04.12.2009

Data: 04.12.2009

Curs valutar:

USD – 2,7883

Euro – 4,2171

TITLURILE ZILEI:

PATRONATE / COMPANII  pg. 3

- Investitorii ar trebui să-şi reducă expunerea în România, Ungaria şi statele baltice MEDIAFAX

- Gheorghe Naghiu (Patronatul Român): Îl susţinem pe Mircea Geoană AGERPRES

- Patronii de firme sunt nemulţumiţi de activitatea Registrului Comerţului AGERPRES

- Companiile şi-au redus costurile cu 30-40 la sută pentru a rezista crizei AGERPRES

ECONOMIC / FINANCIAR  pg. 6

- România va majora TVA în viitorul apropiat MEDIAFAX

- PIB a scăzut cu 0,6% în trimestrul 3, mai puţin decât se estima MEDIAFAX

- România a avut, în octombrie, a cincea scădere a retailului din UE MEDIAFAX

- Iaşi: Fără locuri de muncă şi fără salarii compensatorii AGERPRES

EXTERNE  pg. 10

- Activele puse gaj de Dubai sunt de neatens MEDIAFAX

- Fitch: Sistemele bancare din Europa emergentă continuă să aibă probleme structurale MEDIAFAX

- BM: Criza financiară mondială va adânci sărăcia în Europa de Est şi Asia Centrală MEDIAFAX

- Cum a reusit Polonia sa ramana in picioare cand recesiunea inghitea toate economiile din jur ZIARUL FINANCIAR

PATRONATE / COMPANII

Investitorii ar trebui să-şi reducă expunerea în România, Ungaria şi statele baltice MEDIAFAX

Investitorii ar trebui să-şi reducă expunerea în România, Ungaria şi statele baltice, deoarece aceste ţări continuă să se confrunte cu probleme economice grave, potrivit unei analize a Pacific Investment Management Co (PIMCO), cel mai mare fond de obligaţiuni la nivel mondial.

"România, Ungaria şi ţările baltice continuă să se confrunte cu recesiuni severe şi de aceea credem că expunerea ar trebui limitată acolo. În aceste state, o mare parte a datoriilor este denominată în valută, ceea ce poate duce la apariţia unor dinamici explozive ale datoriilor, urmate de măsuri de ajustare valutară nefavorabile investiţiilor", se spune în analiză.

În plus, ţărilor le lipseşte accesul imediat la finanţare în perioadele cu probleme, cu toate că au beneficiat din plin de ajutoare unilaterale sau multilaterale.

PIMCO recomandă investitorilor să se orienteze către Polonia, singurul stat european cu şanse să înregistreze creştere economică în acest an. Economia Poloniei se bazează într-un grad ridicat pe ceererea internă, are instituţii credibile şi un curs de schimb valutar flexibil, notează analiştii fondului.

Acest stat se bucură de perspective de dezvoltare mai bune, de o situaţie bugetară mai solidă şi o politică anticriză mai eficientă.

Gheorghe Naghiu (Patronatul Român): Îl susţinem pe Mircea Geoană AGERPRES

Patronatul Român susţine candidatura lui Mircea Geoană, precizează un comunicat al Patronatului Român semnat de preşedinte Gheorghe Naghiu.
În data de 9 noiembrie Patronatul Român şi PSD au semnat un protocol de susţinere a lui Mircea Geoană la funcţia de Preşedinte al României.
Conform comunicatului, decizia a avut la bază strict soluţiile economice expuse de către candidatul PSD, şi anume un program de reducere la jumătate a numărului de impozite şi taxe fiscale şi parafiscale, care în prezent sufocă mediul economic.
'Atât în ultimii 5 ani, cât şi în prezent, Mircea Geaonă a arătat o atenţie deosebită faţă de Patronatul Român, preocupat fiind de situaţia întreprinderilor mici şi mijlocii, a mediului de afaceri, în general', a susţinut Gheorghe Naghiu.
,,Nu acelaşi lucru putem afirma despre Traian Băsescu, care nu a ţinut cont de doleanţele membrilor Patronatului Român. În întâlnirea din 2004 de la sediul Patronatului Roman, Traian Băsescu ne-a declarat că nu are încredere în patronate, motivând faptul că a fost păcălit de un oarecare Miluţ, de la UGIR, iar singurul for în care are încredere este doar Asociaţia Oamenilor de Afaceri a PD, fapt confirmat în mandatul domniei sale. Ca urmare, în ultimii 5 ani nu am avut nici o întâlnire cu domnia sa', afirmă acelaşi Gheorghe Naghiu, presedintele Patronatului Român.
Conform comunicatului, votul de încredere oferit de membrii Patronatului Român, reprezintă o recunoaştere a calităţilor domnului Mircea Geoană, ca fiind capabil să scoată ţara din criza economică şi politică în care ne aflăm şi totodată o obligaţie, pentru domnia sa, de a-şi menţine promisiunile făcute la semnarea Protocolului din 9 noiembrie 2009 şi anume modificarea Legii Patronatelor şi Legii Consiliului Economic şi Social (CES).
Conform lui Gheorghe Naghiu, Patronatul Român este structural în 9 Confederaţii, 14 Federaţii, 12 Asociaţii şi 49 de Filiale, cu un total de 54.000 de societăţi comerciale afiliate, în care lucrează peste 640.000 de angajaţi.

Patronii de firme sunt nemulţumiţi de activitatea Registrului Comerţului AGERPRES

Aproximativ 20 de persoane, patroni de firme şi angajaţi ai unor firme de consultanţă, au protestat, joi, timp de două ore, în faţa Tribunalului Bucureşti, împotriva modului greoi în care se soluţionează dosarele la Registrul Comerţului Bucureşti.
Unul din reprezentanţii protestatarilor, Octav Dafinoiu, director la firma Reinvent Consulting, a declarat, pentru AGERPRES, că acţiunea desfăşurată în faţa Tribunalului Bucureşti este îndreptată împotriva judecătorilor delegaţi la Registrul Comerţului Bucureşti, care au adoptat o hotărâre, pe 20 septembrie, prin care a fost redus numărul dosarelor soluţionate într-o şedinţă de judecată, fapt ce a dus la blocarea a 13.000 de dosare.
Octav Dafinoiu a explicat că judecătorii de la Registru au luat decizia de a soluţiona maxim 100 de cereri într-o şedinţă de judecată, faţă de 450 câte erau luate în dezbatere până atunci, reducând şi numărul şedinţelor de judecată la trei.
'S-a ajuns la situaţia extrem de gravă ca, dacă o societate doreşte să deschidă un punct de lucru acum, dosarul să primească termen de judecată în octombrie sau noiembrie 2009, ceea ce este inacceptabil, mai ales că legea stipulează că termenul pentru această procedură este de 3-5 zile lucrătoare', a mai spus Octav Dafinoiu.
El a adăugat că a făcut demersuri pentru normalizarea situaţiei de la Registrul Comerţului la CSM, Ministerul Justiţiei şi Parlament, însă fără niciun succes.
Reprezentanţii Tribunalului Bucureşti declară că nu este posibilă mărirea numărului de judecători delegaţi la Registrul Comerţului, deoarece instanţa funcţionează cu o schemă de personal înjumătăţită. Mai mult, magistraţii au fost nevoiţi să îşi ia concediu fără plată, iar alţi judecători sunt delegaţi în birourile electorale.

Companiile şi-au redus costurile cu 30-40 la sută pentru a rezista crizei AGERPRES

Companiile şi-au redus cheltuielile, în medie cu 30-40 la sută faţă de anul trecut, iar la unele societăţi, reducerile de costuri au ajuns până la 60-70 la sută din total, pentru a putea face faţă crizei economice, anunţă firma de audit R&M Audit, într-un comunicat remis joi Agenţiei Agerpres.
Prima categorie de cheltuieli la care au fost făcute reduceri sunt cele cu personalul, consideră R&M Audit. Acestea au reprezentat, în medie, cca 20 la sută din cuatumul reducerilor de cheltuieli. 'Au fost însă cazuri în care reducerile de personal au reprezentat aproximativ 50 la sută din reducerile globale de costuri', a precizat Mirela Şerban, Managing Partner la R&M Audit. 'Reducerea masivă a cheltuielilor cu personalul a fost justificată şi prin nivelul foarte mare de contribuţii şi impozite pe care o companie le plăteşte statului pentru fiecare angajat, respectiv cca 54 la sută din salariul brut', a subliniat Mirela Şerban.
Cheltuielile de marketing şi publicitate au suportat, de asemenea, reduceri masive, ca şi cele privind parcurile auto şi cheltuielile de transport. În ceea ce priveşte chiriile, atât pentru sediile de firmă, cât şi pentru spaţii comerciale, s-au înregistrat reduceri cu până la 30- 40 la sută, prin renegocieri de preţuri şi facilităţi, relocări, restrângeri ale suprafeţelor ocupate etc.
Majoritatea companiilor au apelat la outsourcing pentru activităţile care nu reprezintă domeniul principal de activitate, şi-au renegociat contractele şi au încurajat barterele, spun reprezentanţii R&M Audit. 'IMM-urile au încercat cât mai multe scheme de finanţare prin programe europene, dar procesul în sine este mai lent.... De asemenea, am constatat o creştere cu cca 20-30 la sută a solicitărilor de servicii de consultanţă fiscală, clienţii fiind mai interesaţi ca niciodată să îi consiliem în vederea optimizării taxelor şi impozitelor plătite către stat, respectând în acelaşi timp legile în vigoare', a arătat Mirela Şerban.
'Reducerea semnificativă la activităţile de marketing şi promovare poate face mai mult rău, ducând la reducerea masivă a vânzărilor şi eliminării companiei de pe piaţă. De asemenea, economiile la cheltuielile cu instruirea şi pregătirea angajaţilor pot afecta menţinerea sau creşterea competitivităţii firmei. Eficientizarea proceselor de business, găsirea de noi nişe şi oportunităţi vor face diferenţa între câştigători şi... ceilalţi. Şi, bineînţeles, lichiditatea va avea cuvântul final: în continuare cash-ul va fi rege, având în vedere accesul greoi la finanţare', a conchis Mirela Şerban.
R&M Audit a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă servicii de audit, consultanţă fiscală şi financiară, contabilitate, salarizare, controlling şi arhivare. Firma are un portofoliu de peste 200 de clienţi, iar în anul 2008, R&M Audit a urcat pe locul 6 în topul CECCAR, după cifra de afaceri.

ECONOMIC / FINANCIAR

România va majora TVA în viitorul apropiat MEDIAFAX

Majorarea TVA în România şi Cehia este aşteptată de cei mai mulţi experţi financiari intervievaţi de institutul german ZEW şi Erste Bank, care anticipează, totodată, că cele două ţări vor reuşi să-şi reducă deficitul bugetar până la finele anului 2010.

În privinţa posibilităţii majorării TVA de către statele din regiune în perioada următoare, câte 20% dintre respondenţi cred că România şi Cehia vor aplica o astfel de măsură, fiind cele mai mari ponderi dintre toate ţările.

Participanţii la sondaj au fost întrebaţi ce măsuri de reducere a deficitului bugetar anticipează că vor fi adoptate în viitorul apropiat în Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia.

"Cele mai utilizate instrumente (pentru reducerea deficitului bugetar - n.r.) sunt privatizările activelor deţinute de stat, majorarea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) şi reducerea cheltuielilor publice", se arată într-un raport realizat de ZEW în colaborare cu grupul financiar austriac Erste.

Experţii atribuie în mod clar o importanţă mai scăzută majorării TVA decât limitării cheltuielilor, pentru reducerea deficitelor bugetare.

"Reducerea cheltuielilor publice este măsura cea mai anticipată de experţi, care cred că aceasta ar putea fi aplicată de toate ţările. Astfel, 53% din răspunsuri au indicat că statele vor reduce costurile. Experţii anticipează că în special guvernul Ungariei va limita cheltuielile", se precizează în raport.

În acelaşi timp, 17% dintre experţii chestionaţi anticipează că România va apela în viitorul apropiat la privatizări pentru limitarea deficitului bugetar şi doar 14% cred că guvenul îşi va reduce cheltuielile.

"Majoritatea experţilor consideră că Cehia şi România vor reuşi să-şi reducă deficitul bugetar până la finele anului viitor. Astfel, diminuarea deficitului public este anticipată de 67% din respondenţi în cazul Cehiei şi de 60% în România", se mai spune în raport.

Experţii financiari au fost rugaţi să evalueze măsurile care ar putea să reducă deficitele bugetare.

Majoritatea participanţilor la sondaj consideră că eficacitatea reducerii cheltuielilor publice pentru scăderea deficitului bugetar este foarte ridicată (40%) sau ridicată (37%).

Pe de altă parte, majorarea TVA este evaluată de experţii financiari ca fiind mai puţin eficientă. Jumătate din respondenţi apreciază că majorarea TVA are un impact neutru, iar 31% dintre aceştia cred că măsura are o influenţă puternică.

"Cel mai puţin eficace instrument în opinia experţilor este privatizarea, doar 28% dintre respondenţi indicând că această măsură are o eficienţă foarte puternică sau puternică. Pe de altă parte, 44% dintre respondenţi consideră că privatizarea are un efect scăzut sau foarte scăzut. Rezultatul ar putea reflecta capacitatea privatizării de a genera pe termen scurt intrări de capital, dar de a nu influenţa bugetul pe termen lung", se precizează în raport.

Institutul german ZEW, Centrul pentru Cercetare Economică Europeană, Mannheim, şi grupul Erste Bank AG, realizează lunar un sondaj pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, Austria şi zona euro.

Sondajul, realizat în rândul a 71 de experţi pentru piaţa financiară , în perioada 28 octombrie - 9 noiembrie, a fost publicat în raportul din luna decembrie.

PIB a scăzut cu 0,6% în trimestrul 3, mai puţin decât se estima MEDIAFAX

Economia s-a contractat cu 0,6% în trimestrul trei, mai puţin decât estimarea iniţială de 0,7%, construcţiile şi comerţul având cel mai mare aport la declinul Produsului Intern Brut (PIB), după scăderi de 5,5%, respectiv 2,6%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Valoarea PIB în serie brută, estimată pentru trimestrul al treilea din acest an, a fost de 127,78 miliarde de lei, iar pentru primele nouă luni de 334,23 miliarde de lei, se arată într-un comunicat al INS.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimează pentru acest an un PIB de 497,3 miliarde de lei.

În serie brută, economia a înregistrat în trimestrul trei un declin de 7,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cifra fiind identică cu cea publicată la mijlocul lunii noiembrie de INS.

Pe lângă estimările brute ale PIB trimestrial, începând cu anul 2009, INS calculează şi estimări ajustate sezonier, metodă recomandată de regulamentele europene. Ajustarea sezonieră are drept scop eliminarea efectelor sezoniere din cadrul seriei de date pentru a se evidenţia evoluţia economică reală din perioade consecutive.

Astfel, în termeni ajustaţi sezonier, agricultura a avansat, în volum, în perioada iulie-septembrie, cu 15,1% faţă de trimestrul al doilea, în timp ce industria, cu cea mai mare pondere la formarea PIB, a avut o creştere de 3,6%.

Activităţile financiare, imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi au avut o creştere modică, de 0,1%, faţă de trimestrul doi.

Pe de altă parte, consumul final efectiv s-a diminuat per total cu 1,1% faţă de aprilie-iunie, cheltuielile pentru consumul populţiei scăzând cu 1,1%, în timp ce costurile pentru consumul administraţiilor publice au avut un avans de 3,1%.

În acelaşi timp, formarea brută de capital fix (investiţiile) a scăzut cu 4,6% faţă de trimestrul al doilea.

Comparativ cu perioada similară din 2008, doar agricultura a înregistrat în trimestrul trei un avans în serie brută, creşterea fiind de 2,4%. Industria a scăzut în volum cu 3,5%, în timp ce construcţiile şi comerţul au raportat declinuri de 17,4%, respectiv 11,3%.

Sectorul activităţilor financiare, imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi a înregistrat un declin de 3,8% în perioada menţionată.

Consumul a înregistrat, faţă de trimestrul trei din 2008, un declin de 11,8% ca volum, cu o creştere uşoară, de 0,5%, a cheltuielilor pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei.

Formarea brută de capital fix a coborât în intervalul analizat cu 28,6%.

În ceea ce priveşte contracţia economiei din acest an, CNP estimează un declin de 7,7%, în timp ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) anticipează o scădere de 7,5% - 8%, mai puţin accentuată faţă de proiecţia anterioară, de 8-8,5%.

Pentru 2010, atât CNP, cât şi FMI prognozează o creştere a economiei de 0,5%. Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat joi că avansul PIB ar putea ajunge la 1,5% anul viitor.

România a avut, în octombrie, a cincea scădere a retailului din UE MEDIAFAX

România a avut, în octombrie, a cincea scădere din UE a sectorului retail, de 10,8%, mult mai puternică decât declinul mediu calculat la nivelul celor 27 de state membre, de 0,9%, potrivit datelor prezentate joi de Eurostat.

În zona euro, comerţul cu amănuntul a înregistrat o contracţie de 1,9% în octombrie faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Letonia (-29,1%), Lituania (-24,7%) şi Estonia (-18,6%) au avut cele mai accentate scăderi, iar la polul opus, cu cele mai puternice creşteri, se plasează Belgia (4,4%), Suedia (4,1%) şi Polonia (3,9%).

Numai cinci state membre au înregistrat în octombrie creşterea sectorului retail, 12 raportând contracţie. În restul ţărilor membre UE, datele nu au fost disponibile sau sunt marcate drept "confidenţiale", potrivit comunicatului Eurostat.

Comparativ cu luna septembrie, România a avut al treilea declin din UE, de 1,9%, faţă de o creştere medie de 0,3% la nivelul tuturor statelor membre, respectiv o evoluţie în stagnare în zona euro.

Iaşi: Fără locuri de muncă şi fără salarii compensatorii AGERPRES

300 din angajaţii Societăţii Fortus din Iaşi au rămas fără loc de muncă, începând de joi, salariile compensatorii cuvenite urmând să le fie plătite în decurs de doi ani, transmite corespondentul AGERPRES.
Liderul de sindicat de la Fortus Iaşi (fostul Combinat de Utilaj Greu- n.r.), Dumitru Mihăiliuc, a declarat, joi, că unitatea a disponibilizat 300 dintre cei 1.537 de angajaţi, mai ales personal TESA.
Conform planului de restructurare a societăţii, disponibilizările s-au făcut din cauza datoriilor de peste 60 de milioane de euro pe care întreprinderea le are mai ales către bugetul de stat.
În urma concedierilor, susţine acesta, societatea va face o economie lunară de aproximativ 500.000 de lei.
'Disponibilizările se fac conform legii insolvenţei. Fiecare dintre cei 300 de angajaţi disponibilizaţi, al căror preaviz a expirat pe 2 decembrie, va primi câte un salariu compensator pentru fiecare an de vechime', a precizat Mihăiliuc, menţionând, totodată, că salariile compensatorii vor fi plătite în maximum doi ani, din banii obţinuţi prin vânzarea de active, după aprobarea planului de reorganizare a societăţii.
Întreprinderea Fortus SA produce utilaj tehnologic greu cu structură metalurgic - mecanică integrată, care dispune de mai multe sectoare de fabricaţie. În urma privatizării, la sfârşitul anului 2003, fostul combinat de utilaj greu a fost cumpărat în 2004 de MetalExportImport SA Bucureşti, cu 699.990 euro, un preţ de peste 35 de ori mai mic decât cel propus iniţial de AVAS.
În februarie 2008 a fost deschisă acţiunea de insolvenţă a Fortus SA, iar în vara anului trecut AVAS a reziliat contractul de privatizare a Fortus SA, din cauza nerespectării de către cumpărător a obligaţiilor contractuale. Pentru a recupera o parte din cele 3,4 milioane de lei, sumă care reprezintă datoriile pe care Fortus le are de recuperat de la fostul acţionar majoritar, conducerea societăţii ieşene a acţionat în instanţă MetalExportImport SA.

EXTERNE

Activele puse gaj de Dubai sunt de neatens MEDIAFAX

Activele oferite de Dubai drept colateral pentru datoriile companiilor de stat ar putea fi practic de neatins, iar orice creditori şi deţinători de obligaţiuni care merg în instanţă pentru a-şi recupera banii şi-ar putea pierde vremea, au comentat joi mai mulţi avocaţi.

Holdingul de stat Dubai World vrea un moratoriu de şase luni, până în mai 2010, de la creditori pentru a restructura datorii de 26 miliarde de dolari ale dezvoltatorilor imobiliari Nakheel şi Limitless World.

Circa şase miliarde de dolari din această sumă provine din obligaţiuni emise de Nakheel, prima dintre acestea, în valoare de 3,5 miliarde de dolari, urmând să ajungă la maturitate pe 14 decembrie.

Creditorii, printre care se numără băncile britanice Standard Chartered, HSBC şi Lloyds, au selectat echipe de avocaţi şi auditori pentru a negocia cu Dubai şi nu au răspuns încă cererilor de moratoriu şi restructurare a datoriilor.

Dacă aceştia resping apelul emiratului până pe 14 decembrie, obligaţiunea islamică "sukuk" a Nakheel va intra în default, deschizând calea pentru procedurile legale de executare pentru recuperarea datoriilor sau sechestrarea activelor oferite drept colateral.

Creditorii ar putea acţiona companiile arabe în justiţie atât în Marea Britanie, cât şi în tribunalele din Emiratele Arabe Unite, o federaţie cu şapte emirate din care face parte şi Dubai.

Însă, chiar dacă ar obţine ordine judecătoreşti pentru sechestru pe active, acordul sukuk şi legislaţia privind investiţiile străine din Emirate ar putea bloca aplicarea practică a unui astfel de verdict, consideră avocaţii contactaţi de Reuters.

"Articolul (din acordul sukuk, la care se face referire) spune practic că legea engleză este aplicabilă, însă nu este sigur dacă un tribunal din Dubai ar aplica legislaţia britanică, şi nu pe cea locală. O a doua chestiune din articol este că, odată ce o curte din Marea Britanie ar oferi o soluţie, transferul verdictului în Dubai pentru aplicare ar putea fi dificil, deoarece proprietăţile deţinute de guvern sau de familia emirului nu pot face subiectul măsurilor de executare judecătorească", spune Essa Jawaheri, avocat la Elham Ali Hassan & Associates în Manama, Bahrein.

Ministrul Economiei din Emiratele Arabe Unite, Sultan bin Saeed al-Mansouri, a declarat miercuri că restructurarea datoriilor Dubai World şi respectarea angajamentelor financiare este "numai o chestiune de timp", potrivit agenţiei oficiale de presă WAM.

Însă creditorii holdingului "s-au pregătit de acţiune", notează Reuters, amintind de "comitetul" creat miercuri de aceştia pentru discuţii şi negocieri cu reprezentanţii companiei. Din comitet fac parte, pe lângă băncile britanice vizate, şi două instituţii de credit din Emirate.

Comitetul se va întâlni săptămâna viitoare pentru prima dată cu reprezentanţii Dubai World. Holdingul garantează obligaţiunea islamică de 3,5 miliarde de dolari a Nakheel care ajunge la maturitate pe 14 decembrie.

"Obligaţiunea este acoperită de legea engleză, deci odată ce ajung în default avocaţii vor încerca să ataşeze (la litigiu - n.r.) activele tuturor subsidiarelor", a afirmat pentru Reuters unul dintre deţinătorii de obligaţiuni Nakheel, sub protecţia anonimatului.

Pe de altă parte, Essam al-Tamimi, senior partner la casa de avocatură Al Tamimi din Dubai, avertizează că un astfel de scenariu este "improbabil", deoarece activele guvernului şi ale familiei regale sunt inatacabile.

"În timp ce familia regală şi guvernul pot fi subiectul unui ordin judecătoresc, la fel ca orice alt cetăţean sau entitate, activele lor nu pot fi sechestrate, executate sau vândute într-o licitaţie. Justiţia din Emirate poate ordona oricui să-şi plătească datoriile, suntem egali în faţa legii, însă când vine vorba de datoriile guvernului, în urma emiterii ordinului judecătoresc, atacarea activelor statului şi vânzarea lor prin licitaţie publică nu este permisă", explică el.

Creditorii Nakheel care speră să pună mână pe active ale guvernului din Dubai vor fi cel mai probabil dezamăgiţi, în special după ce guvernul s-a dezis de orice răspundere privind datoriile companiilor de stat, notază Reuters. Unii creditori au presupus că emiratul va garanta sau îşi va asuma aceste datorii.

Fitch: Sistemele bancare din Europa emergentă continuă să aibă probleme structurale MEDIAFAX

Sistemele bancare din Europa emergentă continuă să aibă probleme structurale, potrivit Fitch Rating, care menţionează că raportul ridicat între credite şi depozite în state precum Slovenia, Ungaria şi într-o anumită măsură în România implică o dependenţă mare de finanţările de la grupuri mamă.

Această situaţie poate fi atribuită, parţial, structurii acţionariatului. În urma crizei, grupurile mamă au furnizat finanţare subsidiarelor din Ungaria, ţările baltice şi România, se arată într-un raport al Fitch privind sistemele bancare din Europa emergentă.

În raportul care analizează situaţia din 12 state din regiune se arată că sistemele bancare cu un nivel ridicat de finanţare şi flexibilitatea capitalului, precum cele din Turcia, Cehia, Slovacia şi Polonia au o situaţie mai bună decât restul.

Pe de altă parte, sisteme bancare cum sunt cele din Lituania, Letonia şi România par să depindă mai mult de garanţii pentru împrumuturi , pentru protejarea faţă de riscurile de creditare, astfel încât sunt expuse la o scădere a valorii acestor garanţii, cum e cazul celor imobiliare.

Raportul notează creşterea substanţială a costului creditelor neperformante în regiune, în perioada 2007-2009, Fitch anticipând că majorarea reprezintă cel mai mare pericol pentru performanţele băncilor în 2010.

Costul acestor riscuri variază mult de la un sistem bancar la altul. Astfel, în ţările baltice, costul creditelor neperformante a erodat complet profiturile înainte de deducerea provizioanelor, în primul semestru din 2009, în timp ce alte sisteme bancare au avut capacitatea să absoarbă astfel de pierderi.

În România, costurile combinate suportate de primele două mari bănci din ţară pentru împrumuturile neperformante au reprezentat circa 50% din profitul operaţional înainte de deducerea provizioanelor.

În prezent, între sistemele bancare există diferenţe şi în privinţa calităţii creditelor corporatiste şi de retail.

Creditele corporatiste au o evoluţie mai slabă, cu excepţia Turciei, României, Bulgariei, Cehiei şi Slovaciei.

Agenţia mai notează şi faptul că împrumuturile de consum negarantate reprezintă un factor puternic de influenţă a calităţii activelor în România şi Bulgaria, dar şi în Turcia.

Într-o anumită măsură, evoluţia creditelor de consum nu a fost, în mare parte, testată, în contextul declinului economic general care a urmat creşterii din ultimii ani, în condiţiile în care băncile erau în mod tradiţional orientate către împrumuturile corporatiste.

Creditele în valută au dominat portofoliile de împrumut din ţările baltice, Croaţia, Ungaria, România şi Bulgaria.

În ţări cu piaţă valutară liberă, precum Ungaria, România şi Polonia, deprecierea monedelor a avut un impact negativ asupra activelor, în primul semestru din 2009.

Fitch a notat totuşi măsurile autorităţilor de reglementare de majorare a nivelului minim al capitalului obligatoriu al băncilor, în state ca România şi Bulgaria, rata de solvabilitatea de 12% fiind considerată adecvată, de către agenţie, pentru majoritatea ţărilor emergente europene, în actualul mediu operaţional.

BM: Criza financiară mondială va adânci sărăcia în Europa de Est şi Asia Centrală MEDIAFAX

Criza financiară mondială ar putea aduce în sărăcie 11 milioane de persoane şi alte 23 de milioane aproape de acest prag din Europa de Est şi Asia Centrală, în 2010, se arată într-un raport al Băncii Mondiale (BM).

Studiul arată impactul avut asupra populaţiei de criza de pe piaţa creditelor, majorarea preţurilor şi agravarea şomajului.

Peste două treimi dintre săracii din regiunea Europa de Est şi Asia Centrală trăiesc în statele cu venituri medii, precum Kazahstan, Polonia, România, Rusia şi Turcia, potrivit BM.

"Criza financiară afectează creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă ", a declarat Luca Barbone, director la Banca Mondială pentru Reducerea Sărăciei şi Management Economic, în Europa şi Asia Centrală.

Regiunea analizată a fost cel mai grav afectată de problemele de pe piaţa financiară, în condiţiile în care accesul facil la credite, în perioada de prosperitate, a ajutat familiile, dar le-a expus totodată la posibilele şocuri.

În timpul crizelor economice precedente, oamenii se puteau baza pe o a doua slujbă sau puteau merge la muncă în străinătate, dar natura globală a recesiunii actuale a făcut practic imposibile astfel de soluţii.

Potrivit Băncii Mondiale, statele cu venituri medii au consemnat cea mai gravă contracţie economică şi vor avea şi cea mai amplă creştere a sărăciei.

Testele de stres efectuate de BM au demonstrat că majorarea dobânzilor, deprecierea valutelor şi reducerea veniturilor ar putea spori numărul familiilor care nu mai pot să îşi plătească datoriile, se arată în raport.

Spre exemplu, până la 20% din familiile cu credite ipotecare şi alte împrumuturi din Lituania, Estonia şi Ungaria riscă să intre în incapacitate de plată.

Preţurile alimentelor şi carburanţilor au scăzut faţă de nivelurile record atinse în 2008, dar nu au revenit la nivelul anterior anului 2007. Devalorizarea monedelor, în unele ţări, a dus la o nouă rundă de creşteri ale preţurilor, se mai arată în raport.

În cazul persoanelor sărace, 80% din venituri sunt cheltuite pentru alimente.

În ţări precum Belarus, Moldova şi Ucraina, preţul electricităţii ar putea fi majorat, în condiţiile în care guvernele ajustează tarifele energiei pentru recuperarea costurilor, iar acest fapt sporeşte presiunile asupra veniturilor săracilor.

Pentru a atenua astfel de presiuni, guvernele trebuie să consolideze programele sociale, potrivit BM.

Cum a reusit Polonia sa ramana in picioare cand recesiunea inghitea toate economiile din jur ZIARUL FINANCIAR

Spre deosebire de vecinii sai pusi la grea incercare de criza economica, Polonia a reusit sa evite intrarea in recesiune. Atuurile celei mai mari economii din Europa Centrala si de Est, estimata la 362 de miliarde de euro in 2008 (Romania a avut anul trecut un PIB de 137 mld. euro), au fost piata interna stabila si dezvoltata, dependenta relativ redusa fata de exporturi (40,8% din PIB comparativ cu 80,2% in Cehia sau cu 80,3% in Ungaria) si capacitatea statului de a tine in frau dezechilibrele economice, precizeaza Fondul Monetar International. Aceste avantaje au "actionat ca o plasa de siguranta, reusind sa absoarba socul", conform aceluiasi raport al FMI.

"Cheltuielile publice, administrate mai bine in perioada anterioara crizei si ponderea mai mare a capitalului local in totalul capitalului atat in sectorul bancar, cat si in industrie au ajutat Polonia sa evite intrarea in recesiune", este de parere Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata. "Intrarile de capital au fost mai putin agresive decat in restul Europei de Est."

Polonia, exceptia de la regula

Unele voci afirma insa ca este vorba si de noroc. O reducere a impozitului pe venit a intrat in vigoare la momentul potrivit pentru a stimula economia, iar fondurile destinate lucrarilor de infrastructura ce au provenit de la Uniunea Europeana au fost "livrate" exact in momentul in care debuta criza. Economia a crescut, animata de consum, si a fost sustinuta de investitiile publice importante, cofinantate de UE. Programele publice au dat o gura de oxigen unei industrii a constructiilor puternic lovite de criza.

"Statul polonez a avut o politica potrivita a ratei de schimb, lasand zlotul sa se deprecieze", afirma Laurian Lungu, Managing Partner in cadrul Macroanalitica. Aceasta politica a favorizat jucatorii de pe piata.

Tot la inceputul acestui an, Polonia a apelat la ajutorul Fondului Monetar International, care i-a oferit o linie de credit in valoare de 20,5 mld. dolari. Spre deosebire de vecinii sai, Ungaria, Romania si Ucraina, care au cerut ajutorul institutiilor internationale pentru a evita o prabusire a monedelor si implicit a economiei, Polonia a aderat la o linie de finantare flexibila, destinata statelor ce nu inregistreaza dezechilibre ale finantelor publice. Linia de credit nu a fost utilizata pana in prezent, potrivit FMI.

Directorii executivi ai companiilor si analistii sunt insa de parere ca Polonia a beneficiat si de pe urma mediului de business conservator si a culturii economice care a fost instaurata gradual in decursul unei perioade de hiperinflatie, cand cadea cortina comunismului, prin restructurarea sistemului bancar de stat la inceputul anilor '90 si prin franarea ritmului de crestere economica in perioada 2001-2002.

"Unul dintre atuurile Poloniei il reprezinta structura economiei, care a fost mai flexibila", spune Laurian Lungu. "Competitia acerba pe piata si investitiile straine masive apropie economia Poloniei de o economie de piata in adevaratul sens al cuvantului."

Deficitul si datoria publica sunt problemele principale

Unii spun ca Polonia a reusit sa evite o contractie a economiei si datorita invataturilor acumulate de-a lungul anilor. In ultimele decenii, Polonia a fost victima mai multor crize, in perioade in care celelalte state de pe vechiul continent infloreau din punct de vedere economic. Acele perioade de dezechilibru au insa meritul de a fi ajutat cea mai mare economie din Europa Centrala si de Est sa fie suficient de puternica pentru a nu se lasa doborata in timpul celei mai dificile perioade din actuala criza.

In aceasta oaza de stabilitate apare insa o problema care intuneca perspectivele de viitor ale Poloniei: deficitul bugetar. Acesta este asteptat sa urce la 6,5% din PIB anul acesta, iar guvernul polonez vrea sa accelereze programele de privatizare pentru a limita gaura din buget de anul viitor.

Guvernul de la Varsovia mizeaza pe un program de privatizari in valoare de 8,9 mld. euro ce urmeaza a se derula pe o perioada de doi ani. Acesta va ajuta, de asemenea, la reducerea datoriei publice care nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB, pragul maxim stabilit prin Tratatul de la Maastricht care impune conditiile necesare pentru adoptarea euro. Datoria publica a Poloniei a crescut de la 47% din PIB in cursul anului trecut la putin sub 50% in 2009, iar guvernul face eforturi pentru a evita o noua majorare in 2010.

Deficitul bugetar al Poloniei, la randul sau, s-ar putea majora in 2009 cu cel putin jumatate fata de tinta initiala, amenintand sa intarzie planurile guvernului de la Varsovia de adoptare a monedei euro. Uniunea Europeana a impus o tinta de deficit de 3% din PIB.

"O economie care raspunde corect la socuri si se ajusteaza corespunzator va avea o evolutie buna. Deficitul bugetar si datoria publica pot fi aduse in limitele cerute de Tratatul de la Maastricht pe termen mediu", spune Laurian Lungu, de la Macroanalitica. "Aceste probleme nu vor reprezenta o piedica in calea adoptarii euro."

Somajul a depasit 10%

Rata somajului ar putea insa pune probleme Poloniei in conditiile in care o crestere a numarului de persoane fara loc de munca s-ar putea transpune intr-o reducere a consumului, care ar afecta piata interna, unul dintre atuuurile statului. Rata somajului a fost de 11,1% in primele trei luni ale anului, ulterior in trimestrul doi a scazut la 10,6%, pentru ca in perioada iulie-septembrie sa urce din nou, pana la 10,9%.

Nici salariile nu au avut o evolutie ascendenta. Daca in primele trei luni ale anului salariul mediu brut, potrivit Biroului de Statistica, era de 3.185,61 zloti (711 euro la cursul din trimestrul unu), in perioada aprilie-iunie, acesta a scazut usor, pana la 3.081,48 zloti (circa 692 de euro la cursul din trimestrul doi).

In Romania salariul mediu brut a fost in trimestrul unu de 1.874 de lei (circa 430 de euro), avansand usor pana la 1.890 de lei in trimestrul doi.

Crestere economica de 1,1% in 2009

Potrivit ultimelor estimari ale FMI din noiembrie, economia Poloniei este asteptata sa creasca cu 1,1% in acest an, pentru ca in 2010 sa avanseze cu 1,9%. In trimestrul al treilea, economia a crescut cu 1,7%.

Relatiile economice dintre Polonia si Romania

In primele noua luni Polonia a exportat in Romania produse in valoare de 921,47 mil. euro, de peste doua ori mai mult decat valoarea produselor pe care cea mai mare economie a regiunii le-a cumparat din tara noastra. Valoarea exporturilor Romaniei in Polonia in aceeasi perioada a fost de 388,77 mil. euro. Astfel balanta comerciala este favorabila Poloniei, cu un excedent de 532,7 mil. euro, conform informatiilor Ambasadei Poloniei in Romania.

Polonia sta mai bine si in ceea ce priveste investitiile in tara noastra. Cel mai mare investitor polonez din Romania este firma Maspex - producatorul sucurilor marca Tymbark si a altor produse printre care ciocolata instant -, cu un capital care depaseste 60 mil. euro. Alti investitori polonezi prezenti pe piata locala sunt Ciech (Uzinele Sodice Govora), grupul Cersanit (producator de obiecte sanitare), Barlinek (producator de parchet din lemn), Can Pack (producator de ambalaje), Porta (producator de usi din lemn) si Asseco (ofera produse si servicii in domeniul IT).

De partea cealalta a baricadei, companiile din Romania nu au o prezenta notabila in Polonia. Pentru intrarea pe piata poloneza se pregateste firma Aurelian Oil& Gas, care in colaborare cu firma poloneza Kulczyk Holding va planifica studii ale depozitelor de zacaminte si extragere de gaz in Polonia.