27.11.2009

Data: 27.11.2009

Curs valutar:

USD – 2,8342

Euro – 4,2733

TITLURILE ZILEI:

FINANCIAR  pg. 3

- Finanţele au atras prin titluri în valută 1,4 mld euro, împrumut record pentru România MEDIAFAX

- Guvernul, obligat să dea înapoi ministerelor banii luaţi în contul concediului neplătit MEDIAFAX

- Moody's a revizuit în scădere ratingurile a trei bănci din România pentru depozitele în lei AGERPRES

- Adrian Vasilescu: România ar putea să renegocieze acordul cu FMI, dar este devreme de anticipat acest lucru AGERPRES

ECONOMIC  pg. 7

- Hidroelectrica negociază cu trei firme româneşti achiziţia unui proiect eolian MEDIAFAX

- Cegedim: 42 de farmacii mici au intrat in faliment in octombrie. Cine a vandut la timp a fost destept ZIARUL FINANCIAR

- Deficitul bugetar ramane constant dupa zece luni, la 5,1% din PIB ZIARUL FINANCIAR

- Corâci: Am discutat despre posibilitatea grevei fiscale, dacă nu vor fi reduse cheltuielile publice AGERPRES

ROMANIA EXTERN  pg. 12

- Problemele din Dubai realimentează temerile privind stabilitatea unor ţări, inclusiv a României MEDIAFAX

- Statul nu vrea inca sa semneze contractul cu Templeton pentru Fondul Proprietatea ZIARUL FINANCIAR

- Romania se afla pe locul 11 mondial in topul producatorilor de vinuri ZIARUL FINANCIAR

EXTERNE  pg. 15

- Reducerea TVA pentru restaurante se dovedeste a fi o eroare a lui Sarkozy ZIARUL FINANCIAR

- UE ezită în a acorda Washingtonului acces la datele bancare ale europenilor AGERPRES

- China s-ar putea confrunta cu plângeri anti-dumping în 2010 AGERPRES

FINANCIAR

Finanţele au atras prin titluri în valută 1,4 mld euro, împrumut record pentru România MEDIAFAX

Ministerul Finanţelor a împrumutat joi de la bănci o sumă record, de 1,423 miliarde euro, prin vânzarea de titluri de stat în valută cu scadenţă la un an, cu 923 de milioane euro mai mult faţă de valoarea programată, de 500 de milioane euro, la un randament mediu de 4,25% pe an.

Împrumutul de joi echivalează cu aproximativ 1,2% din PIB-ul estimat pentru anul 2009 şi reprezintă cea mai mare sumă atrasă vreodată de statul român atât de pe piaţa internă, cât şi de pe piaţa externă, excluzând acordurile cu istituţiile financiare internaţionale.

Suma obţinută de Trezorerie este apropiată de valoarea tranşei a treia de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), a cărei eliberare a fost amânată pentru anul viitor. FMI urma să acorde României în luna decembrie aproximativ 1,5 miliarde euro, din care jumătate ar fi mers direct la Finanţe pentru acoperirea deficitului bugetar.

Băncile comerciale au subscris 1,76 miliarde euro, de peste trei ori mai mult decât suma indicativă a licitaţiei, publicată de Finanţe. Băncile au subscris 1,19 miliarde euro în nume propriu şi 225 milioane euro în contul clienţilor.

La începutul lunii, MFP a reuşit să atragă 793 de milioane de euro printr-o licitaţie de titluri de stat în valută pe trei ani, aproape dublu faţă de valoarea programată, la un randament maxim de 5,25% pe an.

Randamentul pentru titlurile la un an a fost cu un punct mai jos decât rata plătită de finanţe la trei şi cinci ani, de 5,25% pe an, fiind considerat un plasament mult mai puţin riscant.

Licitaţia de joi este a treia emisiune de titluri de stat în valută, după ce în luna august Finanţele au obţinut 447 milioane de euro, la un randament tot de 5,25% pe an. La acea dată, Trazoreria a strâns cu 147 milioane euro peste valoare indicativă de 300 de milioane de euro.

În aceaşi perioadă, Finanţele au obţinut un împrumut (club-loan) de la mai multe bănci din România, a cărui valoare a fost de 1,2 miliarde euro.

La începutul lunii septembrie MFP estima că va lansa în perioada 1 octombrie - 15 octombrie o emisiune de eurobonduri, cu o valoare cuprinsă între 500 de milioane euro şi 1,5 miliarde euro, cu o maturitate între 5 şi 10 ani.

Instituţia a selectat Deutsche Bank, EFG Eurobank şi HSBC Bank pentru intermedierea vânzării de euroobligaţiuni, dar căderea Guvernului Boc a obligat Finanţele să amâne împrumutul extern.

Valoarea titlurilor de stat în lei vândute de la începutul anului de către Finanţe se ridică la 59,7 miliarde lei, suma împrumutată fiind de circa şapte ori mai mare faţă de intervalul similar din 2008, când emisiunile au totalizat circa 9,08 miliarde de lei. Comparativ cu suma împrumutată pe întreg anul trecut, de 12,5 miliarde lei, valoarea titlurilor emise, până în prezent, de Ministerul Finanţelor a crescut de aproape cinci ori.

România a negiociat cu FMI un deficit bugetar de 7,3% din PIB, ţintă revizuită în creştere de la 4,6% din PIB, dar ultimele prognoze indică un sold negativ al bugetului general consolidat la finele anului de 7,8 - 8% din PIB.

Guvernul, obligat să dea înapoi ministerelor banii luaţi în contul concediului neplătit MEDIAFAX

"La ultima rectificare bugetară, din luna august, fondul de salarii la mai multe ministere a fost redus cu suma estimată să fie economisită prin zilele de concediu neplătit în intervalul lunilor octombrie-decembrie. Legea care a introdus concediul neplătit nu a mai putut fi însă aplicată din octombrie, astfel că Guvernul este obligat acum să restituie diferenţa de sumă aferentă celor două zile de concediu neplătit care nu mai sunt efectuate", au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Bugetele vor fi suplimentate cu sume retrase din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului.

Executivul şi-a angajat, în 15 septembrie, răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui pachet de legi printre care şi legea de reorganizare a unor autorităţi şi reducere a cheltuielilor bugetare, care introduce concediul neplătit în sectorul public pentru o perioadă de 10 zile, în intervalul octombrie-decembrie.

Proiectul de lege a fost însă contestat la Curtea Constituţională, iar instituţia s-a pronunţat asupra actului normativ la începutul lunii noiembrie.

În condiţiile în care legea nu poate fi aplicată retroactiv, zilele de concediu neplătit sunt introduse doar pentru lunile noiembrie şi decembrie, în limita a maximum 8 zile de concediu pentru întregul an.

Astfel, din economia estimată iniţial să fie obţinută din concediul neplătit, de 1,6 miliarde lei, statul ar mai putea economisi doar 1,28 miliarde lei, din care 640 milioane lei în 2009 şi încă 640 milioane lei în prima lună a anului următor.

Moody's a revizuit în scădere ratingurile a trei bănci din România pentru depozitele în lei AGERPRES

Moody's Investors Service a revizuit în scădere ratingurile a trei bănci comerciale din România, în lumina revizuirii globale a indicatorilor de sprijin sistemic pentru sistemul bancar al ţării şi din cauza schimbării calităţii activelor cu care se confruntă băncile româneşti în actualul mediu operaţional dificil.
Au fost afectate de revizuirea în scădere a ratingurilor Banca Comercială Română SA (divizie a Erste Group), BRD - Groupe Societe Generale şi Raiffeisen Bank SA.
În iunie, Moody's Investors Service a pus sub revizuire, pentru o posibilă retrogradare, ratingurile băncilor româneşti BCR, BRD Societe Generale şi Raiffeisen. Revizuirea ratingurilor pentru depozitele în monedă naţională ale BCR, BRD Societe Generale şi Raiffeisen va lua în considerare gradul în care abilitatea României de a furniza sprijin sistemului bancar intern, în caz de necesitate, converge cu capacitatea guvernului de a-şi administra datoriile, ca rezultat al crizei economice mondiale şi al crizei creditelor, a anunţat atunci agenţia de evaluare financiară.
Factorii pe care Moody's Investors Service îi va lua în considerare, în evaluarea sa privind suportul sistemic, includ mărimea sectorului bancar în raport cu resursele guvernamentale, nivelul de stres din sistemul bancar, obligaţiile în valută ale sistemului bancar, în raport cu la resursele valutare ale executivului şi schimbările politicii guvernului, aprecia Moody's în iunie 2009.
Situaţia actuală a României şi perspectivele de viitor au determinat Moody's să schimbe joi suportul sistemic pentru ratingurile băncilor româneşti, de la 'Aa3' la 'Baa2' pentru plafonul depozitelor în monedă locală. Noul suport sistemic 'Baa2' pentru băncile româneşti este plasat cu o treaptă peste ratingul 'Baa3' acordat de Moody's pentru datoria guvernamentală în monedă locală. Ca urmare, ratingul băncilor româneşti pentru depozitele în lei a fost revizuit în scădere, afectând diferit fiecare bancă.
Moody's consideră că importanţa sistemică a sistemului bancar din România este moderată, deoarece coeficientul activelor bancare în Produsul Intern Brut este de 63 la sută, iar calificativul acordat pentru stabilitatea financiară băncilor comerciale din România este 'D'.
Nivelul de constrângere în sistemul bancar din România a crescut din cauza adâncirii recesiunii în ţară, proporţia creditelor neperformante înregistrând o creştere accelerată în ultimele trimestre.
Moody's apreciază că impactul recesiunii mondiale asupra economiei României este semnificativ din cauza declinului exporturilor şi a cererii pe plan intern pentru bunuri şi servicii. Dovezile istorice şi politice sugerează că guvernul României va arăta probabil un sprijin moderat sistemului bancar, deşi în aopinia Moody's atitudinea faţă sprijinirea băncilor importante nu s-a schimbat şi este puţin probabil să se schimbe în viitorul apropiat.
Moody's este singura mare agenţie de rating care acordă României un calificativ din categoria investment-grade, după ce Standard & Poor's şi Fitch au retrogradat România la statutul 'junk' din cauza dezechilibrelor macroeconomice şi a lipsei politicilor de soluţionare a acestor dezechilibre.

Adrian Vasilescu: România ar putea să renegocieze acordul cu FMI, dar este devreme de anticipat acest lucru AGERPRES

România ar putea să renegocieze, în perioadă de criză, cu Fondul Monetar Internaţional /FMI/ unele condiţii ale împrumutului contractat, dar este prea devreme de anticipat acest lucru, a declarat, joi, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
'Este posibil ca, în această perioadă de criză, să aibă loc o rediscutare a condiţiilor impuse de FMI în privinţa împrumutului pentru România. Cu toate acestea, nu este cazul să anticipăm acest lucru, dar dacă autorităţi ale statului îşi propun să aibă asemenea discuţii este foarte bine. Trebuie făcută o strategie pentru asemenea discuţii cu Fondul. Rămâne de văzut care va fi atitudinea, dar eu cred că, deocamdată, este prea devreme să discutăm despre aşa ceva', a afirmat Vasilescu.
Oficialul BNR a punctat, totodată, faptul că rata cursului de schimb leu-euro din ultima perioadă nu a fost afectată de amânarea acordării celei de-a doua tranşe din împrumutul cu FMI.
'Amânarea acordării celei de-a doua tranşe din împrumutul cu FMI nu are influenţă asupra cursului de schimb. Dacă ne uităm pe piaţa valutară, observăm că leul se întăreşte, nu scade, ceea ce înseamnă că amânarea respectivă nu are influenţă', a apreciat consilierul BNR.
Vasilescu a dezminţit categoric o serie de informaţii apărute în presă, potrivit cărora grupurile-mamă ale primelor nouă bănci din România ar putea să nu mai respecte angajamentele asumate în cadrul întâlnirilor de la Viena şi Bruxelles dacă FMI va întârzia acordarea unei tranşe mai mult de şase luni.
'Nimeni nu ia în calcul o întârziere a tranşei de împrumut de la FMI de şase luni. În plus, băncile-mamă din România s-au angajat să menţină expunerea pe ţara noastră', a precizat Adrian Vasilescu.
Acesta a adăugat că, în prezent, 'energiile Băncii Naţionale nu sunt mobilizate în campania electorală'. 'Piaţa valutară este independentă de ce se întâmplă în viaţa politică şi chiar dacă sunt dispute pe piaţa politică, ele nu se resimt în niciun fel pe piaţa valutară', a spus reprezentantul BNR.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că acordurile cu UE şi cu FMI au furnizat două elemente esenţiale pentru economia românească: acoperirea deficitului de finanţare externă şi credibilitatea. Afirmaţia a fost făcută la Barcelona, cu ocazia numirii sale ca membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor.

ECONOMIC

Hidroelectrica negociază cu trei firme româneşti achiziţia unui proiect eolian MEDIAFAX

Hidroelectrica negociază cu trei companii româneşti achiziţia unui proiect eolian, cu o capacitate instalată de până la 100 MW, primul de acest tip al companiei, a declarat, joi, directorul general al producătorului de electricitate, Mihai David.

David a afirmat, după o şedinţă a comisiei româno-sârbe privind exploatarea energetică de la Porţile de Fier, că producţia eoliană este "un sport unde nu ne naştem învăţaţi", şi că într-o primă fază compania doreşte achiziţia celui mai bun dintre cele trei proiecte.

El nu a oferit detalii privind identitatea celor trei firme sau suma pe care compania de stat ar fi dispusă să o aloce acestei investiţii.

Şeful Hidroelectrica a făcut publică la începutul lunii noiembrie intenţia companiei de a începe negocieri pentru o achiziţie pe segmentul eolian.

Totodată, Hidroelectrica va construi anul viitor prima centrală pe biomasă din portofoliu, în care estimează că va investi 40 de milioane de euro .

Compania intenţionează să construiască cinci centrale pe biomasă, iar investiţiile viitoare vor viza producţia de electricitate în hidrocentrale, centrale pe biomasă şi parcuri eoliene. Investiţiile în centralele pe biomasă vor totaliza 200 milioane euro, câte 40 milioane euro pentru fiecare centrală.

Hidroelectrica, deţinută de Ministerul Economiei, a asigurat anul trecut 26,4% din consumul de energie la nivel naţional.

Cegedim: 42 de farmacii mici au intrat in faliment in octombrie. Cine a vandut la timp a fost destept ZIARUL FINANCIAR

Un numar de 42 de farmacii locale au intrat in faliment in luna octombrie, in conditiile in care presiunea asupra veniturilor lunare a crescut odata cu prelungirea termenelor de plata pentru medicamentele compensate de catre Ministerul Sanatatii de la 60 de zile pana la 180 de zile incepand cu luna iunie, potrivit companiei de cercetare de piata Cegedim.

Petru Craciun, directorul Cegedim, a declarat ca in luna octombrie numarul falimentelor a ajuns la acelasi nivel cu cel inregistrat in intervalul iulie - septembrie.

"Sunt farmacii mici, din diferite zone, dar si din Bucuresti. In noiembrie si decembrie se vor inchide tot atatea daca situatia este stationara sau chiar mai multe daca se agraveaza", a spus Craciun. El a adaugat ca in ultimii trei ani circa o treime din farmacii si-au schimbat adresa sau proprietarul, fenomen ce a fost legat si de apetitul marilor retele de a-si mari numarul de unitati, insa de la jumatatea anului, odata cu marirea termenelor de plata, aceste tranzactii s-au imputinat. "Cine a vandut cand trebuia a fost mai destept decat ceilalti", a adaugat Craciun.

Reprezentantii Cegedim au declarat anterior ca in 2010 circa 1.500 de farmacii si-ar putea inceta activitatea odata cu aplicarea adaosurilor propuse de catre Ministerul Sanatatii. Potrivit datelor companiei de cercetare de piata, in Romania exista circa 1.500 de farmacii cu venituri lunare de peste 30.000 de euro, din care 328 sunt in Bucuresti. La nivel national alte 3.000 de farmacii au venituri lunare intre 7.500 si 30.000 de euro, iar alte 1.436 de unitati au venituri sub 7.500 de euro.

"Momentul acesta este mai greu chiar decat cel din 1997. Nu trebuia sa descoperim in octombrie ca nu mai avem bani pentru 2009", a spus Craciun.

500 de medicamente dispar de pe piata

Compania de studii de piata apreciaza ca pana la finalul anului circa 500 de medicamente vor fi scoase din piata, dublul mediei anuale, in urma scaderii vanzarilor.

In termeni de volum sectorul de retail de medicamente a fost mai jos in trimestrul trei cu 9,1% fata de intervalul iulie - septembrie 2008, iar din punctul de vedere al valorii vanzarile au fost de 473,8 mil. euro.

"Unele sunt produse care au echivalenta. Nu inseamna ca dispare un tratament", a explicat Craciun. El a adaugat ca in 2010 circa 1.500 de produse ar putea fi scoase sau insuficient disponibile pe piata locala.

Vaccinarea Impotriva AH1N1 a Inceput, Insa doar formal

Ministerul Sanatatii a inceput de ieri livrarea de vaccinuri impotriva virusului AH1N1, primele zone vizate fiind judetele din Moldova, si Capitala, adica regiunile cele mai afectate.

In Bucuresti vor fi distribuite 30.000 de doze, iar in Moldova 250.000 de doze. Saptamana viitoare vor fi transportate si celelalte 1,09 mil. doze catre celelalte judete din tara.

Intr-o prima faza va fi vaccinat personalul medical si cel care asigura securitatea nationala, iar apoi imunizarea va incepe la elevi si studenti. Vaccinul nu se gaseste in farmacii.

Vaccinul produs de Institutul Cantacuzino costa circa 50 mil. lei (12 mil. euro), iar echipa care l-a produs a fost compusa din 110 oameni.

Livrarea dozelor se face sub escorta militara. In cursul zilei de miercuri au fost raportate 211 noi cazuri de infectare. "Avem doua cazuri grave de infectare in Harghita", a spus Adrian Streinu - Cercel, secretar de stat in Ministerul Sanatatii. Ioana David

Deficitul bugetar ramane constant dupa zece luni, la 5,1% din PIB ZIARUL FINANCIAR

Deficitul bugetului general s-a mentinut relativ constant dupa zece luni, la 25,5 mld. lei, reprezentand 5,1% din PIB, in conditiile in care trendul de crestere a cheltuielilor s-a mai temperat.

Daca la sfarsitul lunii septembrie, cheltuielile inregistrau o crestere de 7,6% fata de aceeasi perioada de anul trecut, dupa zece luni majorarea a fost de 4,7%. Cheltuielile de personal au avansat tot cu 4,7% la zece luni, la 39,3 miliarde de lei, in timp ce sumele alocate pentru bunuri si servicii au inregistrat o scadere de 2,2%, la 23,4 miliarde de lei.

Ministerul Finantelor explica evolutia cheltuielilor de personal prin majorarile salariale aprobate in a doua parte a anului trecut.

"Pentru o corecta comparabilitate, mentionam ca, urmare a politicii de personal prudente din sectorul bugetar - inghetarea salariilor, blocarea ocuparii posturilor vacante si reducerea sporurilor aferente drepturilor salariale -, cheltuielile de personal medii lunare din primele zece luni ale anului 2009 sunt cu 7,3% mai mici decat cheltuielile medii lunare din ultimul trimestru al anului 2008, in conditiile in care cel de-al 13-lea salariu a fost achitat in prima parte a anului 2009", mentioneaza Ministerul Finantelor.

Cea mai importanta diminuare a cheltuielilor a fost pe componenta de investitii, cheltuielile de capital coborand cu 8,2%, la 16,8 mld. lei. In schimb, cheltuielile cu dobanzile au urcat cu 57%, la 5,3 mld. lei.

Veniturile au continuat tendinta de scadere, ajungand dupa zece luni la 131 mld. lei, cu 6,9% sub nivelul din aceeasi perioada din 2008.

Sumele colectate din TVA, care reprezinta cea mai importanta resursa pentru bugetul de stat, au fost tot in cadere libera, coborand cu 18,7%, la 28,5 mld. lei, reflectand reducerea consumului.

Incasarile din impozitul pe profit s-au redus la zece luni cu 11,3% fata de realizarile din perioada similara din 2008. Iar contributiile de asigurari sociale s-au diminuat cu 1,4%. La capitolul incasari, o evolutie pozitiva a fost inregistrata de impozitul pe venit, care a urcat cu 2,9%.

Dupa prima evaluare a acordului stand-by de imprumut din august FMI a fost de acord cu o crestere a deficitului bugetar la 7,3% in 2009, de la proiectia anterioara de 4,6%.

Corâci: Am discutat despre posibilitatea grevei fiscale, dacă nu vor fi reduse cheltuielile publice AGERPRES

Reprezentanţii UGIR 1903 au analizat joi posibilitatea de a face grevă fiscală dacă viitorul Executiv nu va reduce cheltuielile publice, a declarat preşedintele confederaţiei, Cezar Corâci, la postul public de radio.
'Suntem foarte îngrijoraţi de modul în care statul administrează contribuţiile pe care le aducem noi, în această perioadă în mod special. Este inadmisibil ca într-o economie în care încasările la bugetul de stat au scăzut cu circa opt la sută şi scad încasările la anumite capitole, ca de exemplu TVA, principalul indicator al activităţii economice, cu circa 20 la sută, cheltuielile publice să crească cu 8,6 la sută. Suntem absolut contra unor asemenea practici şi, pentru prima dată, s-a discutat la nivelul confederaţiei despre posibilitatea de a face grevă fiscală, dacă viitorul executiv nu va reduce cheltuielile publice. O economie în care sectorul bugetar are un salariu mediu de 2.200 lei şi sectorul privat, cei care sunt principalii contribuabili, de 1.865 lei, nu poate să funcţioneze', a explicat Corâci.
Acesta a mai spus că viitorul Executiv trebuie să discute cu patronatele modul în care se construieşte politica fiscală în România, deoarece 'nu recunoaştem dreptul nimănui de a decide în numele tuturor contribuabililor din România'.
'Aceste politici trebuie discutate cu toate patronatele cu reprezentativitate naţională din România, ca şi modul în care sunt cheltuiţi banii publici, pentru că sunt banii pe care noi îi furnizăm bugetului de stat. Economia României este sugrumată. Această risipă ce se petrece la nivelul bugetului centralizat şi această proliferare a aşa-ziselor instituţii ce se autofinanţează, dar trăiesc din birurile pe care noi le plătim, trebuie să se termine. Trebuie ca România, dacă doreşte să iasă din criză să reducă drastic cheltuielile publice şi asta nu pentru că o spun FMI şi UE, ci pentru că o spune realitatea economică', a mai spus preşedintele UGIR 1903.
Totodată, Corâci a mai spus că membrii UGIR 1903 au discutat şi despre tratamentul pe care statul român l-a avut în ultimii ani faţă de economia privată.
'Concluzia a fost că unul dintre principalele lucruri ce trebuie făcute este ca statul să-şi schimbe atitudinea faţă de contribuabil, persoane juridice, oameni de afaceri sau persoane fizice. Inegalitatea în tratament, faptul că statul a redevenit principalul element care favorizează blocajul financiar în economie, faptul că statul datorează peste opt miliarde lei sectorului privat, dar în acelaşi timp multe firme sunt executate sau ajung în imposibilitate de plată pentru că alte datorii, câteodată în sume mai mici decât cele datorate de stat sunt considerate ca titluri executorii, grevează activitatea societăţilor comerciale. Trebuie ca următorul Executiv să înţeleagă că trebuie să-şi plătească întâi şi întâi datoriile faţă de agenţii economici, plata serviciilor şi activităţilor deja prestate, deoarece, cu aceşti bani ce vor ajuta la introducerea unei normalităţi în activitatea economică, statul va recupera mai mult prin taxele şi impozitele şi contribuţiile la fondurile speciale pe care noi le plătim'.

ROMANIA EXTERN

Problemele din Dubai realimentează temerile privind stabilitatea unor ţări, inclusiv a României MEDIAFAX

Riscurile privind intrarea în incapacitate de plată a emiratului Dubai au realimentat temerile legate de stabilitatea financiară a unor ţări afectate de recesiune, în special din Europa de Est, printre care şi România.

Emiratul Dubai a cerut creditorilor un moratoriu, până în mai 2010, pentru plata creanţelor companiei de stat Dubai World, în valoare de 59 de miliarde de dolari, iar informaţia a provocat panică la burse.

Falimentul unui stat nu este un eveniment des întâlnit. Cel mai recent a avut loc în 2001, când Argentina nu a reuşit să îşi respecte obligaţiile financiare externe, ceea ce a dus la tulburări sociale mari şi declanşarea unei crize ale cărei efecte încă se mai resimt.

Odată cu declanşarea actualei recesiuni, un astfel de scenariu pesimist revine în actualitate.

Obligate să ajute populaţia şi băncile, guvernele s-au îndatorat masiv, pentru finanţarea deficitelor. Potrivit Moody's, datoria publică, la nivel mondial, a crescut cu 45% în intervalul 2007-2010.

Din acest motiv, pieţele au devenit precaute faţă de plasamentele în obligaţiuni guvernamentale şi evită titlurile emise de unele state.

"Problemele apar atunci când pieţele îşi pierd încrederea în capacitatea statelor de a rambursa datoriile", a explicat Juan Carlos Rodado, analist la Natixis.

Statele est-europene sunt afectate de retragerea de fonduri de către investitorii străini din cauza recesiunii, printre cele mai expuse fiind ţările baltice, România şi Ucraina, marcate şi de instabilitate politică, a arătat Rodado.

Pentru a continua să atragă investitori, aceste ţări au fost nevoite să accepte dobânzi mai mari la credite, ceea ce a majorat costul datoriilor, a explicat Guy Longueville, analist la BNP Paribas.

Până în prezent, Fondul Monetar Internaţional şi băncile au sprijinit statele cu probleme, dar odată cu atenuarea crizei politica FMI s-ar putea schimba, odată ce riscul contagiunii a fost eliminat, consideră Agnes Benassy-Quere, analist la Centrul pentru Studii Prospective şi Informaţii Internaţionale.

FMI a amânat recent furnizarea unei tranşe a împrumutului destinat României, din cauza instabilităţii politice. În cazul Ucrainei a fost luată o decizie similară, întrucât autorităţile de la Kiev nu au aplicat măsurile prevăzute în acordul de finanţare.

Temerile nu sunt limitate la statele în curs de dezvoltare, având în vedere că şi Islanda a fost nevoită să recurgă la sprijinul FMI, pentru a evita incapacitatea de plată.

Nici zona euro nu este imună. În urmă cu câteva luni, agenţia Standard&Poor's a revizuit în scădere ratingurile Spaniei şi Irlandei, din cauza deficitelor bugetare mari.

Şi în Grecia sunt probleme, iar OCDE consideră că economia elenă va continua să se contracte în 2010, iar datoria publică va atinge 111,8% din PIB.

Acestea sunt probleme legate de solvabilitate, dar riscul intrării în faliment a unui stat dezvoltat este extreme de scăzut, în special în zona euro, consideră Isabelle Job, analist la Credit Agricole.

Statul nu vrea inca sa semneze contractul cu Templeton pentru Fondul Proprietatea ZIARUL FINANCIAR

Semnarea contractului de administrare a Fondului Proprietatea a fost amanata pana la numirea unui nou Guvern, dupa ce Ministerul Finantelor, actionarul majoritar al Fondului, a votat impotriva mandatarii lui Mark Meyer in vederea semnarii contractului cu Franklin Templeton - administratorul selectat.

Actionarii FP, prezenti ieri la Adunarea Generala, au votat in proportie de 86% impotriva mandatarii lui Mark Meyer, avocatul familiei Malaxa si Auschnit, pentru semnarea contractului de administrare in numele Fondului.

Ministerul Finantelor, care controleaza 61% din capital, a votat impotriva, exprimandu-si votul prin corespondenta. La AGA de ieri au fost prezenti 70 de actionari, reprezentand 74% din drepturile de vot.

"Din pacate, Ministerul de Finante decide ce se intampla la Fondul Proprietatea, iar ministerul a votat impotriva mandatarii lui Meyer. Vom convoca o noua Adunare Generala dupa ce vom avea un nou Guvern", a spus Corin Trandafir, membru in Consiliul de Supraveghere al Fondului si avocat al familiei Malaxa.

"Votul de astazi era doar o formalitate, in conditiile in care contractul de administrare a fost aprobat de actionarii privati si de Finante inca din septembrie. Ministerul trebuia doar sa mandateze o persoana care sa semneze contractul in numele Fondului, contract pe care l-a aprobat deja", a spus Giovani Chrissoveloni, actionar al fondului.

Daniela Lulache, directorul general al Fondului Proprietatea, spune ca amanarile intervenite in semnarea contractului vor decala termenele de listare a Fondului la Bursa.

Statul intarzie de cateva luni semnarea contractului

Aceasta este a treia Adunare Generala de anul acesta la care sunt convocati actionarii Fondului pentru a aproba semnarea contractului de administrare cu Franklin Templeton, dupa ce la AGA din iulie reprezentantul Ministerului de Finante a fost absent si Adunarea nu a intrunit cvorumul de prezenta, iar in septembrie acesta a adus o serie de observatii contractului amanand semnarea.

Oferta Franklin Templeton pentru administrarea Fondului Proprietatea a fost declarata castigatoare inca din luna iunie de catre Comisia de Selectie, iar contractul de administrare a fost semnat de reprezentantii Franklin Templeton in septembrie, dar nu si de reprezentantii Fondului Proprietatea.

Luna trecuta, Enache Jiru, presedintele Comisiei de Selectie, a renuntat la mandatul de a semna contractul de administrare in numele Fondului Proprietatea, motivand ca a fost pus intr-o situatie contradictorie. In aceste conditii, Mark Meyer, avocatul care reprezinta interesele familiilor Malaxa si Auschnit, a fost propus pentru a semna contractul de administrare in numele Fondului. Mostenitorii lui Nicolae Malaxa si Max Auschnit, doi dintre cei mai puternici industriasi romani din perioada interbelica, controleaza aproape 8% din Fondul Proprietatea, fiind cei mai importanti actionari privati. Acestia au de recuperat peste 400 mil. dolari de la statul roman drept despagubiri pentru proprietatile confiscate de regimul comunist.

Dupa patru ani de la infiintare, Fondul Proprietatea este in continuare controlat de stat prin intermediul Ministerului Finantelor Publice, care detine 61% din capital. Trei fonduri straine de investitii detin participatii de aproape 5% din capital, iar un numar de aproape 3.000 de persoane fizice si juridice controleaza restul de 34%.

O alta problema ramasa nerezolvata la Fondul Proprietatea este distribuirea dividendelor din profitul inregistrat in 2008. Pentru ca repartizarea dividendelor sa fie posibila, capitalul social al Fondului trebuie redus de la 14,24 mld. lei pana la 10,5 mld. lei, masura ce nu a primit inca aprobarea Parlamentului.

Romania se afla pe locul 11 mondial in topul producatorilor de vinuri ZIARUL FINANCIAR

Romania ocupa locul 11 in topul mondial al producatorilor de vinuri, cu o productie de 6,8 milioane de hectolitri pe an, potrivit unui raport al Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Pentru a face o comparatie, liderul mondial, Italia, produce 48,6 milioane de hectolitri de vin, Chile produce 8,7 milioane de hectolitri, iar Rusia - 7,1 milioane de hectolitri. Raportul mai precizeaza ca, la nivel mondial, la sfarsitul anilor 1980 suprafata totala cultivata de vita-de-vie era de 8,8 milioane de hectare, iar in prezent aceasta s-a redus la 7,75 milioane de hectare.

"Tara care a suferit cea mai mare reducere este Romania, unde suprafata cultivata a scazut cu 50.000 de hectare", se spune in raport.

EXTERNE

Reducerea TVA pentru restaurante se dovedeste a fi o eroare a lui Sarkozy ZIARUL FINANCIAR

Presedintele francez Nicolas Sarkozy ar putea incepe sa regrete decizia de reducere a taxei pe valoarea adaugata pentru mesele servite la restaurant pe care a luat-o la inceputul acestui an, scrie Financial Times.

Reducerea TVA de la 19,6% la 5,5% intr-un numar de 185.000 de restaurante, baruri si cafenele trebuia sa duca la o diminuare substantiala a preturilor, la majo­ra­rea salariilor angajatilor din acest sector si la crearea a 40.000 de locuri de munca. Niciunul din aceste efecte nu s-a materializat insa, iar guvernul ar putea pierde veni­turi bugetare in valoare de 2,4 miliarde de euro (3,6 mld. dolari) intr-un an fiscal intreg in urma acestei re­duceri.

Preturile din restaurante au scazut cu numai 1,46% in decursul a patru luni ce au urmat punerii in aplicare a acestei reduceri pe 1 iulie, conform cifrelor publicate de agentia de statistica franceza Insee luna trecuta. Aceasta reducere modesta s-ar putea datora unei scaderi a cererii pe fondul recesiunii.

Intre timp, angajatorii si sindicatele sunt in conflict cu privire la cat din aceasta reducere de taxe ar trebui transmisa in cresteri salariale si alte beneficii pentru angajatii restaurantelor.

Grupurile de lobby pentru restaurante sustin ca reducerea a ajutat segmentul pe fondul recesiunii.

Sarkozy a prezentat reducerea drept un triumf di­plo­­matic dupa o lupta de opt ani dusa de autoritatile din Paris pentru convingerea altor guverne din UE sa o sus­tina. Succesul sau politic este considerat insa un esec fis­cal, chiar si in interiorul partidului sau.

La inceputul acestei saptamani, comitetul pe finante din cadrul Senatului a votat in unanimitate pentru anularea reducerii TVA, sustinand ca aceasta nu este justificata avand in vedere lipsa unor reduceri de preturi "convingatoare". Amendamentul a fost ulterior respins de plenul Senatului.

Un motiv pentru reactia impotriva acestei reduceri este faptul ca deteriorarea rapida a finantelor publice franceze evidentiaza costul unor reduceri de taxe precum cea din cazul restaurantelor.

Un organism de consultanta a pus la indoiala luna trecuta proiectiile ministerului de finante conform carora 10.000 pana la 50.000 de locuri de munca ar putea fi create in urma unei reduceri a TVA. Organismul a concluzionat ca numai 6.000 de locuri de munca ar fi create. Sarkozy a declarat ca nu va anula "niciodata" reducerea TVA, descriindu-i pe proprietarii de restaurante drept "oameni care muncesc din greu si nu cer niciodata nimic".

UE ezită în a acorda Washingtonului acces la datele bancare ale europenilor AGERPRES

Uniunea Europeană ezită încă dacă să permită Statelor Unite să aibă în continuare acces la datele bancare ale cetăţenilor săi, în numele luptei împotriva terorismului, cu câteva zile înaintea termenului limită până la care statele membre trebuie să-şi anunţe decizia, transmite AFP.
Miniştrii de interne ai statelor membre se reunesc luni la Bruxelles, iar pe agenda întâlnirii figurează şi chestiunea accesului SUA la datele bancare. Joi, cu doar câteva zile înainte de termenul la care trebuie să-şi anunţe decizia, liderii grupurilor politice din Parlamentul European au avut o întâlnire în cadrul căreia au convenit ca preşedintele PE, Jerzy Buzek, să trimită o scrisoare tuturor celor 27 de state membre prin care să le ceară să renunţe la ideea acordării de acces Washingtonului la datele bancare ale cetăţenilor comunitari.
Liderii grupurilor politice susţin că, înainte de a lua o decizie în această problemă, UE trebuie să aştepte intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, ceea ce se va întâmpla la 1 decembrie. În baza acestui document, Parlamentul European - foarte sceptic în chestiuni ce ţin de protejarea datelor personale ale cetăţenilor UE - va avea şi el un cuvânt de spus.
'Va fi un scandal dacă miniştrii decid să ia în grabă o decizie asupra unui acord profund viciat, în ajunul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona', afirmă, printr-un comunicat de presă, cei doi copreşedinţi ai Grupului Verzilor, Daniel Cohn-Bendit şi Rebecca Harms.
Europenii şi americani sunt angajaţi de multă vreme într-un delicat proces de negociere privind utilizarea datelor Swift, un organism ce gestionează fluxurile financiare ale aproape 8.000 de bănci din întreaga lume şi care cooperează după atentatele din septembrie 2001 cu Washingtonul, furnizându-i date în cadrul luptei împotriva terorismului.
Swift, al cărui sediu este în prezent în apropiere de Bruxelles, intenţionează să îşi transfere băncile de date (cu excepţia datelor despre americani) în Olanda. Pentru a putea continua să aibă acces la datele ce privesc Europa, Statele Unite trebuie să ajungă la un acord cu ţările Uniunii. Washingtonul insistă pentru negocierea unui acord tranzitoriu pe o perioadă de un an, timp în care să se poată ajunge la un compromis durabil, care să implice şi Parlamentul European în problema accesului la datele personale ale cetăţenilor.
Tot joi, la finele unei reuniuni pe această temă a ambasadorilor statelor UE la Bruxelles, două ţări - Germania şi Austria - aveau încă 'rezerve', a indicat o sursă diplomatică. Or, pentru validarea unui eventual acord la reuniunea de luni, este nevoie de unanimitate.
'Dacă nu se va ajunge /luni/ la un compromis, atunci va trebui să se reia de la zero toate negocierile cu Parlamentul', a mai subliniat sursa diplomatică. În această situaţie, 'accesul Statelor Unite la datele bancare europene va fi, fără îndoială, întrerupt', ceea ce ar putea avea consecinţe asupra luptei antiteroriste, a mai adăugat el.
Berlinul şi Viena doresc garanţii că acordul durabil cu Washingtonul, care să includă garanţii stricte că datele personale vor fi protejate, va fi negociat cât mai curând posibil.

China s-ar putea confrunta cu plângeri anti-dumping în 2010 AGERPRES

China ar putea să se confrunte anul viitori cu plângeri anti-dumping, deoarece industria sa este excedentară, acest excedent fiind vărsat pe pieţele mondiale, a avertizat Camera Europeană pentru Comerţ din China, informează Reuters.
Jörg Wuttke, conducătorul Camerei Europene de Comerţ în China, a explicat că este nevoie de 12 luni pentru pregătirea dosarului de plângere anti-dumping.
'Acest termen pentru pregătirea dosarului mă face să estimez că, din păcate, în cursul celui de-al doilea semestru al lui 2010, vor fi cu mult mai multe plângeri anti-dumping împotriva Chinei', a apreciat el.
Jörg Wuttke şi-a exprimat opinia cu ocazia lansării unui studiu cu privire la producţia industrială excedentară a Chinei, un fenomen care s-a agravat în timp.
'Criza a dus la scăderea cererii pentru exporturile chineze, în momentul în care s-au făcut mai multe investiţii (...) în construirea de noi uzine', se arată în raportul Camerei de Comerţ.
'Din această cauză, problema se agravează de fapt în numeroase industrii', se precizează în document.
Într-un studiu realizat de către membrii Camerei pentru Comerţ, 56 la sută dintre persoanele interogate au citat politicile publice locale destinate atragerii investiţiilor ca principală cauză a industriei excedentare. Al doilea factor este accesul liber la credit.
Jörg Wuttke a salutat eforturile duse de guvern pentru a împiedica sporirea capacităţii uzinelor, dar a subliniat că este de multe ori neputincios în faţa autorităţilor locale, care vor cu orice preţ să construiască noi uzine, pentru veniturile fiscale şi posturile pe care le generează acestea. În plus, aceste autorităţi fac tot ce pot pentru a menţine uzinele existente.
'Protecţionismul local este în floare. Deci, chiar dacă autorităţile de la Shanghai observă o problemă şi vor să o rezolve, sunt de multe ori împiedicate de politicile locale', a precizat el.
În afara tensiunilor vizavi de partenerii comerciali, excedentul industriei chineze riscă să blocheze şi investiţiile străine în China. 'De ce să investeşti dacă oferta pe o anumită piaţă este deja excedentară?', se întreabă Jörg Wuttke.
Deşi aprobă iniţiativele guvernului, Camera de Comerţ recomandă o acţiune mai hotărâtă în ceea ce priveşte evoluţia Chinei, de la o economie axată pe investiţii şi pe exporturi, la una centrată pe consumul intern şi pe servicii.
Raportul aduce o serie de recomandări pentru economia chineză, precum redistribuirea venitului naţional al întreprinderilor către gospodării, reducerea investiţiilor întreprinderilor, suprimarea subvenţiilor la preţurile pentru energie şi creşterea ratelor dobânzii, pentru a reflecta mai bine costul capitalului şi pentru a duce la creşterea yuanului.