25.11.2009

Data: 25.11.2009

Curs valutar:

USD – 2,8525

Euro – 4,2648

TITLURILE ZILEI:

FINANCIAR  pg. 3

- Referinţa BNR a coborât la 4,2648 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele săptămâni MEDIAFAX

- Depozitele populaţiei şi ale firmelor au urcat pentru a şaptea lună consecutive MEDIAFAX

- Creditul neguvernamental a urcat în octombrie cu 1,2% MEDIAFAX

- Băsescu: La un an şi jumătate de la începutul crizei, sistemul bancar nu pare a fi în pericol AGERPRES

ECONOMIC  pg. 6

- Ministerul Economiei vrea să-şi vândă acţiunile deţinute la Avioane Craiova AGERPRES

- Cinci consorţii au depus oferte pentru întreţinerea autostrăzilor AGERPRES

- România a avut cea mai mică creştere a comenzilor noi în industrie din UE în luna septembrie AGERPRES

SOCIAL  pg. 10

- APIA a plătit fermierilor 70% din suma pentru subvenţiile pe suprafaţă MEDIAFAX

- Apetitul pentru consum va reveni în a doua jumătate din 2010 MEDIAFAX

- Statul va elibera 8.000 de autorizaţii de muncă pentru străini, în 2010 MEDIAFAX

- 2009, anul fără piaţă imobiliară, 2010, cu executări silite AGERPRES

EXTERNE  pg. 13

- Hotelierii din Bulgaria vor propria bancă, pentru a scăpa de dobânzile mari MEDIAFAX

- Almunia: Prognozele economice sunt influenţate de capacitatea băncilor de a credita economia reală AGERPRES

- Economia SUA a crescut mai puţin decât se estima în trimestrul trei AGERPRES

- Banca Centrală a Rusiei a redus rata dobânzii la nouă la sută AGERPRES

FINANCIAR

Referinţa BNR a coborât la 4,2648 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele săptămâni MEDIAFAX

Moneda naţională a înregistrat oscilaţii destul de reduse în raport cu euro în a doua parte a şedinţei interbancare de marţi, iar cursul de schimb a înregistrat o uşoară tendinţă de creştere, astfel că ultimele tranzacţii din piaţa locală au fost realizate la 4,2675 - 4,2700 lei/euro.

Nivelul de la închidere este inferior celui de la finele şedinţei de luni, când ultimele tranzacţii s-au realizat la un curs de 4,2770 - 4,2795 lei/euro.

Moneda naţională s-a apreciat încă din debutul şedinţei interbancare, iar cursul a coborât la 4,2705 - 4,2720 lei/euro după primele schimburi de marţi.

Ulterior, cotaţiile au continuat să scadă, iar în jurul orei 13:00, transferurile se realizau la 4,2625 - 4,2650 lei/euro, nivelul minim al zilei.

În a doua parte a şedinţei, cursul a urcat uşor, iar la închidere euro era transferat pentru 4,2675 - 4,2700 lei/euro.

Cursul de referinţă anunţat marţi de Banca Naţională a României (BNR) a coborât cu 1,61 bani, la 4,2648 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele şapte săptămâni. Banca centrală a afişat o rată inferioară la 6 octombrie, de 4,2619 lei/euro. Pentru dolarul american, BNR a publicat un curs de 2,8525lei/dolar, cu 0,55 bani sub referinţa de luni, de 2,8580 lei/dolar.

Băncile comerciale au afişat dobânzi de 8,96 - 9,46% pentru depozitele cu scadenţa la o zi, în creştere faţă de cele de luni, de 3,94 - 4,44%, în condiţiile în care marţi este prima zi dintr-o nouă perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii la BNR. Pentru plasamentele la o săptămână, ratele se situează la 9,19 - 9,69%, uşor sub nivelul din sesiunea precedentă, de 9,5 - 10%.

Depozitele populaţiei şi ale firmelor au urcat pentru a şaptea lună consecutive MEDIAFAX

Depozitele firmelor şi ale populaţiei la bănci au urcat în octombrie cu 0,2% faţă de septembrie la 162,06 miliarde de lei, fiind cea de-a şaptea lună consecutivă de creştere, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

În octombrie faţă de septembrie, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au scăzut cu 0,7%, până la 58,58 miliarde lei. Faţă de luna similară a anului trecut, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere cu 17,2% (12,4% în termeni reali).

Depozitele în lei ale persoanelor juridice societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare s-au diminuat cu 1,8%, la 40,85 miliarde lei, faţă de septembrie şi au fost mai mici cu 1,7% (5,8% în termeni reali) faţă octombrie 2008.

Economiile în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au crescut cu 2,5% faţă de septembrie, la 62,63 miliarde de lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 0,2%, la 14,58 miliarde de euro).

Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 27,5% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor au avansat cu 8,7%), în timp ce depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei s-au majorat cu 28,4%. În euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 9,4%.

Plasamentele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au înregistrat o creştere de 26,3% faţă perioada similară din 2008 (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice au crescut cu 7,6%).

Creditul neguvernamental a urcat în octombrie cu 1,2% MEDIAFAX

Soldul creditului neguvernamental s-a situat la 31 octombrie la 201,2 miliarde lei, înregistrând al treilea avans lunar consecutiv, de 1,2%, pe fondul scăderii componentei în lei cu 0,5% şi avansului celei în valută, exprimată în lei, cu 2,2%, potrivit BNR.

Soldul creditului neguvernamental a crescut, în termeni lunari, cu 0,1% în septembrie şi cu 0,4% în august, după ce a scăzut în lunile martie - iulie.

În termeni reali, soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a urcat în octombrie cu 0,7% faţă de septembrie, în contextul în care împrumuturile în lei au scăzut cu 0,9%. Creditul în valută exprimat în euro s-a diminuat în octombrie cu 0,1%.

Creditul neguvernamental a înregistrat la finele lunii octombrie o creştere de 4,2%, respectiv un declin de 0,1% în termeni reali, faţă perioada similară din 2008, pe seama majorării cu 13,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, împrumutul în valută s-a diminuat cu 3,5%) şi a reducerii cu 7,1% a celei în lei (în termeni reali, scăderea a fost de 10,9%).

Soldul creditelor în lei se situa la sfârşitul lunii octombrie la 79,78 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile în valută totalizau 121,4 miliarde de lei.

Împrumuturile în monedă naţională acordate populaţiei au totalizat la finele lunii octombrie 39,19 miliarde de lei, în scădere cu 0,5% faţă de septembrie şi cu 5,3% în termeni anuali.

Totodată, soldul creditelor în lei contractate de persoanele juridice, societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare, a înregistrat în octombrie un declin lunar de 0,4%, la 40,58 miliarde de lei. Comparativ cu luna octombrie 2008, împrumuturile firmelor s-au redus cu 8,7%.

Soldul creditelor în valută contractate de populaţie s-a plasat la sfârşitul lunii octombrie la 61,73 miliarde de lei, cu 2,8% peste nivelul de la 30 septembrie şi cu 13,5% peste valoarea de la aceeaşi dată din 2008.

În ceea ce priveşte firmele, se observă că soldul finanţărilor în valută acordate de bănci a crescut în octombrie cu 1,7% faţă de septembrie şi cu 13% comparativ cu luna similară de anul trecut, ajungând la 59,7 miliarde de lei.

Creditul guvernamental s-a diminuat în octombrie cu 7,4%, la 39,84 miliarde de lei. La 31 octombrie 2009, creditul guvernamental s-a majorat cu 231,8% (218,2% în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2008.

Băsescu: La un an şi jumătate de la începutul crizei, sistemul bancar nu pare a fi în pericol AGERPRES

Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi, la dezbaterea 'Liberalismul în cadrul dreptei româneşti', că România a învăţat că în sistemul bancar este necesară o minimă reglementare, aspect care a permis ca la un an şi jumătate de la declanşarea crizei, băncile din ţara noastră să nu dea semne că ar fi în pericol.
'Am învăţat că o minimă reglementare este necesară, ceea ce a făcut ca perioada de criză să ne găsească cu un sistem bancar sănătos, care iată, la un an jumătate de la declanşarea crizei globale, nu dă semne că ar fi în pericol', a afirmat şeful statului.
În acest sens, el a reamintit că România a trecut, după 1990, prin căderea Bancorex, a Băncii Agricole, a Bankcoop.
'Ceea ce s-a întâmplat şi în America s-a întâmplat şi în Marea Britanie, s-a întâmplat şi în România, dar atunci când credeam că totul este posibil. Şi în România au căzut bănci, noi am învăţat din lecţia căderii băncilor (...), dar americanii au învăţat cu vreo cincisprezece ani mai târziu decât noi', a susţinut Traian Băsescu.
Preşedintele a mai evidenţiat că la nivelul G20 şi al Consiliului European s-a decis că nereglementarea totală în domenii precum cel bancar a fost o eroare şi s-au făcut eforturi pentru revenirea la o anumită reglementare, fără a se ajunge însă la punerea sub controlul statului a sistemului bancar.
'Dereglementarea este una dintre susţinerile majore pe care dreapta le-a avut în tradiţia ultimilor zeci de ani. S-a considerat că piaţa este cea care reglează tot. Iar astăzi, la nivelul Uniunii Europene, lideri politici de toate culorile, de la socialişti, la liberali, populari, stabilesc în G20, dar şi în Consiliul European, nevoia introducerii unor reguli pentru sistemul bancar, spre exemplu, ajungându-se la concluzia că piaţa nu poate reglementa chiar tot şi dacă poate reglementa, adeseori nu poate reglementa în timp util', a afirmat el.
Potrivit lui Băsescu, nevoia unei reveniri asupra sistemului de reglementare a activităţii băncilor s-a resimţit acut.
'Nu poate fi liberalism să desfăşori activităţi bancare masive, de multe ori afectate de corupţie, să prăbuşeşti sisteme bancare enorme ca dimensiuni şi pe urmă să vii la stat să spui: 'Statule, acum plăteşte factura'', a spus el.
Preşedintele a mai apreciat că pentru depăşirea crizei şi pentru atingerea unui nivel de prosperitate trebuie continuată reducerea numărului de taxe, simplificarea sistemului birocratic şi restabilirea echităţii în sistemul de salarizare şi de pensii.

ECONOMIC

Ministerul Economiei vrea să-şi vândă acţiunile deţinute la Avioane Craiova AGERPRES

Ministerul Economiei anunţă intenţia de a oferi la vânzare pachetul de acţiuni reprezentând 80,9778 la sută din capitalul social al societăţii Avioane Craiova.
Totodată, ME îşi manifestă disponibilitatea totală pentru atragerea de investiţii în această firmă prin încheierea de parteneriate/asocierea în participaţiune/crearea unei societăţi cu capital mixt, precum şi prin orice altă modalitate prevăzută de lege, în scopul relansării activităţii acesteia.
În acest sens, potenţialii investitori interesaţi sunt invitaţi să depună expresii de interes la sediul Ministerului Economiei - Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), prin care pot propune una sau mai multe modalităţi de abordare.
Avioane Craiova este o societate comercială specializată în realizarea produselor specifice industriei aeronautice, respectiv construcţia de avioane, realizarea de produse avionabile, confecţii avioane de colecţie, confecţionarea componentelor metalice, elemente de structură specifice pentru industria pe orizontală. Totodată, execută şi prestări de servicii, în special pentru industria aviatică militară şi civilă.
Societatea Avioane Craiova este unicul producător de aeronave de tip militar din România.
Printre avantajele oferite de societate potenţialilor investitori se numără: structura de producţie flexibilă, procese tehnologice în care se pot realiza produse de complexitate ridicată, forţă de muncă calificată, societatea având 380 de salariaţi.
Avioane Craiova dispune de acces rapid la aeroportul din Craiova (situat la un kilometru) cu pistă de legătură ce se află în proprietatea societăţii, centru de încercări de zbor aflat în incinta acesteia, precum şi autorizaţii de funcţionare din partea autorităţilor de control aero militare şi civile româneşti.
În situaţia în care potenţialii investitori sunt interesaţi în formarea unei opinii generale asupra societăţii Avioane Craiova, aceştia pot să efectueze o vizită tehnică la sediul societăţii, cu semnarea în prealabil a unui angajament de confidenţialitate la sediul OPSPI, fără achitarea nici unei taxe.

Cinci consorţii au depus oferte pentru întreţinerea autostrăzilor AGERPRES

Cinci consorţii au depus oferte pentru întreţinerea multi-anuală a autostrăzilor Bucureşti - Piteşti şi Bucureşti - Cernavodă, în perioada 2010 - 2012, potrivit informaţiilor remise Agerpres de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Potrivit reprezentanţilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), câştigătorii vor fi stabiliţi şi anunţaţi după alegerile prezidenţiale.
Pentru deszăpezirea Autostrăzii Bucureşti - Piteşti au depus oferte PA&CO Internaţional, în joint venture cu Euro Construct Trading 98, şi două firme de pază, pentru 26 milioane de euro, asocierea Delta - Straco şi Romstrade, care au oferit 23 milioane de euro şi EMG Professional - Astra Eco, 25 milioane de euro.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a primit două oferte pentru întreţinerea Autostrăzii Bucureşti-Cernavodă, aceeaşi asociere PA&CO - Euroconstruct, cu o ofertă de 34 milioane de euro, şi Romstrade - Straco, cu 28 milioane de euro pentru trei ani.
Compania Naţională de Drumuri a atribuit deja contractul pentru deszăpezirea autostrăzilor în iarna acestui an companiilor Argecom şi Gecor.
Costul total estimat pentru întreţinerea autostrăzilor în perioada 2009 - 2012 este estimat la circa 331 milioane lei, fără TVA.
Valorile maxime estimate pentru întreţinerea A1 (Bucureşti - Piteşti) sunt pentru anul 2009 de 5,40 milioane lei, pentru anul 2010 de 67,96 milioane lei, pentru anul 2011 de 47,43 milioane lei, iar pentru anul 2012 de 14,06 milioane lei.
Începând cu al doilea an de contract, încheierea contractelor subsecvente se va face cu o eventuală ajustare a preţului, în funcţie de indicii statistici elaboraţi de Institutul Naţional de Statistică.
Potrivit MTI, costul estimat pentru întreţinerea autostrăzii A 2 (Bucureşti - Cernavodă) în perioada 2009 - 2012 este de 195,51 milioane lei, fără TVA, iar costul estimat pentru Autostrada Bucureşti - Piteşti, este de 134,87 milioane lei, fără TVA.
În baza acordului cadru, CNADNR va încheia anual contracte subsecvente de lucrări. Valorile maxime estimate pentru A 2 (Bucureşti - Cernavodă) sunt: pentru anul 2009 - 6,85 milioane lei, pentru anul 2010 - 84,58 milioane lei, pentru anul 2011 - 82,34 milioane lei, iar pentru anul 2012 de 21,71 milioane lei.

România a avut cea mai mică creştere a comenzilor noi în industrie din UE în luna septembrie AGERPRES

Comenzile noi în industrie au crescut în luna septembrie comparativ cu luna august, atât în Uniunea Europeană cât şi în zona euro, România înregistrând însă cea mai mică creştere (0,8 procente), conform datelor prezentate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Uniunea Europeană a înregistrat în luna septembrie 2009 comparativ cu luna precedentă o creştere de 1,7 procente a comenzilor noi în industrie, după o creştere de 2,0 procente în luna august. În cazul zonei euro, comenzile noi în industrie au crescut cu 1,5 procente în septembrie, după o creştere de 0,6 procente în luna august.
În rândul statelor membre, comenzile noi în industrie au crescut în 13 state membre (inclusiv în România) şi au scăzut în opt state membre. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Danemarca (43 la sută), Irlanda (19,7 la sută) şi Polonia (9,7 procente). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Estonia (minus 5,0 la sută), Polonia (minus 4,9 la sută) şi Lituania (minus 4,4 la sută). În România comenzile noi în industrie au înregistrat în luna septembrie o creştere de 0,8 la sută comparativ cu luna precedentă, după o scădere de 0,8 procente în luna august comparativ cu luna precedentă.
În ritm anual, luna septembrie 2009 comparativ cu luna septembrie 2008, comenzile noi în industrie au scăzut cu 16,5 procente în zona euro şi cu 16,4 procente în Uniunea Europeană. Aceasta după ce în luna august comenzile noi în industrie au scăzut cu 23,2 procente în zona euro şi cu 22,4 procente în Uniunea Europeană.
În rândul statelor membre, comenzile noi în industrie au scăzut în toate statele membre pentru care sunt disponibile date, exceptând Danemarca, care a înregistrat o creştere de 9,6 procente. Cele mai scăderi au fost înregistrate în Estonia şi Lituania (minus 42,4 la sută), Letonia şi Finlanda (minus 31 la sută), iar cele mai mici scăderi au fost înregistrate în Franţa (minus 5,8 la sută), Irlanda (minus 11,5 la sută) şi Suedia (minus 12,9 la sută). În România comenzile noi în industrie au înregistrat în luna septembrie o scădere anuală de 19,3 la sută, după o scădere de 19,4 la sută în luna august.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în România, comenzile noi din industrie au crescut cu 31,3 la sută în septembrie faţă de august, dar sunt cu 19,3 la sută mai mici decât în septembrie 2008. Comenzile noi din industrie, în perioada 1.I - 30.IX 2009, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, au scăzut pe ansamblu cu 20,6 la sută, această evoluţie fiind comună tuturor sectoarelor, cu un vârf în industrie bunurilor intermediare (-39,2 la sută), urmată de industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-19,2 la sută) şi de industria bunurilor de uz curent (-11,6 la sută). Pe primele nouă luni, în comparaţie cu primele trei trimestre de anul trecut, cea mai mică scădere este cea din industria bunurilor de capital, respectiv de -1,7 la sută.

SOCIAL

APIA a plătit fermierilor 70% din suma pentru subvenţiile pe suprafaţă MEDIAFAX

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit, până în prezent, 642,3 milioane lei (152,2 milioane euro) beneficiarilor schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS), reprezentând avansul de 70% din suma aprobată pentru aceste subvenţii, a anunţat marţi instituţia.

De acest sprijin financiar au beneficiat 496.519 fermieri care au îndeplinit condiţiile impuse de regulamentele europene, pentru care au fost finalizate controalele şi pentru care, în cazul în care au fost identificate discrepanţe faţă de datele declarate în cereri, acestea au fost soluţionate.

APIA a început plata avansului în cadrul campaniei SAPS 2009 în data de 16 octombrie, cuantumul fiind de 209,98 lei/hectar. Pentru anul 2009, cuantumul plăţilor directe unice pe suprafaţă este de 71,12 euro/hectar.

În cadrul campaniei SAPS 2009, au fost depuse 1,12 milioane de cereri. Pentru această campanie, România beneficiază de o alocare financiară de 623,3 milioane de euro, fonduri FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), la care se adaugă fonduri de la bugetul naţional şi FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Totodată, în cursul anului 2009, APIA a plătit peste 1,9 miliarde lei (circa 528,5 milioane euro), pentru 1.082.942 fermieri care au depus cereri în cadrul campaniei SAPS 2008 şi 11,9 milioane lei (circa 3,5 milioane euro) pentru 3.848 fermieri, pentru campania SAPS 2007.

Apetitul pentru consum va reveni în a doua jumătate din 2010 MEDIAFAX

Dezvoltatorii nu vor finaliza niciun proiect de retail de dimensiune medie sau mare în Bucureşti în următorii doi ani, o revenire a apetitului pentru consum al românilor şi pentru expansiune a investitorilor urmând să aibă loc în a doua parte a anului viitor, potrivit Cushman&Wakefield România.

"Pentru 2010-2011 s-a anunţat realizarea a 600.000 de metri pătraţi de spaţii de retail, însă doar 300.000-350.000 de metri pătraţi vor fi livraţi cu adevărat în piaţă, adică jumătate", a declarat, marţi, Răzvan Gheorghe, managing director al companiei de servicii imobiliare Cushman&Wakefield la "Zilele Biz".

În opinia sa, o revenire a consumului va avea loc în a doua parte a anului viitor, când probabil că şi dezvoltatorii vor reîncepe planurile de expansiune.

"Proiecte de retail de mărime medie şi mare se vor deschide după 2010-2011", consideră Gheorghe.

Potrivit datelor Cushman&Wakefield, în România, stocul de spaţii moderne de retail a ajuns în acest an la 2,2 milioane de metri pătraţi - shopping mall, magazine de bricolaj etc - din care 700.000 metri pătraţi în Bucureşti.

Statul va elibera 8.000 de autorizaţii de muncă pentru străini, în 2010 MEDIAFAX

România ar putea elibera în 2010, pentru cetăţenii străini non-europeni, 8.000 de autorizaţii de muncă, ceea ce ar însemna un venit la bugetul de stat de aproximativ 1.600.000 de euro, potrivit unui proiect de hotărâre pus în dezbatere de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS).

Proiectul de hotărâre stabileşte un număr total de 8.000 de autorizaţii de muncă ce vor fi eliberate anul viitor străinilor care doresc să se încadreze în muncă sau să presteze muncă în România în baza deciziei de detaşare a unui angajator persoană juridică străină, defalcate pe tipuri de autorizaţii de muncă.

Potrivit proiectului de act normativ vor putea fi eliberate 5.500 de autorizaţii de muncă pentru lucrători permanenţi, 1.000 pentru lucrători detaşaţi, 400 pentru lucrători sezonieri, 100 de autorizaţii de muncă nominale, 200 pentru lucrători stagiari, 500 pentru sportivi şi 300 pentru lucrători transfrontalieri.

Proiectul de hotărâre a Guvernului prevede că, în situaţia în care numărul cererilor pentru eliberarea de autorizaţii de muncă este mai mare decât numărul stabilit, acesta poate fi suplimentat prin hotărâre a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ, la propunerea MMFPS.

"Aceşti 8.000 de străini care ar fi încadraţi în muncă în România în baza autorizaţiilor de muncă ar reprezenta aproximativ 0,18 la sută din numărul total al efectivului de salariaţi din economie, care potrivit Institutului Naţional de Statistică era de 4.480.700 de persoane, la data de 31 august 2009. De asemenea, prin prezentul act normativ se asigură un control al numărului străinilor care intră în scop de muncă pe teritoriul României şi se limitează numărul lucrătorilor detaşaţi, pentru care nu se plătesc contribuţii de asigurări sociale în România", se arată în nota de fundamentare care însoţeşte documentul.

Iniţiatorii proiectului de act normativ susţin că eliberarea a 8.000 de autorizaţii de muncă ar însemna un venit la bugetul de stat de aproximativ 1.600.000 euro, având în vedere costul de 200 euro care trebuie plătit pentru eliberarea unei autorizaţii de muncă, exceptând autorizaţiile de muncă acordate studenţilor sau lucrătorilor sezonieri pentru care se plătesc 50 euro.

De asemenea pentru lucrători permanenţi sau asimilaţi lucrătorilor permanenţi, angajatorii vor plăti taxele, impozitele şi alte contribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare.

Potrivit MMFPS, în anul 2009, până în 12 noiembrie, au fost eliberate 3.620 de autorizaţii de muncă, din care 2.223 pentru lucrători permanenţi (din care 70 pentru străini care se află la studii în România şi au drept de muncă), 1.283 pentru lucrători detaşaţi, două pentru lucrători sezonieri, 110 pentru sportivi şi câte una pentru lucrători stagiari şi transfrontalieri.

În anul 2008, din cele 15.000 de autorizaţii de muncă aprobate, 4.759 au fost acordate pentru lucrătorii detaşaţi, reprezentând circa 32 la sută din numărul total de autorizaţii acordate anul trecut.

2009, anul fără piaţă imobiliară, 2010, cu executări silite AGERPRES

Anul 2009 a fost, practic, un an fără piaţă imobiliară, în special pe segmentul comercial, unde volumul tranzacţiilor a scăzut cu 75 la sută faţă de anul 2008, iar cererea s-a prăbuşit cu peste 50 la sută, a declarat, marţi, Bogdan Georgescu, managing partner, Colliers International, la conferinţa Zilele Biz.
,,Deşi preţurile de vânzare au scăzut cu 10-20 la sută, procentul nu este încă suficient din cauza supraevaluarilor. În plus, în situaţia actuală, dezvoltatorii trebuie acum să aducă de două ori mai mulţi bani pentru un proiect, riscul este mult mai mare, iar marja de profit s-a înjumătăţit de la 25 la sută, în perioada 2006-2008, la 12-15 la sută, în perioada 2009-2010', a precizat Bogdan Georgescu.
Investitorii au, încă, motive bune să vină pe piaţă, deoarece, comparativ cu alte ţări din regiune, teoretic, România oferă randamente mai bune, deasupra celor din Marea Britanie, Polonia sau Bulgaria.
,,Jucătorii din piaţă sunt, încă, ameţiţi de evoluţia preţurilor şi a tranzacţiilor. După ce timp de trei-patru ani, toţi şi-au crescut profiturile peste noapte, acum caută soluţii să îşi menţină măcar afacerea în piaţă', a spus Georgescu.
Pentru relansarea pieţei imobiliare şi, mai ales, aşezarea ei pe baze sustenabile, jucătorii trebuie să-şi schimbe radical atitudinea. În primul rând, proiectele trebuie construite pe baza nevoilor reale ale clienţilor, nu doar cu gândul la vânzare şi obţinerea de profit, cum s-a procedat până acum. Apoi, piaţa va trebui să se obişnuiască cu profituri mai scăzute, iar evaluările proprietăţilor să fie realiste, bazate pe valoarea reală a unei proprietăţi, nu pe percepţia celui care o vinde.
Calitatea lucrărilor este o mare problemă a pieţei din România, până în prezent neexistând decât foarte puţine proiecte fiabile.
În 2010, din executările silite ale unor proiecte de către băncile finanţatoare, se vor putea face investiţii numai în clădiri cu probleme, şi nu în clădiri care au chiriaşi cu probleme. Astfel, nici în 2010 nu vor exista prea multe tranzacţii pe segmentul spaţiilor de birouri sau al celor comerciale, mai ales că în rândul investitorilor riscul pieţei imobiliare este perceput, încă, prea ridicat.
Aflată la cea de a opta ediţie, ziua de Real Estate & Retail de la ZileleBiz din 2009 a adus în discuţie cele mai recente evoluţii din domeniul imobiliar şi ce trenduri prevăd experţii pentru viitor.

EXTERNE

Hotelierii din Bulgaria vor propria bancă, pentru a scăpa de dobânzile mari MEDIAFAX

Posesorii de hoteluri din Bulgaria intenţionează să-şi înfiinţeze propria bancă pentru a scăpa de dobânzile mari în perioada crizei economice, a anunţat preşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Hoteluri şi Restaurante din Bulgaria, Blagoy Ragin, citat de Novinite.

Ideea a fost susţinută de peste 100 de proprietari de hoteluri din staţiunile bulgăreşti.

Hotelierii care nu-şi vor transfera creditele la noua bancă nu vor supravieţui crizei, consideră Ragin.

Toţi posesorii de unităţi de cazare care doresc să se alăture noii instituţii financiare vor trebui să contribuie cu câte 50.000 de leva (circa 25.000 de euro), astfel încât, beneficiind de aportul a 200 din cei 1.000 de membri ai organizaţiei, banca să ajungă la capitalizarea minimă de zece milioane de leva (aproximativ cinci milioane de euro), a spus Ragin.

Noua bancă urmează să achiziţioneze împrumuturi neperformante şi să acorde noi credite cu dobândă mai mică cu două puncte procentuale decât cea practicată de băncile comerciale.

Almunia: Prognozele economice sunt influenţate de capacitatea băncilor de a credita economia reală AGERPRES

Capacitatea băncilor de a majora creditarea economiei reale rămâne o chestiune prioritară pentru Uniunea Euopeană, afectând prognozele economice din următoarele trimestre, a declarat marţi comisarul pentru Afaceri Monetare, Joaquin Almunia, transmite Reuters.
În timp ce măsurile masive de stimulare a economiei luate de băncile centrale au ajutat la refacerea stabilităţii pieţelor financiare, situaţia creditorilor s-a deteriorat din cauza fragilităţii activelor riscante, a explicat Almunia la un forum găzduit de Economist Conferences.
Băncile 'trebuie să utilizeze aceste oportunităţi pentru a-şi restabili viabilitatea, prin portofoliile de active ... şi să se restructureze dacă este necesar, astfel încât măsurile de sprijinire să poată fi retrase gradual, fără riscul de a cauza o nouă instabilitate financiară', a apreciat comisarul european pentru Afaceri Monetare.
Jose Manuel Gonzalez-Paramo, membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat luni că la reuniunea BCE din decembrie vor fi prezentate planurile băncii de retragere a măsurilor de stimulare în 2010: 'Strategia de ieşire va fi graduală şi la momentul potrivit, fără o dată exactă'.
Băncile se confruntă cu riscul de a deveni dependente de fondurile ieftine şi masive furnizate de băncile centrale, dar măsurile de stimulare vor fi retrase când situaţia se va normaliza, a afirmat recent Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE).
Într-un discurs rostit la Congresul Bancar European, în Frankfurt, Trichet a explicat: 'După cum am spus în numele Consiliului Guvernator, gândindu-ne la viitor, nu toate măsurile de lichiditate vor fi necesare în viitor, în aceaşi măsură ca în trecut. Prin urmare, ne vom asigura că măsurile de lichiditate extraordinare adoptate vor fi retrase gradual şi la momentul potrivit, iar lichiditatea furnizată va fi absorbită, ca un antidot eficient la ameninţarea stabilităţii preţurilor, pe termen mediu şi lung'.

Economia SUA a crescut mai puţin decât se estima în trimestrul trei AGERPRES

Creşterea Produsului Intern Brut al Statelor Unite în al treilea trimestru al anului a fost revizuită în scădere, la 2,8 la sută pe an, faţă de creşterea estimată, de 3,5 la sută, a declarat marţi Departamentul american pentru Comerţ, transmit AFP şi AP.
Această revizuire a creşterii PIB faţă de trimestrul precedent este conform aşteptărilor analiştilor, şi arată faptul că prima economie mondială a ieşit din recesiune în timpul verii, mai puţin în forţă decât se estimase.
Ministerul a indicat că noua estimare a creşterii ţine cont de revizuirea datelor comerţului exterior, arătând că acesta a avut influenţe asupra creşterii economice mai mult decât se estima iniţial, în contextul unor importuri mai mari decât exporturile.
Creşterea consumului în gospodării, motorul creşterii pe perioada verii, a fost mai puţin importantă (2,9 la sută) decât ce a calculat ministerul la sfârşitul lui octombrie (3,4 la sută).
Investiţiile întreprinderilor au scăzut mai mult decât se estimase la finalul lui octombrie, în vreme ce vânzările de case au crescut ceva mai puţin decât estimările iniţiale.
Vestea bună este că economia a început să crească din nou, după o scădere record, de patru trimestre consecutive. Vestea proastă este că reluarea creşterii va fi lentă în următoarele luni.
Cea mai grea recesiune de după 1930 este, după toate probabilităţile, la final, însă reluarea unei creşteri puternice va lua timp, spun oficialii şi economiştii Fed.
Creşterea nu va fi probabil destul de puternică petru a duce la o scădere rapidă a şomajului în SUA, care a ajuns la 10,2 la sută. Este a doua oară după cel de-al doilea război mondial când rata şomajului a crescut peste zece la sută.
Unii economişti sunt de părere că creşterea va încetini la aproximativ 2,5 la sută în trimestrul în curs, în vreme ce alţii consideră că ar putea ajunge la trei la sută, dacă vânzările din sezonul de iarnă sunt bune.
Mulţi analişti estimează că economia va scădea din nou anul viitor, cu o creştere de aproximativ unu la sută, odată cu finalizarea programelor de stimulare a economiei şi cu scăderea consumului, cauzată de nivelul ridicat al şomajului.

Banca Centrală a Rusiei a redus rata dobânzii la nouă la sută AGERPRES

Banca Centrală a Rusiei a redus marţi rata dobânzii cu o jumătate de punct procentual, încercând să tempereze aprecierea rublei şi să sprijine revenirea fragilă a economiei, transmite Reuters.
Bank Rossii a redus semnificativ rata dobânzii, la 9,00 la sută, de la 9,50 la sută, decizie care va intra în vigoare începând de miercuri, 25 noiembrie. Banca a redus de nouă ori rata dobânzii, din 24 aprilie, pentru a ajuta economia şi companiile care au nevoie de creditare.
'Activitatea de creditare a băncilor din Rusia este încă la un nivel scăzut, iar cererea pe plan intern rămâne insuficientă pentru a asigura creşterea stabilă a industriei, care a dus la necesitatea reducerii ratei dobânzii', se arată într-o declaraţie a Băncii Centrale a Rusiei.
Rusia a înregistrat o creştere cu 13,9 la sută a Produsului Intern Brut în trimestrul trei din 2009, comparativ cu trimestrul precedent. Economia Rusiei s-a contract cu 8,9 la sută în perioada iulie-septembrie 2009, comparativ cu perioada similară din 2008.
Autorităţile de la Moscova se aşteaptă ca economia ţării să înregistreze un declin de 8,5 la sută în acest an şi o creştere de trei la sută în 2011 şi de 4,3 la sută în 2012.