26.11.2009

Data: 26.11.2009

Curs valutar:

USD – 2,8355

Euro – 4,2597

TITLURILE ZILEI:

FINANCIAR BANCAR  pg. 3

- Isărescu: În lipsa acordului cu FMI, România ar fi riscat o criză a cursului de schimb MEDIAFAX

- Primele nouă bănci străine şi-au redus expunerea pe România cu 1,2 miliarde euro MEDIAFAX

- România vrea să dea ajutor nerambursabil de 100 milioane lei pentru Moldova MEDIAFAX

- Complexurile energetice revizuiesc in jos profitul, dar pluseaza la salarii ZIARUL FINANCIAR

ECONOMIC  pg. 7

- Criza economică a crescut cu 45% datoria suverană la nivel mondial în ultimii 2 ani MEDIAFAX

- Efect de domino in economie in lipsa Guvernului: Mediul privat acuza blocaje si intarzieri, in timp ce bancherii bat la usa ZIARUL FINANCIAR

- Hagiu: Dacă nu se fac decontările datoriilor, oprim transportul de persoane AGERPRES

EXTERNE  pg. 11

- Brazilia s-a transformat in numai cativa ani in vedeta BRIC, grupul celor mai mari tari emergente ZIARUL FINANCIAR

- Potentialul redus de crestere, punctul slab al economiei Ungariei ZIARUL FINANCIAR

- Dobanda 0% la dolar invita la speculatii ZIARUL FINANCIAR

- SUA: Scădere a cererilor pentru ajutor de şomaj AGERPRES

FINANCIAR BANCAR

Isărescu: În lipsa acordului cu FMI, România ar fi riscat o criză a cursului de schimb MEDIAFAX

România ar fi riscat în lipsa acordului cu FMI un gol de finanţare externă de cel mult 16 miliarde de euro, care ar fi dus, cel mai probabil, la o criză a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflaţiei şi activelor financiare în lei ale populaţiei, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"În cazul economiei româneşti, unele ajustări ar fi fost foarte dureroase fără asistenţă financiară externă. De exemplu, dacă riscul apariţiei gap-ului de finanţare s-ar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat într-o criză a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflaţiei şi implicit asupra activelor financiare ale populaţiei denominate în lei. Alte ajustări, cum ar fi diminuarea cheltuielilor publice, inclusiv a celor cu salariile, în condiţiile în care în timpul ciclului de intrări mari de capitaluri acestea ajunseseră la niveluri nesustenabile, ar fi purtat marca unei credibilităţi reduse. În acest context, acordurile cu UE şi cu FMI au furnizat două elemente esenţiale pentru economia românească: acoperirea deficitului de finanţare externă şi credibilitate", a spus Isărescu în dizertaţia rostită cu ocazia primirii titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania.

Potrivit guvernatorului BNR, calculele au arătat că pentru anul 2009 România ar fi putut avea un deficit de finanţare estimat între 7,5 şi 16 miliarde de euro, depinzând de sentimentul investitorilor străini şi de dorinţa lor de a reînnoi liniile de finanţare ale băncilor şi ale companiilor private.

"Acest sentiment negativ s-a reflectat în deprecierea leului în perioada octombrie 2008 - februarie 2009. În aceste condiţii, autorităţile au decis să promoveze politici care să asigure reduceri minime ale finanţărilor externe ale României", a adăugat Isărescu.

El notează că reducerea finanţării externe şi incertitudinea au tins să determine deprecieri nejustificate ale leului şi că provocările au fost cu atât mai mari cu cât, în pofida cumpărărilor mari de valută efectuate în perioada 2005-2007, BNR a reuşit doar să atenueze aprecierea nesustenabilă a leului şi nu să o evite în totalitate.

"Mai mult, creditele în valută au avut o dinamică susţinută şi o eventuală depreciere rapidă şi excesivă a leului ar fi creat efecte negative în lanţ la nivelul sistemului bancar. În consecinţă, în acest context nou, politica băncii centrale privind intervenţiile pe piaţa valutară a fost ghidată de filozofia conform căreia o volatilitate înaltă a cursului de schimb este dăunătoare atât pentru obiectivul privind inflaţia, cât şi pentru sănătatea sectorului real şi a celui financiar", a spus guvernatorul băncii centrale.

El precizează că intervenţiile valutare au avut în vedere, în primul rând, ca o depreciere excesivă a monedei naţionale să fie evitată, ca nivelul deprecierii şi pasul acesteia să fie corelate cu progresele înregistrate în ajustarea contului curent, în al doilea rând s-a urmărit calibrarea în funcţie de evoluţia rezervelor valutare şi, în al treilea rând, controlul lichidităţii pe piaţa monetară.

"Importul de credibilitate de la UE şi FMI a făcut ca unele finanţări private să nu se mai reducă sau să se reducă mai puţin. Pe aceste căi, măsurile incluse în acordurile menţionate au asigurat finanţarea economiei româneşti (...) Scăderea presiunilor de depreciere a leului şi, implicit, o diminuare ceteris paribus (celelalte condiţii rămân neschimbate - n.r.) a presiunilor inflaţioniste care apar prin intermediul canalului cursului de schimb, împreună cu eforturile de consolidare la nivel fiscal au permis băncii centrale să treacă la relaxarea prudentă a politicii monetare, ceea ce va atenua panta de scădere a PIB, fără amplificarea presiunilor inflaţioniste", a conchis Isărescu.

Primele nouă bănci străine şi-au redus expunerea pe România cu 1,2 miliarde euro MEDIAFAX

Expunerea pe România a primelor nouă bănci străine s-a redus în perioada martie-octombrie cu 3,8%, respectiv 1,2 miliarde de euro, de la 31,5 miliarde euro la 30,3 miliarde euro, potrivit unor surse bancare prezente la întâlnirea grupurilor financiare cu oficialii FMI, CE, BNR, de la Bruxelles.

"Expunerile au scăzut cu 600 milioane de euro în trimestrul al doilea şi cu încă 700 milioane euro din iunie până în septembrie, dar au crescut în luna octombrie cu 100 milioane de euro", au declarat pentru MEDIAFAX sursele citate.

După încheierea acordului de finanţare internaţională cu România, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au abţinut acordul scris al primelor nouă bănci străine în funcţie de activele deţinute în România să-şi menţină expunerile la nivelul înregistrat în luna martie a acestui an.

Sursele citate au precizat că expunerile celor nouă bănci străine au coborât chiar şi cu până la 4,4%, în luna august, după ce a plecat din România misiunea FMI pentru prima revizuire a acordului stand-by.

"La întâlnirea de la Bruxelles s-a convenit din nou aducerea expunerilor la nivelul din martie, în condiţiile în care există diferenţe semnificative între evoluţia expunerilor celor nouă grupuri, care nu se văd din variaţia medie. O parte dintre bănci chiar şi-au majorat consistent expunerile în această perioadă", au mai spus sursele.

Primele nouă bănci străine s-au întâlnit, săptămâna trecută, la Bruxelles, cu reprezentanţi ai FMI, Comisiei Europene, Băncii Naţionale a României, BERD, Banca Mondială şi BEI pentru a discuta evoluţia expunerii acestora pe piaţa din România.

Expunerea se calculează prin includerea tuturor împrumuturilor şi altor datorii ale entităţilor locale faţă de grup, respectiv subsidiare şi alte companii, soldul depozitelor plasate la instituţiile financiare financiare şi toate formele de capital cu care a participat grupul la subsidiare, din care se scad depozitele instituţiilor româneşti la grupurile - mamă şi alte datorii ale grupurilor la instituţiile financiare locale.

Băncile raportează toate expunerile în euro, calculate la cursul de schimb valutar de la 31 martie 2009.

România vrea să dea ajutor nerambursabil de 100 milioane lei pentru Moldova MEDIAFAX

Guvernul va solicita Parlamentului să aprobe, în regim de urgenţă, acordarea pentru Republica Moldova a unui ajutor financiar nerambursabil de 100 milioane lei şi a unui set de 400.000 doze de vaccin antigripal cu tulpină pandemică, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Muntean.

Ajutorul destinat statului vecin va fi promovat în Parlament sub forma unei iniţiative legislative.

După vizita efectuată la Bucureşti, în urmă cu două săptămâni, premierul moldovean Vlad Filat a declarat că 400.000 doze de vaccin împotriva virusului AH1N1 vor fi donate de către România pentru Republica Moldova.

Complexurile energetice revizuiesc in jos profitul, dar pluseaza la salarii ZIARUL FINANCIAR

Doua dintre cele trei complexuri energetice din bazinul Olteniei vor incheia anul acesta cu un numar mai mare de angajati fata de nivelul prognozat initial, ceea ce implicit inseamna fonduri de salarii mai mari, desi rezultatele financiare nu justifica aceste mariri.

Potrivit bugetului de venituri revizuit, Complexul Energetic (CEN) Turceni va avea afaceri cu 13% mai mici fata de cele bugetate initial, adica 1,58 mld. lei (circa 377 mil. euro), si un profit net de aproape doua ori mai mic, respectiv 23,7 mil. lei (5,6 mil. euro). In schimb, compania va avea la sfarsitul anului cu peste 700 de angajati mai mult fata de estimarile initiale, ceea ce a dus la suplimentarea fondului de salarii cu circa 2 mil. euro.

O situatie similara se intampla si in cazul CEN Rovinari, compania estimand ca va avea la sfarsitul anului cu 764 mai multi angajati fata de ceea ce-si bugetase initial, dupa revizuire fondul de salarii fiind suplimentat cu circa 2 mil. euro. Comparativ insa cu CEN Turceni, CEN Rovinari a reusit totusi sa-si mentina rezultatele financiare prognozate initial si dupa revizuirea bugetului.

"Complexurile energetice au fuzionat cu Termoservurile (unitati de furnizare a serviciilor pentru industria energetica apartinand Termoelectrica n.r.). Aici sunt cei mai buni specialisti si oricum marea parte a lucrarilor erau livrate numai pentru complexurile energetice. Acesta este motivul care a dus la cresterea numarului de salariati", a explicat Gheorghe Davitoiu, directorul general al CEN Rovinari.

Potrivit acestuia, decizia a fost luata la nivelul tuturor celor trei complexuri energetice, ceea ce explica si cresterea numarului de angajati ai CEN Turceni.

Cat priveste CEN Craiova, fuziunea sa facut inainte de aprobarea bugetului si de aceea diferentele nu sunt mari in varianta revizuita. Profitul net al unitatii a fost redus de peste 3 ori, la 0,7 mil. lei.

"Ne va costa mult achizitia de drepturi de emisie de CO2 pe care suntem obligati sa o facem pentru ca avem o descoperire de 20,7% fata de ceea ce ni sa dat prin planul national de alocare", a explicat Constantin Balasoiu, directorul general al CEN Craiova.

ECONOMIC

Criza economică a crescut cu 45% datoria suverană la nivel mondial în ultimii 2 ani MEDIAFAX

Datoria suverană mondială va totaliza la sfârşitul anului 49.500 de miliarde de dolari, în creştere cu 45% comparativ cu 2007, anul declanşării crizei globale, estimează agenţia de evaluare financiară Moody's.

Creşterea datoriei reflectă programele masive de relansare puse în practică de guverne pentru a depăşi criza financiară, explică agenţia într-un raport.

"Fără a fi o surpriză, statele membre G8 au contribuit în proporţie de 78% la majorare, bugetele acestor ţări fiind cele mai afectate de criză", arată analistul Moody's Jaime Reusche.

Economiştii agenţiei anticipează ca datoria mondială va reprezenta 80% din Produsul Intern Brut global în 2010, faţă de 63% în 2008.

Creşterea de 15.300 de miliarde de dolari a datoriei din acest an depăşeşte de peste 100 de ori valoarea planului Marshall, care a vizat reconstrucţia Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Efect de domino in economie in lipsa Guvernului: Mediul privat acuza blocaje si intarzieri, in timp ce bancherii bat la usa ZIARUL FINANCIAR

Oamenii de afaceri acuza intarzieri in ceea ce priveste termenele in care statul isi onoreaza platile catre furnizori, firmele care deruleaza proiecte cu fonduri europene nu isi primesc rambursarile, iar investitorii ezita sa inceapa noi proiecte in Romania, in conditile in care Guvernul nu are de aproape doua luni capacitati depline de executie.

"Am depus cererea de rambursare la inceputul lunii august si inca nu am primit niciun raspuns. Am fost anuntata ca sunt prea putini functionari la Ministerul Finantelor, volumul de munca este foarte mare, iar dosarele care trebuie verificate sunt complexe. Intarzierea lor inseamna plata unor dobanzi la banca pentru noi", spune Crina Alisei, administratorul producatorului de mase plastice Meddo din Sebes, care a obtinut o finantare de peste 190.000 de euro din fonduri europene. Potrivit contractului, rambursarea se poate face in maxim 90 de zile de la trimiterea solicitarii.

Si Maria Grapini, directorul producatorului de textile Pasmatex din Timisoara, spune ca exista un blocaj la nivel decizional, mai ales in ceea ce priveste decontarile pentru cei care au accesat fonduri europene.

"Avem unul din cele mai proaste procente de absorbtie a fondurilor pentru ca secretarilor de stat care lucreaza in Ministerul Economiei si Finantelor le e frica sa ia decizii", explica Grapini.

Reprezentantii Ministerului Finantelor nu au putut fi contactati pana la inchiderea editiei pentru detalii suplimentare. Economia romaneasca a absorbit pana in prezent putin peste 470 de milioane de euro din cele 5,6 mld. euro alocate de Uniunea Europeana ca fonduri structurale si de coeziune in perioada 20072009, in conditiile in care pana in 2013 suma totala alocata Romaniei este de 19 mld. euro.

Incertitudine fiscala in 2010

In opinia lui Adrian Izvoranu, directorul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), economia a fost puternic afectata de instabilitatea politica.

"Lipsa aparatului administrativ si chiar lipsa disponibilitatii ministrilor de a semna documente au generat o serie de disfunctionalitati in economie.

Companiile, atat cele din sistemul public, cat si cele din mediul privat, sau confruntat cu intarzieri mari de plata, mai ales in agricultura si fonduri europene, unde au fost mari probleme la decontarea sumelor", spune Izvoranu.

Eventualele investitii din urmatoarea perioada ar putea fi restrictionate si din cauza lipsei unui buget pentru anul viitor, intrucat ezitarile investitorilor nu vin numai pe fondul crizei economice. "Imaginea generala face ca toti investitorii sa stea intro stare de expectativa. Singurele afaceri care merg sunt cele mici, care se ocupa de nevoile imediate ale clientilor si cele care au manageri foarte bine pregatiti", adauga Izvoranu.

Faptul ca inca nu avem un buget pune in imposibilitate companiile in ceea ce priveste stabilirea bugetelor pentru anul viitor, companiile lucrand cu bugete pe doua trei luni.

"Lipsa unui guvern ii face pe foarte multi dintre investitorii actuali si potentiali in Romania sa isi puna mari semne de intrebare asupra stabilitatii investitiilor si mediului in care isi desfasoara activitatea. Este foarte neclar nivelul taxelor si al impozitelor pentru 2010, iar mediul de afaceri este blocat de nesiguranta", sustine Gratiela Ratiu, branch manager la firma de consultanta in resurse umane VON Consulting.

Tot mediul privat duce greul

Lipsa Guvernului a dus la amanarea aprobarii bugetului pentru 2010, precum si la tergiversarea reformelor structurale, determinand intarzierea primirii urmatoarelor transe de la FMI si Comisia Europeana, de circa 2,5 mld. euro cumulat.

"Este foarte dificila evaluarea costurilor rezultate in urma neintelegerilor din sfera politica. In afara de cheltuielile suplimentare cu dobanda si de cresterea perceptiei negative privind Romania, cel putin alte doua costuri pot fi identificate: cele legate de necesitatea unor masuri mai dure pentru corectarea dezechilibrului fiscal, precum si crearea unui volum mult mai mare de arierate (datoriile firmelor la buget n.r.)", a comentat Nicolaie Chidesciuc, economistulsef al ING Bank. El a precizat ca aceste costuri prezinta un risc mai mare pentru relansarea activitatii economice in perioada imediat urmatoare, dar si un efort suplimentar pe termen lung.

La randul ei Melania Hancila, economistulsef al Volksbank, apreciaza ca amanarea imprumuturilor externe va avea un impact asupra Romaniei pe termen mediu prin presiunile negative exercitate asupra reluarii cresterii economice.

"Finantarea deficitului bugetar de pe piata interna sa realizat la pretul pietei pentru o tara cu ratingul Romaniei, dobanzile fiind net superioare celor practicate de CE si FMI. Evident, costurile vor fi suportate de mediul privat, deoarece cresterea incertitudinii cu privire la respectarea acordului si sustenabilitatea finantarii deficitului bugetar pe termen mediu au condus la deprecierea monedei nationale, cresterea costului creditarii pentru Romania, reducerea investitiilor companiilor, descurajarea investitiilor straine directe, cresterea somajului si vor amana revenirea consumului privat", a spus Hancila.

Si Ionut Dumitru, economistulsef al Raiffeisen Bank, a aratat ca situatia bugetului public este una delicata, fiind absolut necesar sa ne recuplam la cerintele acordului cu FMI si CE, iar stabilitatea politica este o preconditie in acest sens. "Costurile crizei politice sunt suportate de noi toti, perceptia negativa fata de Romania avand consecinte importante in primul rand in termeni de finantare externa, in conditiile in care dependenta economiei de finantarea externa este ridicata."

Deficitul bugetar a ajuns dupa zece luni la 5,2% din PIB, insa analistii estimeaza atat depasirea tintei de 7,3% din PIB stabilita pentru acest an, cat si a nivelului agreat cu FMI pentru 2010, de 5,9% din PIB. In aceste conditii sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea fiscala, situatia politica punand piedici acestui proces.

In ultimii ani, majorarea deficitului bugetar pe final de an a devenit o traditie in Romania.

Anul trecut, cheltuielile bugetare au scapat de sub control spre sfarsitul anului si din cauza desfasurarii alegerilor parlamentare, deficitul bugetar triplanduse in ultimele doua luni, de la 1,6% din PIB in octombrie la 4,8% din PIB in decembrie.

Efectele unei "guvernari fara Guvern"

Intarzierea transelor de la FMI si Comisia Europeana, de circa 2,5 mld. de euro cumulat

Lipsa existentei unui buget aprobat de Parlament pentru 2010

Investitorii straini sunt in expectativa, pe fondul lipsei Guvernului si a deteriorarii situatiei economice in contextul crizei

Presiuni negative asupra reluarii cresterii economice pe termen lung

Intarzierea rambursarilor pentru proiectele finantate din fonduri europene

Masuri mai dure pentru corectarea dezechilibrului fiscal, cresterea arieratelor

Hagiu: Dacă nu se fac decontările datoriilor, oprim transportul de persoane AGERPRES

O delegaţia a Federaţiei Operatorilor Români de Transport se întâlneşte, miercuri, la ora 14,30, cu secretarul de stat Eusebiu Pistru pentru a discuta problema datoriilor aferente deconturilor pe care Ministerul Transporturilor le înregistrează faţă de operatorii de transport, a declarat Augustin Hagiu, preşedinte FORT, şeful delegaţiei.
Transportatorii Rutieri de Persoane din FORT nu mai aplică reducerea de tarif la biletele de călătorie pentru pensionari şi veterani pentru toate cursele regulate judeţene şi interjudeţene efectuate începând cu 16 noiembrie, deoarece MTI nu a mai decontat subvenţiile pentru aceste categorii de personal.
'Dacă nici această discuţie nu se finalizează cu o certitudine de plată aferentă acestor datorii, FORT consideră inevitabilă oprirea activităţii la nivel naţional. Operatorii de transport persoane în trafic judeţean şi interjudeţean nu au mai primit niciun leu de la începutul lunii noiembrie şi până în prezent.Transportatorii nu mai au bani pentru plata carburantului, anvelopelor, ratelor la leasing', susţine Hagiu.
Conform FORT, datoria statului faţă de transportatorii de persoane, aferentă deconturilor pentru categoriile defavorizate, se ridica, la nivel naţional, la peste 100 de milioane lei.

EXTERNE

Brazilia s-a transformat in numai cativa ani in vedeta BRIC, grupul celor mai mari tari emergente ZIARUL FINANCIAR

Brazilia incearca sa ajunga in primele cinci economii ale lumii adoptand reforme, proiecte gigantice de infrastructura si profitand de pe urma vastelor rezerve de petrol. Drumul nu este insa lipsit de obstacole.

Economia Braziliei a crescut cu 9% in trimestrul trei comparativ cu cele trei luni anterioare, potrivit declaratiilor presedintelui Luiz Inacio Lula da Silva. El a spus ca economia tarii pe care o conduce, si unde are statut de star, avanseaza "la o viteza similara celei a Chinei", in timp ce rezervele statului, in prezent evaluate la 233 mld. dolari (156 mld. euro), au adus stabilitate si garanteaza finantarea pentru investitiile in programe sociale si in infrastructura. Cea mai importanta initiativa a presedintelui este proiectul gigantic prin care intentioneaza sa alimenteze cu apa potabila zonele sarace ale statului, scrie publicatia germana Der Spiegel.

Economia Braziliei a scazut prentru prima data in primele trei luni ale acestui an, insa declinul anual nu a depasit 2% in niciunul dintre primele doua trimestre ale lui 2009 pentru care s-au publicat date.

Atunci cand Jim O'Neill, economist-sef al bancii americane Goldman Sachs, a inventat acronimul BRIC, pentru economiile emergente Brazilia, Rusia, India si China, el a prezis un viitor stralucit gigantului din America Latina. Colegii sai s-au grabit sa il contrazica. China si India aveau potential, si acest lucru era evident, insa Brazilia? Timp de mai multe decenii, statul era considerat un gigant bolnav, macinat de crize fara sfarsit si de presiuni inflationiste.

Brazilia este vedeta BRIC

Astazi insa, "B" este vedeta intre tarile BRIC, expertii estimand pentru anul viitor o crestere economica de pana la 5%. Brazilia avanseaza in prezent mai rapid decat Rusia, si, spre deosebire de India, nu sufera de pe urma conflictelor etnice sau a luptelor de la granita. Statul, care numara 192 de milioane de locuitori, are o piata interna stabila, exporta automobile si avioane, soia si minereu de fier, ulei si celuloza, zahar, cafea si carne de vita. Exporturile reprezinta insa doar 13% din PIB.

In conditiile in care China a inlocuit Statele Unite si a devenit cel mai mare partener comercial al Braziliei la inceputul acestui an, statul nu a fost puternic afectat de recesiunea de pe piata americana.

Sistemul bancar, maladiv in aproape toate statele lumii, este sanatos in Brazilia. Bancile de aici sunt puternice si stabile, iar pe timpul crizei financiare actuale foarte putine banci au intampinat dificultati.

Statul si-a rambursat datoriile externe, si chiar mai mult, a devenit creditor al FMI. Rezervele de peste 200 mld. dolari si moneda nationala - realul - in postura de una dintre cele mai puternice monede din lume ajuta Brazilia sa se mentina stabila. Expertii internationali prevad un deceniu de prosperitate si crestere economica pentru statul sud-american.

Lula estimeaza ca Brazilia va deveni una dintre cele mai mari cinci economii ale lumii pana in 2016, anul in care Rio de Janeiro va gazdui Jocurile Olimpice. In 2014, orasul va gazdui si Campionatul Mondial de Fotbal.

Brazilia, in cursa spre varf

Lula este foarte popular in Brazilia. El a reusit sa intre si in gratiile bancherilor si ale poporului. Fiind condusa de un presedinte-muncitor, asa cum este el numit, Brazilia a devenit o destinatie atractiva pentru investitorii din toata lumea.

Brazilia are in spate resurse naturale aparent nelimitate, rezerve importante de apa si petrol. Brazilia exporta mai multa carne decat Statele Unite, iar China ar fi pusa intr-o postura inconfortabila daca Brazilia nu i-ar mai livra soia. In hangarele de langa Sao Paolo ale producatorului de avioane Embraer, inginerii brazilieni construiesc avioane pentru companiile aeriene din intreaga lume, printre care si aeronave mici pentru Lufthansa.

Economia Braziliei are doi stalpi de sprijin: Banca Nationala de Dezvoltare (BNDES) si grupul energetic Petrobras, detinut in parte de stat. BNDES a fost banca ce a finantat varianta braziliana a Planului Marshall. In anii 1990 administra cu succes privatizarea multor companii de stat. Astazi ofera consiliere pentru fuziunile si achizitiile corporatiste, ajuta companiile cu probleme si finanteaza investitiile strategice ale guvernului.

Petrobras intentioneaza sa investeasca in urmatorii patru ani 174 mld. dolari in platforme de extractie, echipamente de exploatare a rezervelor uriase de petrol de pe coasta Braziliei si in vase. Recent grupul a descoperit noi zacaminte de petrol, insa acestea sunt greu accesibile. Statul actioneaza insa in vederea intaririi pozitiei monopoliste a Petrobras, unul dintre cele mai importante grupuri energetice din lume.

Situatia pare mult mai stabila decat in multe alte state de la nivel mondial. Unii spun ca Lula nu a avut niciodata incredere in capacitatea pietei de a se vindeca singura, si astfel a mizat pe interventia statului in economie. Pentru aceasta viziune el a primit atat laude, cat si critici. Brazilia evolueaza insa bine.

Potentialul redus de crestere, punctul slab al economiei Ungariei ZIARUL FINANCIAR

Cel mai semnificativ risc cu care se confrunta economia Ungariei este legat de potentialul sau scazut de crestere, acest risc fiind valabil si inainte ca recesiunea sa loveasca puternic tara, a declarat vicepresedintele bancii centrale ungare, Julia Kiraly, scrie Bloomberg.

Potentialul scazut de crestere, care a ramas mascat pana in anul 2007 de lichiditatile abundente de la nivel mondial, este partial rezultatul unui sistem social care nu-i incurajeaza pe oamenii aflati inca la o varsta activa sa munceasca, a declarat Julia Kiraly.

Ungaria se confrunta cu cea mai severa recesiune din ultimele aproape doua decenii, economia acestei tari urmand sa inregistreze o scadere de 6,7% in acest an, conform oficialilor bancii centrale ungare.

Tara trebuie sa-si restructureze cheltuielile sociale pentru a-si intari potentialul de crestere si a reduce volatilitatea monedei sale si a ratelor dobanzii, a mai declarat vicepresedintele bancii centrale ungare.

"Trebuie sa ne majoram in continuare rata activitatii, sa reducem transferurile sociale cel putin pana la media regiunii central-europene si povara fiscala", a mai declarat Kiraly.

Forintul s-a tranzactionat la 267,65 unitati in raport cu moneda euro, comparativ cu 267,78 forinti cu o zi in urma. Moneda ungara, care s-a depreciat pana la un minim record in luna martie, a avansat cu 4,7% in ultimele sase luni, a patra cea mai buna performanta din randul celor 26 de monede ale pietelelor emergente monitorizate de Bloomberg.

Ungaria ramane "vulnerabila" si trebuie sa-si reduca dependenta de datoria in valuta, a adaugat Kiraly.

Dobanda 0% la dolar invita la speculatii ZIARUL FINANCIAR

Oficialii bancii centrale americane (Fed) au declarat pentru prima data ca decizia de a reduce ratele dobanzii la zero ar putea alimenta speculatii excesive pe piata financiara, caracterizand in acelasi timp declinul dolarului drept unul "ordonat", scrie Bloomberg.

Conducerea bancii a declarat ca strategia sa de mentinere a ratelor la un nivel scazut ar putea determina asumarea unor riscuri excesive sau o "dezancorare a asteptarilor privitoare la inflatie". Strategii au mai declarat ca vor monitoriza indeaproape deprecierea dolarului care "ar putea genera presiuni semnificative de crestere a inflatiei".

Strategii se tem sa nu alimenteze o a treia bula a preturilor activelor in conditiile in care mentin rata de referinta a dobanzii aproape de un nivel record pentru a revigora economia, spun economistii.

"Pietele financiare au avut o evolutie mult mai buna decat ar fi fost de asteptat. Fed spune pietelor sa nu exagereze", a declarat Marvin Goodfriend, fost consilier pe strategie in cadrul filialei Fed din Richmond.

Saptamana trecuta, strategii din China si Japonia declarau ca nivelul scazut al ratelor dobanzii din Statele Unite alimenteaza cresterea preturilor materiilor prime, precum si al activelor financiare pe pietele emergente. Pretul aurului a atins un maxim istoric de 1.174 de dolari pe uncie la inceputul acestei saptamani, in conditiile in care deprecierea dolarului a sporit atractivitatea activelor alternative.

SUA: Scădere a cererilor pentru ajutor de şomaj AGERPRES

Cererile noi pentru ajutor de şomaj a scăzut mai mult decât se estima săptămâna trecută, sub 500.000, pentru prima oară din luna ianuarie, transmite AP.
Departamentul Muncii a declarat că cererile noi pentru şomaj au scăzut cu 35.000, la 466.000, de la 514.000, cu o săptămână mai devreme. Este cel mai redus nivel al cererilor de ajutor de şomaj, după cel din săptămâna finalizată la 13 septembrie. Economiştii se aşteptau la 500.000 de astfel de cereri.
Totuşi, analiştii spun că cererile ar trebui să scadă sub 400.000 pentru câteva săptămâni, pentru a puncta o creştere reală a pieţei muncii. Economiştii se aşteaptă la 145.000 de concedieri în noiembrie, o îmbunătăţire faţă de pierderea netă de 190.000 de posturi de luna trecută. Însă economia americană va trebui să creeze 125.000 de posturi, pentru a opri creşterea ratei şomajului.
Anumiţi economişti se tem că ameliorarea situaţiei posturilor, a vânzărilor de case noi şi a consumului în gospodării este de scurtă durată, în contextul unei economii încă fragile.
Rata şomajului a ajuns în octombrie la nivelul record de 10,2 la sută, şi mulţi economişti consideră că recuperarea este fragilă, astfel încât rata şomajului va continua să crească, ajungând probabil la 10,5 la sută în vara viitoare.
În valori neajustate în funcţie de variaţiile sezoniere, cererile pentru ajutor de şomaj au crescut. Acest lucru este normal în această perioadă a anului, când mare parte a muncitorilor din construcţii sunt concediaţi din cauza înrăutăţirii condiţiilor climatice.
Oficialii Fed estimau la întâlnirea din noiembrie că rata şomajului ar putea rămâne la un nivel ridicat în următorii ani.
Săptămâna trecută, cererile noi au scăzut sub 500.000, pentru prima oară din prima săptămână din ianuarie. Cererile săptămânale au crescut la cel mai înalt nivel în martie, la 674.000, apoi, în general, au scăzut de la o săptămână la alta.