03.12.2009

Data: 03.12.2009

Curs valutar:

USD – 2,8157

Euro – 4,2496

TITLURILE ZILEI:

FINANCIAR  pg. 3

- Cursul BNR a coborât la 4,2496 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele două luni MEDIAFAX

- CE a aprobat un ajutor de stat de 57 milioane euro pentru Ford România MEDIAFAX

- Finantele s-au razgandit. Au nevoie de mai multi bani si tripleaza cererea la 5 mld. lei in decembrie ZIARUL FINANCIAR

- Catre o noua criza: bancile europene au dimensiuni mai mari decat acum doi ani ZIARUL FINANCIAR

FMI / UE  pg. 8

- FMI: România trebuie să acorde prioritate programului Fondului MEDIAFAX

- Plati de 29 mil. € de la UE in octombrie ZIARUL FINANCIAR

- Directorul FMI pe Europa: Romania a evitat o criza severa a balantei de plati ZIARUL FINANCIAR

SOCIAL / ECONOMIC  pg. 10

- Băsescu a promulgat legea care abilitează Guvernul demis să trimită Parlamentului bugetul MEDIAFAX

- Producatorul de mezeluri Medeus a cerut insolventa ZIARUL FINANCIAR

- CNP: Numărul de salariaţi în scădere cu 13,7 la sută, în trimestrul 4 AGERPRES

- Guvernul a înfiinţat Comitetul interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat AGERPRES

EXTERNE  pg. 14

- Creditorii Dubai World ar fi trebuit să înţeleagă riscurile la care se expun - prinţ saudit MEDIAFAX

- Rusia a depăşit cea mai grea perioadă a recesiunii, dar are nevoie de investiţii MEDIAFAX

- Accesul Estului la creditele in valuta trebuie limitat ZIARUL FINANCIAR

FINANCIAR

Cursul BNR a coborât la 4,2496 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele două luni MEDIAFAX

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, miercuri, un curs de referinţă de 4,2496 lei/euro, în scădere cu 2,42 bani comparativ cu nivelul publicat luni, reprezentând minimul ultimelor două luni, evoluţie determinată de vânzările de valută ale străinilor.

Banca centrală a anunţat o rata inferioară la 1 octombrie, când cursul a fost de 4,2495 lei/euro.

BNR a publicat luni un curs de referinţă de 4,2738 lei/euro, cu 0,69 bani sub rata de vineri. Piaţa interbancară a fost închisă marţi, de Ziua Naţională a României.

Leul s-a apreciat şi faţă de dolar, referinţa BNR fiind de 2,8157 lei/dolar, cu 2,39 bani mai redusă faţă de valoarea de luni, de 2,8396 unităţi.

Primele cotaţii ale zilei s-au situat la 4,2520 - 4,2550 lei/euro, în scădere faţă de închiderea de luni, de 4,2660 - 4,2690 lei/euro.

Cursul a continuat să coboare în prima oră de transfer şi a atins un minim de 4,2490 - 4,2520 lei/euro, mişcare determinată de ofertele mari de valută şi de acumularea unor poziţii long, de cumpărare, din partea nerezidenţilor, potrivit dealerilor.

Ulterior, fluxurile comericale şi marcările de profit au urcat cursul până la 4,2575 - 4,2590 lei/euro, evoluţie întâlnită şi în pieţele importante din regiune.

Interesul la vânzare a revenit, iar în jurul orei 13:00 euro era schimbat pentru 4,2480 - 4,2530 lei.

Băncile au afişat dimineaţă dobânzi de referinţă în scădere la depozitele plasate (ROBID) şi atrase (ROBOR) cu scadenţa la o zi, de 8,17 - 8,67%, faţă de 8,39 - 8,89% publicate luni, iar pentru cele la o săptămână ratele afişate se situau între 8,5 şi 9%, faţă de nivelurile de 8,70 - 9,20% înregistrate luni.

CE a aprobat un ajutor de stat de 57 milioane euro pentru Ford România MEDIAFAX

Comisia Europeană (CE) a aprobat, cu anumite condiţii, ajutorul de stat de până la 57 de milioane de euro pe care România vrea să îl acorde companiei Ford România, pentru formarea profesională a angajaţilor fabricii de automobile de la Craiova.

Condiţiile se referă la plata ajutorului în tranşe, prezentarea unor rapoarte anuale de către Ford Comisiei Europene şi României cu privire la programul de formare şi cheltuielile suportate, respectiv la acordarea unor certificate de participare pentru angajaţii fabricii de la Craiova, în care vor fi precizate conţinutul şi durata formării primite.

Ford România va derula un program de formare a angajaţilor actuali şi viitori, în total 9.000 de persoane, de circa 185 de milioane de euro, pe care îl va finanţa cu 128 de milioane de euro.

"Ajutorul este conform cu normele UE privind ajutoarele pentru formare deoarece vizează redresarea unei disfuncţionalităţi de piaţă verificate, respectiv investiţiile insuficiente în formare, şi deoarece este adecvat ca instrument de politică. Ajutorul are un efect stimulativ demonstrat şi se limitează valoric la acoperirea a 50% din costurile eligibile ale formării generale şi respectiv 25% din costurile eligibile ale formării specifice. Cu toate acestea, pentru a garanta că valoarea ajutorului corespunde cheltuielilor cu formarea suportate efectiv, că denaturarea concurenţei este minimizată, şi că angajaţii beneficiază integral de pe urma competenţelor dobândite prin formare, Comisia a impus condiţii cu privire la plata ajutorului, condiţiile raportării şi monitorizării", se arată într-un comunicat al CE.

Comisarul pentru concurenţă, Neelie Kroes, a declarat în comunicat că ajutorul sprijină "un proiect de formare ambiţios" care va produce efecte pozitive pentru angajaţii de la fabrica din Craiova şi pentru dezvoltarea regională.

"Cu toate acestea, am impus condiţii stricte pentru a ne asigura că ajutorul îndeplineşte obiectivele vizate şi nu creează denaturări nejustificate ale concurenţei", a afirmat Kroes.

Programul Ford a fost notificat CE deoarece valoarea ajutorului depăşeşte pragul de două milioane de euro prevăzut de legislaţie.

CE a avizat ajutorul de stat întrucât acesta vizează redresarea unei disfuncţionalităţi de piaţă verificate (investiţiile insuficiente în formare), reprezintă un instrument adecvat pentru realizarea obiectivului vizat, are un efect stimulativ şi este proporţional cu costurile totale, se mai arată în comunicat.

Grupul american Ford a preluat în 2007, de la stat, compania Automobile Craiova.

România a acordat Ford garanţii de 320 de milioane de euro, care acoperă 80% dintr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii pentru finanţarea investiţiilor.

Finantele s-au razgandit. Au nevoie de mai multi bani si tripleaza cererea la 5 mld. lei in decembrie ZIARUL FINANCIAR

Ministerul Finantelor vrea sa atraga mai multi bani in decembrie si a mai programat inca patru licitatii cu certificate de trezorerie prin care vrea sa se imprumute 3 mld. lei de la bancile locale, dupa ce initial a anuntat doar doua emisiuni de obligatiuni de 1,8 mld. lei.

"Nu imi amintesc sa se mai fi intamplat. Dar e caracteristic comportamentului discretionar al Ministerului de Finante", a comentat dealerul unei banci.

De obicei, Ministerul Finantelor anunta la sfarsitul unei luni prospectul de emisiune pentru luna urmatoare, care includea atat licitatiile cu certificate de trezorerie, cat si emisiunile de obligatiuni.

La sfarsitul lunii noiembrie, Finantele au aprobat un prospect de emisiune doar pentru doua licitatii cu obligatiuni pe trei si cinci ani, de 1,8 mld. lei.

Trezoreria a programat pentru 3 decembrie o emisiune de obligatiuni cu scadenta la cinci ani de 950 mil. lei, urmand ca in 17 decembrie sa organizeze o licitatie cu obligatiuni pe trei ani, de 850 mil. lei.

Ieri, Finantele au anuntat ca mai vor sa atraga in decembrie inca 3 mld. lei prin patru licitatii cu certificate de trezorerie. Analistii apreciaza ca aceasta situatie dovedeste ca Ministerul Finantelor nu are o strategie clara privind managementul datoriei publice, in timp ce Finantele au raspuns ca este vorba de "motive procedurale".

Primele emisiuni de certificate de trezorerie vor avea loc in 7 si 14 decembrie, ambele cu valoarea nominala de 1 mld. lei, iar ultimele doua licitatii din acest an vor avea loc pe 21, respectiv 28 decembrie, cand Trezoreria incearca sa atraga cate 500 mil. lei la fiecare licitatie.

Statul nu are de finantat doar deficitul bugetar din acest an, estimat la 7,3% din Produsul Intern Brut, ci trebuie sa se gandeasca si la primele doua luni din 2010, avand in vedere ca in ultimii ani incasarile bugetare au fost destul de reduse in ianuarie si februarie.

Estimarile privind necesarul de finantare pe final de an sunt destul de diferite, valorile osciland intr-un interval de 2-4 mld. de euro.

Trezoreria a preferat in ultima perioada sa se concentreze pe mentinerea nivelului de 10% pentru randamentele platite bancilor la titlurile in lei, atragand doar o parte din sumele propuse la fiecare licitatie. In lunile precedente Ministerul Finantelor a anuntat licitatii cu titluri de stat de 6 mld. de lei, insa a atras doar o parte din sume sau chiar a respins in totalitate ofertele bancilor.

In noiembrie, Trezoreria s-a imprumutat doar 1,72 mld. lei prin titluri de stat, cu mult sub valoarea programata de 6 mld. lei, in timp ce in octombrie suma imprumutata a fost de 2,5 mld. lei.

Saptamana trecuta, Finantele au atras de la bancile locale suma record de 1,4 mld. euro, o suma aproape de trei ori mai mare decat cea planificata, reusind sa inlocuiasca a treia transa de la FMI amanata din cauza crizei politice.

La inceputul lunii noiembrie, Trezoreria a mai reusit sa atraga 793 mil. euro printr-o licitatie de titluri de stat in valuta pe trei ani, aproape dublu fata de valoarea programata.

In piata continua discutiile privind un nou "club loan", in conditiile in care statul se confrunta cu o lipsa acuta de lichiditati dupa ce transele din imprumutul extern au fost amanate.

Valoarea titlurilor de stat in lei vandute de la inceputul anului de catre Finante se ridica la aproximativ 60 de miliarde de lei, de circa cinci ori peste suma imprumutata anul trecut.

Catre o noua criza: bancile europene au dimensiuni mai mari decat acum doi ani ZIARUL FINANCIAR

Bancile europene ies din criza mai mari, implicand riscuri sporite pentru economiile nationale.

BNP Paribas (Franta), Barclays (Marea Britanie) si Banco Santander (Spania) se numara printre cei cel putin 353 de creditori europeni ale caror dimensiuni au crescut de la inceputul anului 2007. Cincisprezece banci europene dispun in prezent de active mai mari decat economiile tarilor din care provin, comparativ cu zece banci in urma cu trei ani, scrie Bloomberg.

Desi Uniunea Europeana depune eforturi pentru divizarea bancilor salvate de la colaps, autoritatile nu au adus sub control firmele care au evitat sustinerea statului si sunt prea mari pentru a se prabusi.

Activele bancilor europene au inregistrat o crestere de 25% de la inceputul anului 2007, comparativ cu cresterea de 20% inregistrata in cazul creditorilor americani.

"Se creeaza premisele unei noi crize", a declarat David Lascelles, din cadrul grupului de cercetare Centre for the Study of Financial Innovation.

Activele Royal Bank of Scotland (RBS) au inregistrat o crestere de 2.914% in decurs de zece ani pana in 2008, in conditiile in care banca a realizat achizitii, si-a extins operatiunile de trading si de creditare. RBS a cheltuit 140 de miliarde de dolari pe preluari in aceasta perioada, culminand cu achizitia ABN Amro in 2007.

BNP Paribas cu sediul la Paris, cea mai mare banca din lume din punctul de vedere al activelor, si-a extins bilantul cu 59%, pana la 2.290 de miliarde de euro de la inceputul anului 2000, suma egala cu 117% din PIB-ul Frantei. Activele bancii britanice Barclays au urcat cu 55%, pana la 1.550 de miliarde de lire sterline (1.701 mld. euro), sau 108% din PIB-ul Marii Britanii. Activele Santander au crescut cu 30%, pana la 1.080 de miliarde de euro, aproximativ valoarea PIB-ului Spaniei.

UE a cerut mai multor banci, incluzand Commerzbank, ING si Lloyds, sa vanda active in schimbul aprobarii sustinerii de stat. UE nu are insa autoritate asupra bancilor care nu au beneficiat de fonduri de stat, multe dintre acestea continuand sa se extinda in timp ce economiile europene s-au contractat. Banci ca BNP Paribas si Santander au profitat de problemele rivalelor pentru a face achizitii. 38 din cele mai mari 100 de institutii financiare ale Europei dispun acum de mai multe active comparativ cu inceputul anului.

Criza pietelor de credit arata ca institutiile mari implica un risc prea mare pentru tarile de origine, in special in cadrul economiilor relativ restranse ale Europei, declara Tom Kirchmaier, din cadrul London School of Economics. "Divizarea bancilor prea mari este o masura foarte buna. Daca am suferi un nou soc sistemic si una sau mai multe din aceste banci foarte mari s-ar prabusi, am temeri foarte serioase privitoare la capacitatea tarilor mai mici de a absorbi pierderile pentru a doua oara."

Complexitatea din ce in ce mai mare a bancilor ingreuneaza eforturile autoritatilor si guvernelor de a monitoriza riscurile, chiar si in cadrul firmelor care par transparente si stabile, declara Johannes Wassenberg, din cadrul Moody's Investors.

Pe de alta parte, Ralph Silva, director de cercetare in cadrul Tower Group, spune ca este prea simplist sa ataci toate bancile mari. "Bancile au modele de business diferite. Unele din bancile mai mari au de fapt un management de risc mai bun decat unele din bancile mai mici", sustine el.

FMI / UE

FMI: România trebuie să acorde prioritate programului Fondului MEDIAFAX

România trebuie să acorde prioritate programului Fondului Monetar Internaţional (FMI), care urmăreşte printre altele protejarea persoanelor cu venituri reduse de impactul crizei mondiale, şi să evite încetinirea implementării reformelor, a declarat şeful Departamentului European al FMI, Marek Belka.

"Paşii pentru asigurarea succesului programelor FMI diferă de la stat la stat. În unele ţări, printre care România şi Letonia, succesul implementării programelor şi evitarea unei oboseli în realizarea reformelor ar trebui să fie cele mai importante obiective", a afirmat Belka într-un discurs intitulat "Impactul crizei asupra noilor membri UE, rolul şi contribuţia FMI în criză".

În 2008 şi 2009, trei state membre ale UE, respectiv România, Ungaria şi Letonia, s-au confruntat cu probleme ale balanţei de plăţi atât de severe încât au avut nevoie de asistenţă financiară externă. În fiecare caz, ajutorul a fost acordat prin intermediul unor programe comune FMI şi UE, spune oficialul.

"Răspunsul FMI a fost rapid şi eficient şi a evitat apariţia unei crize majore a balanţei de plăţi în România, dar mai ales în Letonia. Niciunul dintre statele care au apelat la ajutorul Fondului nu riscă să fie afectat, pe termen scurt, de noi turbulenţe economice. Alte ţări, însă, rămân vulnerabile şi de aceea un al doilea val de programe FMI ar putea urma", a avertizat directorul FMI.

Instituţia financiară internaţională a acordat o atenţie deosebită dimensiunilor sociale ale programelor sale. Spre exemplu, strategia fiscală în cazul României, Ungariei şi Letoniei vizează protejarea populaţiei sărace sau cu venituri mici în faţa crizei mondiale.

Vulnerabilităţile din statele central şi est-europene s-au acumulat de-a lungul unei perioade mari de timp, însă a fost nevoie de o combinaţie neobişnuită de şocuri externe şi greşeli ale autorităţilor locale pentru a se declanşa criza, subliniază el. Intrările rapide de capital au creat slăbiciuni macroeconomice în majoritatea noilor membri ai Uniunii.

Vulnerabilităţile au fost mai pronunţate în ţările cu rate fixe de schimb valutar, care au avut la dispoziţie puţine instrumente pentru a reacţiona eficient. Autorităţile au greşit, printre altele, atunci când nu au acordat atenţie suficientă slăbiciunilor din sectorul financiar naţional sau când nu au răspuns la timp la problema fluxurilor de capital, a precizat Belka.

"În prezent, am ajuns la o răscruce, deoarece stabilizarea din statele afectate de criză trebuie să fie completată de suficiente reforme structurale pentru a se permite reluarea procesului de convergenţă, evitându-se totodată, riscurile anterioare", a mai spus el.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

Plati de 29 mil. € de la UE in octombrie ZIARUL FINANCIAR

Beneficiarii de fonduri europene au primit in luna octombrie 29 mil euro, aceasta fiind una din cele mai bune luni in ceea ce priveste atragerea banilor de la Uniunea Europeana din 2007 pana in prezent.

Romania a atras in aproape trei ani de la aderare la Uniunea Europeana 470 mil. euro din fonduri structurale, adica 2,1% din cei 19,2 mld. euro alocati pana in 2013 si 8,3% din suma alocata intre 2007 si 2009, ceea ce insemna o medie lunara de plati de 14 mil. euro.

Consultantii spun ca piata incepe sa se miste, in conditiile in care pana acum autoritatile au "invatat ce au de facut" sau au lucrat la ghidurile de finantare.

Pe primele locuri la absorbtia de fonduri se afla programul dedicat cresterii competitivitatii economice - 16,63% din fonduri, programul destinat mediului - 13,46% si cel pentru dezvoltarea regionala - 10,31%.

Directorul FMI pe Europa: Romania a evitat o criza severa a balantei de plati ZIARUL FINANCIAR

Spre deosebire de Ungaria si Polonia, pentru care trebuie vazut daca mai au nevoie sau nu de sprijinul FMI, Romania inca are in fata o perioada lunga in care sa aplice prevederile programului economic negociat, afirma Marek Belka, directorul Departamentului European al FMI, intr-un discurs tinut la Bruxelles.

"Implementarea cu succes a masurilor stabilite si evitarea fenomenului de "oboseala" in procesul de reforma va trebui sa fie in capul listei de prioritati", a spus oficialul FMI. El afirma ca din punctul de vedere al FMI "ce era mai rau" a trecut pentru Europa Centrala si de Est, insa nu trebuie subestimate provocarile drumului care ramane de parcurs spre iesirea din criza.

Belka mentioneaza ca Ungaria, Letonia si Romania au avut in fata la sfarsitul lui 2008 - inceputul lui 2009 "crize ale balantei de plati atat de severe, incat au avut nevoie de ajutor financiar international".

La inceputul anului, autoritatile romane inca negau nevoia asistentei financiare externe, pentru ca apoi sa sustina ca acordul cu FMI si UE constituie doar "o centura de siguranta". In cele din urma, de la finantarea balantei de plati, FMI a ajuns sa finanteze direct chiar deficitul bugetar al Romaniei, cu toate ca initial si aceasta solutie era privita de BNR drept o "blasfemie".

De altfel, Bleka adauga ca FMI a acordat o atentie mare dimensiunii sociale a programului cu Romania, pentru a permite ca bugetul sa faca cheltuieli sociale mai mari. De asemenea, el aminteste ca Fondul a eliberat banii dupa o procedura rapida pentru a preveni intrarea intr-o criza majora a balantei de plati.

"Desi criza este departe de a se fi incheiat, niciuna dintre tarile membre ale UE care au in derulare un program cu FMI nu risca in prezent o criza imediata a balantei de plati. In acelasi timp, alte tari raman vulnerabile, iar un al doilea val de programe ar putea urma."

Oficialul FMI afirma ca este nevoie de politici care sa sustina reluarea procesului de convergenta a economiilor din regiune, evitand insa dezechilibrele si fenomenele de supraincalzire. De asemenea, spune ca tarile occidentale trebuie sa ia masuri prin care sa previna tentatia bancilor de a-si asuma riscuri execesive pe pietele din Europa Centrala si de Est.

Greselile tarilor din regiune

insuficienta atentie acordata sectorului financiar

ani de politici fiscale inadecvate in raport cu problema intrarilor de capital

absenta reformelor institutionale care sa sustina convergenta cu economiile dezvoltate

SOCIAL / ECONOMIC

Băsescu a promulgat legea care abilitează Guvernul demis să trimită Parlamentului bugetul MEDIAFAX

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, miercuri, Legea prin care Guvernul demis este abilitat să înainteze Parlamentului bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, precum şi legea responsabilităţii fiscale.

Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu a semnat, miercuri, Decretul privind promulgarea Legii pentru completarea articolului 26 din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.

În 11 noiembrie, plenul Senatului, în calitate de Cameră decizională, a adoptat proiectul de modificare a Legii de organizare a Guvernului, prin care Cabinetul demis este abilitat să înainteze Parlamentului bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, dar şi legea responsabilităţii fiscale.

Actul normativ modifică articolul 26 al Legii 90/2001 privind organizarea Guvernului şi stipulează că, în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale şi proiectele bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat.

Senatorul PDL Iulian Urban (PDL) a propus în plenul Senatului un amendament care a fost însuşit de toate grupurile politice, în care se prevede că, prin derogare de la prevederile alin. 3 din lege, în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul demis poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale şi proiecte de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul legii responsabilităţii fiscale.

Producatorul de mezeluri Medeus a cerut insolventa ZIARUL FINANCIAR

Medeus, producatorul de mezeluri din Capitala care a rulat anul trecut afaceri de 20 de milioane de euro, a intrat recent in insolventa la cererea actionarilor, trei oameni de afaceri romani Daniel Marcu, Timotei Dobanda si Aurel Ion.

Acesta este cel de-al doilea producator de dimensiuni medii din industria mezelurilor care a cerut anul acesta intrarea in insolventa dupa producatorul de mezeluri din vanat Stenyon, din judetul Giurgiu, care a intrat in faliment.

Proprietarii Medeus au cerut de asemenea intrarea in insolventa si a celei de-a doua companii pe care o detin in industria mezelurilor, Goodies '97, situata in localitatea Ceptura, judetul Prahova.

"Actionarii au luat decizia de a cere intrarea in insolventa a celor doua companii pentru a le putea reorganiza si a reesalona platile (n.red. - restante)", a declarat Romulus Preda, directorul de achizitii al Medeus.

Producatorul de mezeluri avea anul trecut datorii totale de 15,3 mil. euro, conform datelor Ministerului Finantelor, si credite de sase milioane de euro la Alpha Bank, potrivit reprezentantilor companiei.

Cu toate acestea, reprezentantii Medeus sustin ca principala problema a companiei a fost anul acesta lipsa de lichiditati necesare platii furnizorilor. "Prima data sunt platite datoriile catre stat, bancile si abia apoi furnizorii, primii fiind cei de gaze si energie si abia la final cei de materie prima", explica Preda.

CNP: Numărul de salariaţi în scădere cu 13,7 la sută, în trimestrul 4 AGERPRES

Numărul mediu de salariaţi se va situa, la nivelul trimestrului al patrulea, la circa 1,3 milioane persoane, în scădere cu circa 13,7 la sută faţă de perioada similară a anului trecut, conform anchetei de conjunctură realizate de Comisia Naţională de Prognoză.
La nivelul anului 2009 se preconizează că scăderea numărului mediu de salariaţi va ajunge la circa 12,4 la sută faţă de anul 2008.
Numărul mediu de salariaţi a înregistrat un trend descendent de la începutul anului, previzionându-se şi pentru trimestrul IV o reducere a acestuia cu 2,3 la sută faţă de trimestrul anterior. Astfel, ajustările personalului angajat la nivelul anului 2009 sunt anticipate a ajunge la minus 12,4 la sută faţă de anul 2008 şi, avându-se în vedere reducerea amplitudinii declinului producţiei, se preconizează o creştere a productivităţii muncii cu 11,7 la sută.
În ceea ce priveşte efectivul mediu de salariaţi, în perioada iulie - septembrie 2009, comparativ cu perioada iulie - septembrie 2008 s-a înregistrat o scădere de peste 220.000 persoane, ceea ce reprezintă o reducere cu 14,2 la sută faţă de media trimestrului III 2008.
Costul unitar real cu forţa de muncă în industrie a înregistrat la nivelul trimestrul III faţă de perioada similară a anului trecut o scădere de 3,4 la sută, iar pentru primele 9 luni ale anului se observă o creştere cu 2,8 la sută faţă de perioada ianuarie - septembrie 2008 datorită faptului că salariului brut real (deflatat cu IPP) a înregistrat o creştere de zece, peste creşterea productivităţii muncii în această perioadă.
Pentru trimestrul IV se aşteaptă să se înregistreze pentru acest indicator o scădere de 2,9 la sută comparativ cu trimestrul anterior şi cu 15,8 la sută faţă de perioada octombrie - decembrie 2008.
În aceste condiţii, la nivelul anului 2009, costul unitar cu forţa de muncă va înregistra o scădere cu 2,3 la sută faţă de anul anterior.
În concordanţă cu evoluţiile producţiei industriale şi efectivului de salariaţi din industrie, productivitatea muncii a înregistrat în primele nouă luni al acestui an o creştere cu opt la sută faţă de perioada ianuarie - septembrie 2008, pe baza unei reducerii masive de personal din industrie, mult peste contracţia producţiei industriale.
Din luna martie s-a înregistrat o creştere a productivităţii muncii cu 5,7 la sută faţă de luna corespunzătoare a anului anterior, trend ascendent ce a continuat şi în trimestrul III, productivitatea ajungând în luna septembrie 2009 faţă de septembrie 2008 la cel mai ridicat nivel din acest an, respectiv 17,8 la sută.

Guvernul a înfiinţat Comitetul interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat AGERPRES

Executivul a înfiinţat, miercuri, Comitetul interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.
Comitetul va avea rolul de a monitoriza respectarea prevederilor şi a procedurilor naţionale în domeniul ajutorului de stat, de a monitoriza şi evalua aplicarea coerentă şi unitară a politicii ajutorului de stat şi de a asigura colaborarea între instituţiile publice, precum şi de a verifica îndeplinirea angajamentelor asumate în acest domeniu de România.
De asemenea, Comitetul va evalua impactul ajutoarelor de stat în economie, le va monitoriza pe cele acordate şi va evalua strategiile în acest domeniu, în vederea aprobării lor de către Guvern.
Purtătorul de cuvânt al Executivului a menţionat că acest comitet va fi condus de un consilier de stat al primului-ministru, iar la reuniunile sale va participa şi preşedintele Consiliului Concurenţei, care va avea acelaşi statut pe care îl vor avea ceilalţi membri ai Comitetului.
Din Comitetul interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat vor mai face parte câte un secretar de stat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Economiei şi câte un reprezentant al ministerelor Administraţiei şi Internelor, Agriculturii, Transporturilor, Mediului, câte un reprezentant al Departamentului pentru Afaceri Europene, AVAS, Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
''Aş dori să precizez că formarea şi funcţionarea acestui comitet interministerial nu presupune fonduri în plus, pentru că din el vor face parte, aşa cum am precizat, reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale'', a mai afirmat Ioana Muntean.

EXTERNE

Creditorii Dubai World ar fi trebuit să înţeleagă riscurile la care se expun - prinţ saudit MEDIAFAX

Băncile creditoare ale companiei Dubai World nu pot pretinde că sunt victime ale crizei datoriilor din emirat deoarece aceste instituţii ar fi trebuit să înţeleagă riscurile la care se expun, a declarat prinţul Alwaleed bin Talal, cel mai bogat om din Arabia Saudită, citat de Bloomberg.

"Aceste înstituţii sunt bănci foarte mature şi trebuie să facă diferenţa între un împrumut acordat unei companii şi unul dat statului. Nu este normal ca băncile din Vest, când apar probleme, să se vaite şi să pretindă că împrumuturile ar fi trebuit garantate de stat", a afirmat Alwaleed.

Compania de investiţii controlată de stat Dubai World încearcă să reprogrameze plata unor datorii de circa 26 de miliarde de dolari. Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a indicat în luna octombrie că sunt şanse mari ca guvernul din Dubai să ajute companiile de stat să-şi îndeplinească obligaţiile. La sfârşitul lunii noiembrie, autorităţile au îndemnat creditorii Dubai World să participe la restructurarea companiei deoarece guvernul nu a garantat datoriile acesteia.

Prinţul susţine că incertitudinile legate de o eventuală salvare a Dubai World de către stat afectează încrederea investitorilor în regiune.

Dificultăţile financiare ale Dubaiului au propagat un val de panică pe pieţele financiare din întreaga lume. Banca britanică RBS este cel mai important intermediar al împrumuturilor Dubai World, în timp ce HSBC are cea mai mare expunere în Emiratele Arabe Unite, se arată într-un raport al JP Morgan.

Alwaleed bin Talal s-a remarcat prin succesul investiţiilor făcute în companii precum Apple, News Corp şi Time Warner.

Rusia a depăşit cea mai grea perioadă a recesiunii, dar are nevoie de investiţii MEDIAFAX

Rusia a depăşit cea mai grea perioadă a recesiunii, însă economia va avea nevoie de investiţii pentru o dezvoltare mai stabilă, a declarat ministrul rus al Dezvoltării Economice, Elvira Nabiullina, citat de Ria Novosti.

"Putem susţine, fără îndoială, că cea mai grea perioadă a recesiunii a fost depăşită", a afirmat Nabiullina, precizând că începutul revenirii economiei a avut loc în urmă cu cinci luni.

Semne ale revenirii economice sunt creşterea preţurilor exporturilor şi avansul cererii pentru bunurile produse în Rusia, a adăugat oficialul.

Relansarea a fost sprijinită şi de performanţele sectorului de construcţii şi cel agricol.

În privinţa investiţiilor, însă, nu s-au observat semne încurajatoare şi de aceea autorităţile trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a încuraja investitorii, a mai spus Nabiullina.

Accesul Estului la creditele in valuta trebuie limitat ZIARUL FINANCIAR

Reprezentantii celor mai importante banci din Europa Centrala si de Est si autoritatile de reglementare din aceasta regiune se intalnesc astazi la Londra cu oficiali ai FMI si ai altor institutii financiare internationale pentru a gasi cai de a reduce treptat dependenta acestei regiuni de creditarea in valuta, scrie agentia de presa Thomson Reuters.

Obiceiul consumatorilor si companiilor din tarile foste comuniste de a se imprumuta in monede puternice pentru a achizitiona orice, de la televizoare la case si utilaje agricole, reprezinta unul dintre factorii care au impins regiunea pe marginea prapastiei in acest an.

Acest obicei a contribuit la acumularea unor deficite de cont curent enorme, a generat riscul unor defaulturi in masa si necesitatea unor interventii din partea Bancii Centrale Europene si a bancii centrale a Elvetiei pentru a se evita o criza severa de lichiditate.

Solutii practice, de aplicat pe termen scurt

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) va gazdui un seminar astazi, conform unor surse implicate in pregatiri sau care vor participa, pentru a lua in discutie metodele de restrangere a creditarii in moneda straina, fenomen care ia din nou amploare in conditiile in care economiile din regiune ies treptat din recesiune.

Participantii la intrunire sunt asteptati sa vina cu idei privitoare la reguli autoimpuse pe care bancile in cea mai mare parte cu capital occidental din regiune si autoritatile de aici le pot implementa rapid, mai degraba decat sa puna la punct o schema generala de reglementare.

Reglementarile propuse ar putea include stoparea permanenta a unor forme de credite in valuta fara garantii destinate consumatorilor si impunerea unor conditii mai stricte cu privire la creditele ipotecare, au declarat sursele citate.

"Important este ca se dezbate serios cum poate fi eliminata aceasta vulnerabilitate", a declarat una dintre sursele citate. "Ar putea fi o oportunitate unica pentru ca depasim faza riscurilor sistemice si este timpul sa eliminam vulnerabilitatile sistemice."

In cadrul reuniunii se vor lua de asemenea, in discutie cauzele care ingreuneaza creditarea pe termen lung in moneda locala.

Fara credite in valuta, Estul paralizeaza

In lipsa unei piete a finantarii in moneda locala, impunerea unei interdictii cu privire la creditarea in valuta ar declansa pur si simplu o criza de credit si ar stopa procesul de redresare economica aflat de-abia la inceput. Ar fi nevoie de institutii ca BERD sau FMI pentru a lansa acest tip de finantare, au declarat unele surse.

In urma problemelor cu care s-au confruntat in aceasta primavara bancile est-europene, UE a venit cu propuneri menite sa restrictioneze creditele ipotecare in valuta, impunand bancilor sa constituie mai mult capital contra acestora, scumpindu-le de fapt.

Ar putea dura insa prea mult pana la punerea in practica a propunerii UE, iar strategii se tem ca masurile izolate luate individual de tari s-ar putea dovedi ineficiente. Autoritatile austriece, care au impus bancilor locale sa-si restranga creditarea in valuta, propun utilizarea tehnicii de "autoreglementare sub supraveghere" si in Europa de Est. Aceasta autoreglementare ar include indrumari cu privire la ce forme de creditare in valuta ar fi acceptabile si in ce circumstante.

Raiffeisen si UniCredit Bank Austria au anuntat deja ca sunt pregatite sa renunte la creditarea in valuta pe segmente cum ar fi serviciile financiare pentru consumatori. Acestea au aratat in acelasi timp ca exista putine alternative in acest moment in cazul creditelor pe termen lung, cum ar fi creditele ipotecare. Punctul slab al acestei abordari este insa faptul ca se bazeaza pe auto-disciplina bancilor.