încă forţa de a realiza schimbările şi reformele pe care organizaţiile şi instituţiile finanţatoare le solicită. Luna trecută, Guvernul de coaliţie de centru-stânga a fost demis, iar FMI a amânat plata celei de-a treia tranşe, de aproximativ 1,5 miliarde de euro, dintr-un pachet pe doi ani, de 20 de miliarde de euro, probabil până la formarea unui nou Guvern.

Acest lucru ar putea dura mult, având în vedere că actuala cursă prezidenţială se dovedeşte a fi una strânsă. Principalii doi candidaţi, Traian Băsescu şi Mircea Geoană, au un anumit sprijin occidental: Băsescu, pentru că "vorbeşte limbajul pieţelor", iar Geoană, parţial datorită perioadei în care a fost ambasador în Statele Unite, scrie cotidianul britanic.

Dar din cauza stilului mai agresiv al lui Băsescu, investitorii se tem că, dacă el câştigă cel de-al doilea tur de scrutin de la 6 decembrie, nu va ajuta mult la formarea unei coaliţii. Întârzierile contează, notează cotidianul, care adaugă că, în pofida aderării României la UE în ianuarie 2007, ţara a rămas profund afectată de corupţie, iar rapoartele "caustice" de la Bruxelles nu au avut un efect prea mare. FMI este în prezent sceptic în legătură cu capacitatea României de a reduce cheltuielile sau de a realiza reduceri de personal în timpul recesiunii.

Farmaciştii, în grevă japoneză marţi şi miercuri MEDIAFAX

Farmaciştii fac grevă japoneză, marţi şi miercuri, din cauză că nu au primit banii pe medicamentele eliberate în ultimele cinci luni, cerând Guvernului să găsească urgent soluţii pentru a putea asigura în continuare medicamente pentru populaţie.

"Colegiul Farmaciştilor din România face un apel către Guvernul României să găsească urgent soluţii pentru evitarea falimentării farmaciilor din România şi continuarea asigurării medicamentelor către populaţie", se arată într-un comunicat de luni al organizaţiei profesionale.

Farmaciştii susţin că prelungirea termenelor de plată de la 60 la 210 de zile, începând cu luna iunie a acestui an, a adus farmaciile într-o situaţie fără precedent.

Potrivit acestora, economiile farmaciştilor au fost epuizate, în condiţiile în care nu s-au făcut încasări de la casele de asigurări de sănătate, însă magazinele trebuie să se aprovizioneze cu medicamente pentru populaţie şi să plătească impozitele, TVA-ul, salariile, chiriile şi celelalte cheltuieli necesare funcţionării.

"Ne confruntăm cu o situaţie extrem de gravă, întrucât farmaciile nu au mai primit banii pentru medicamentele eliberate în ultimele 5 luni şi nu vor mai primi niciun ban cel puţin până în luna februarie a anului viitor. O mare parte dintre farmacii, mai ales cele din mediul rural, sunt în stare de insolvenţă, fiind somate să îşi plăteasca datoriile către stat şi către furnizorii de medicamente", se mai arată în comunicatul Colegiului Farmaciştilor.

Totodată, potrivit farmaciştilor, creditul de angajament, aprobat prin Ordonanţa de Urgenţă 105/2009, este pe cale de a se epuiza până la sfârşitul lunii noiembrie, din cauza creşterii consumului de medicamente în sezonul rece şi a cresterii numărului de cazuri de gripă nouă.

Farmaciştii mai arată că, în ciuda nenumăratelor semnale şi a discuţiilor pe care le-au avut cu reprezentanţii autorităţilor publice, nu a fost găsită nicio soluţie.

"Situaţia se deteriorează rapid şi credem că este cazul ca, un prim pas al protestului nostru, să fie declanşarea unei greve japoneze. Astfel, în perioada 24-25 noiembrie, farmaciştii vor purta banderole negre pe braţ, ca semn al situaţiei muribunde în care se află sistemul farmaceutic", precizează Colegiul Farmaciştilor din România.

Potrivit sursei citate, protestul se doreşte a fi un semnal de alarmă şi un apel la responsabilitate pentru autorităţile din domeniul sanitar faţă de propriile decizii, faţă de tot sistemul farmaceutic din România şi faţă de pacienţi.

În urmă cu o lună, Colegiul Farmaciştilor din România atenţiona că aproape jumătate din farmaciile din România riscă să ajungă până la finele anului în incapacitate de plată a datoriilor către furnizori sau către buget, ca urmare a prelungirii termenului de încasare a facturilor de la casele de asigurări.

Investitiile straine directe, la jumatate fata de anul trecut ZIARUL FINANCIAR

Investitiile straine directe din acest an vor fi la jumatatea valorii din 2008, potrivit unui clasament al primelor 100 de companii straine in functie de sumele investite in Romania in 2008, realizat de Business Review. "In ciuda reducerii investitiilor in aceasta perioada de declin economic, Romania ramane atractiva si multe sectoare prezinta inca potential pentru investitori interesati de cresteri stabile, pe termen lung", a declarat pentru Business Review Mark Gibbind, partner and head of taxation services la compania de audit si consultanta KPMG Romania.

Anul trecut, cele mai multe investitii straine s-au facut in energie, retail si auto, iar pentru perioada urmatoare investitorii straini vor fi interesati de domenii precum IT, agricultura si infrastructura. Romania a atras 13,3 mld. euro din investitii straine directe in 2008, iar OMV si Renault sunt primele in topul companiilor straine care au investit in Romania, potrivit analizei realizate de publicatia de afaceri in limba engleza, care a luat in considerare datele furnizate de Oficiul National al Comertului.

AVAS vinde prin licitaţie acţiunile la Scudas Paşcani AGERPRES

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului organizează marţi, 19 ianuarie 2010, licitaţie cu strigare pentru vânzarea celor pachetului majoritar de acţiuni deţinute la Scudas Paşcani, pentru un preţ de 10,4 milioane lei.
Pachetul de acţiuni deţinut de stat reprezintă 69,98 la sută din capitalul social al acestei societăţi, informează Autoritatea.
Preţul de pornire al licitaţiei, care va avea loc la sediul AVAS, este de 22,00 lei/acţiune, iar valoarea pachetului de acţiuni oferit la vânzare este de 10,42 milioane lei.
Taxa de acces direct la date şi informaţii este de 3.168 lei + TVA, preţul Dosarului de Prezentare este de 7.920 lei + TVA, iar cel al taxei de participare la licitaţie este de 10.780 lei + TVA.
Pentru participarea la licitaţie este obligatorie cumpărarea dosarului de prezentare, depunerea taxei de participare la licitaţie şi depunerea garanţiei de participare, conform cerinţelor din Dosarul de Prezentare.
De asemenea, pentru a putea participa la licitaţie, potenţialii ofertanţi vor depune documentele de participare la sediul AVAS din str. Promoroacă, nr. 9 - 11, sector 1, Bucureşti, în plic sigilat, cel mai târziu cu o zi lucrătoare înainte de data fixată pentru începerea licitaţiei cu strigare, respectiv până în data de 18. 18 ianuarie 2010, ora 13,00, acesta fiind termen de decădere.
Deschiderea plicurilor cu documentele de participare la licitaţie se va face în prezenţa tuturor ofertanţilor în data de 18 ianuarie 2010, orele 14,00. Verificarea şi analizarea documentelor de participare la licitaţie se va face până în data de 19 ianuarie, orele 12,00, când se va întocmi şi afişa lista ofertanţilor acceptaţi.
S.C. Scudas Paşcani are ca activitate principală fabricarea uneltelor. Capitalul social este de 6.000.391 lei, iar acţionariatul societăţii este format din: AVAS - 69,98 la sută, Trans Expedition Feroviar S.R.L. - 20,30 la sută, persoane fizice - 8,50475 la sută şi alte persoane juridice - 1,20 la sută.
Pachetul de acţiuni deţinut la Scudas Paşcani a mai fost oferit la vânzare de către AVAS, dar la data organizării licitaţiei cu strigare, 17 noiembrie 2009, nu s-a prezentat nici un investitor.
De asemenea, societatea, specializată în producerea de scule şi accesorii, a mai fost privatizată în anul 2000, cumpărător fiind UNIF A.T. SRL Iaşi. Ca urmare a rezoluţionării contractului de privatizare, în data de 19.10.2007, societatea a revenit în proprietatea statului.

EXTERNE

Criza economică a adus industria Bulgariei la nivelul anului 1985 MEDIAFAX

Criza economică a adus industria Bulgariei la nivelul anului 1985, potrivit unei analize efectuate de Asociaţia Industriei Bulgare în colaborare cu Friedrich Ebert Foundation, a relatat publicaţia Pari Daily, citată de Novinite.

În 2008, sectorul industrial a reuşit să obţină cele mai bune performanţe după 1988, în urma unui proces dureros de tranziţie de aproape 20 de ani, dar în 2009 criza economică mondială a adus industria la nivelul din 1985.

În intervalul 1998-2008, fondurile totale alocate salariilor în sectorul industrial au înregistrat o creştere reală de numai 14,6%.

Productivitatea din 2008 a fost de patru ori mai ridicată decât în urmă cu zece ani, dar creşterea nominală a salariilor a fost de numai 2,5 ori, potrivit studiului.

Analiza contrazice astfel afirmaţiile fostului guvern condus de Serghei Stanişev, conform cărora creşterea salariilor a fost mai mare decât cea a productivităţii.

Europa de Est poate pierde statutul de regiune favorită a investiţiilor MEDIAFAX

Europa de Est, unde randamentul pieţelor de capital şi valutare a atins 50% în 2009, ar putea pierde statutul de regiune favorită a continentului pentru investiţii, din cauza creşterii puternice a îndatorării, transmite Bloomberg.

Performanţa forintului unguresc este pe penultimul loc în rândul valutelor din 26 de state emergente, cu o depreciere de 33% faţă de dolar, din luna martie 2009.

Mai mult decât atât, Slovacia, Polonia, Bulgaria şi Cehia fac parte dintr-un grup de şapte ţări unde a avut loc cea mai rapidă creştere a riscului de creditare, în cazul a 21 de instrumente financiare de tip CDS analizate de Bloomberg.

"Unii investitori subestimează potenţialul de depreciere a obligaţiunilor şi valutelor din regiune", a declarat Tim Haaf, analist la compania Pacific Investment Management din California, divizie a grupului Allianz.

Din cauza deficitelor bugetare mari, state precum Polonia şi Letonia au amânat termenele de adoptare a euro, iar România şi Ungaria trebuie să reducă cheltuielile pentru a respecta termenii acordurilor de finanţare cu FMI şi UE.

Creşterea economică din regiune nu va reveni la ritmul anterior crizei, întrucât intrările de capital nu vor reveni la nivelul circa 8% din PIB, consemnat în perioada 2002-2008, crede Arend Kapteyn, economist şef pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa la Deutsche Bank din Londra.

Estonia ar putea primi la vara aprobarea pentru trecerea la euro in 2011 ZIARUL FINANCIAR

Estonia ar putea primi in iunie 2010 aprobarea pentru a adopta moneda euro in 2011, a declarat comisarul pentru economie al Comisiei Europene, Joaquin Almunia. "Pentru 2011 nu exista decat un singur candidat pentru adoptarea euro, si anume Estonia. Acest stat a facut progrese in a indeplinii criteriile de intrare in zona euro. Daca totul merge bine, in iunie 2010 putem da unda verde pentru al 17-lea membru al zonei euro", a afirmat Almunia. Presedintele grupului Ecofin al ministrilor de Finante din zona euro, Jean-Claude Juncker, si-a exprimat in iulie indoiala ca Estonia ar putea atinge obiectivul de a adopta euro in 2011.

Spania va încerca să reducă ponderea construcţiilor în economie AGERPRES

uvernul spaniol va propune săptămâna aceasta un pachet de reforme destinat reducerii dependenţei economiei de sectorul construcţiilor şi promovării unui model de creştere mai sustenabilă, a anunţat luni prim-ministrul spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero, informează AP.
Jose Luis Rodriguez Zapatero a declarat că după cinci trimestre consecutive de contracţie, economia Spaniei 'este pe cale să afişeze rezultate trimestriale pozitive'. Zapatero a reiterat că Spania va avea nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a ieşi din recesiune deoarece a intrat în recesiune mai târziu decât alte state europene.
Potrivit lui Zapatero, cabinetul său va propune vineri un pachet de reforme destinat diversificării economiei spaniole (economie în care la un moment dat construcţiile şi industriile colaterale asigurau aproximativ 20 la sută din Produsul Intern Brut). Legea va fi ulterior dezbătută în Parlament. Premierul spaniol a adăugat că planul este conceput să intre în aplicare în 2010 şi să restructureze economia Spaniei în următorul deceniu.
Zapatero nu a intrat în detalii, dar a precizat că varianta preliminară a proiectului se concentreze pe încurajarea companiilor spaniole să acorde o atenţie mai mare operaţiunilor internaţionale, pe promovarea unei cooperări mai mari între stat şi sectorul privat pentru sectorul infrastructurii şi alte sectoare, pe oferirea de scutiri de taxe pentru companiile care activează în inovaţie şi pe stimularea sectoarelor implicate în combaterea încălzirii climatice.
În schimb, principala organizaţie a oamenilor de afaceri din Spania susţine că cheia pentru restructurarea economiei este încurajarea companiilor să facă noi angajări prin reducerea costului concedierilor. În Spania, pentru fiecare an în câmpul muncii majoritatea angajaţilor beneficiază plăţi compensatorii pentru 45 de zile lucrătoare, aceste pachete compensatorii fiind printre cele mai costisitoare din Europa. Zapatero a respins însă ideea reducerii pachetele compensatorii, subliniind că nu doreşte ca muncitorii să suporte sacrificiile necesare pentru reformarea economiei.
În trimestrul trei din 2009, economia Spaniei s-a contractat cu 0,3 la sută, în timp ce întreaga zonă euro, SUa şi Japonia au revenit pe creştere în perioada iulie-septembrie 2009. A cincea mare economie a Europei s-a dovedit vulnerabilă în special la criza mondială a creditelor, care a redus semnificativ cererea pe plan intern, cea mai afectată fiind piaţa imobiliară, din cauza restricţionării accesului la credite. Rata şomajului în Spania s-a dublat în ultimii doi ani, atingând aproape 18 la sută, cel mai ridicat nivel din Europa, cei mai afectaţi de pierderea locurilor de muncă fiind muncitorii din sectorul construcţiilor.

Economia zonei euro a continuat să crească în noiembrie AGERPRES

Economia zonei euro a continuat să crească în noiembrie, dar economiştii sunt îngrijoraţi de scăderea ritmului redresării, conform datelor companiei de informaţii financiare Markit, transmite Dow Jones Newswires.
Indicele PMI (Purchasing Managers Index), calculat de Markit, a înregistrat în noiembrie cea mai importantă creştere din ultimii doi ani, de 53,7 la sută, de la 53 la sută în octombrie.
'Studiul din noiembrie sugerează că zona euro a continuat să crească într-un ritm puternic. Totuşi, am văzut de asemenea primele semne că s-a atins un vârf, deoarece indexul pentru noile comenzi a scăzut pentru prima dată din februarie, când a atins un minim record', a declarat Chris Williamson, economist şef al Markit.
În sectorul serviciilor, Indicele PMI a urcat la 53 în noiembrie, iar în sectorul industrial a urcat spectaculos, la 51,5 în această lună.
Activitatea economică în zona euro este aşteptată să se îmbunătăţească în a doua jumătate a acestui an însă revenirea va fi una graduală în 2010, a anunţat săptămâna trecută Consiliul guvernatorilor de la Banca Centrală Europeană.
În buletinul lunar pe octombrie BCE susţine că nivelul actual al dobânzii de referinţă în zona euro este unul 'adecvat'. Aceasta după ce săptămâna trecută gardienii monedei euro au decis să menţină dobânda de referinţă la nivelul record de 1,0 procent.
'Ultimele informaţii continuă să semnaleze o îmbunătăţire a activităţii economie în a doua jumătate a acestui an. Consiliul guvernatorilor se aşteapă ca economia zonei euro să-şi revină într-un ritm gradual în 2010', se arată în buletinul lunar al BCE.
De asemenea, BCE susţine că în lunile următoare ratele anuale ale inflaţiei ar urma să revină în teritoriul pozitiv. Pe termen mediu şi lung, BCE se aşteaptă ca perspectivele de inflaţie să rămână în linie cu obiectivul BCE de a menţine rata inflaţiei sub, dar în apropiere, de doi la sută.