07.12.2009

Data: 07.12.2009

Curs valutar:

USD – 2,7931

Euro – 4,2062

TITLURILE ZILEI:

ECONOMIC  pg. 2

- Creşterea datoriei publice pune în pericol relansarea economică MEDIAFAX

- Dobânda platita la cumpararea bunurilor de consum s-a dublat in ultimul an GARDIANUL

- In Europa emergenta, Romania ocupa locul 3 la credite restante FINANCIARUL

INTERNE  pg. 5

- Rezultate parţiale: Băsescu a câştigat alegerile cu 50,43% MEDIAFAX

- Bechtel vrea 800 milioane de euro, anul viitor, pentru a construi inca 77 km din autostrada Transilvania GARDIANUL

- „Mostenirea“ noului presedinte si a viitorului guvern: datorii de 23 mld. €, deficit de 6%, somaj de peste 10% FINANCIARUL

EXTERNE  pg. 9

- Numărul băncilor închise în SUA urcă la 130 MEDIAFAX

- Oficial Trezoreria SUA: Nicio bancă de pe Wall Street n-ar fi supravieţuit fără ajutor de stat MEDIAFAX

- OECD:Ţările cu o datorie publică ridicată periclitează redresarea economiei mondiale AGERPRES

ECONOMIC

Creşterea datoriei publice pune în pericol relansarea economică MEDIAFAX

Creşterea puternică a datoriei publice pune în pericol sustenatilibatea procesului de relansare economică din următorii câţiva ani, în ţările care au această problemă, avertizează noul economist şef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Pier Carlo Padoan.

"Relansarea ar putea fi mai puternică decât ne aşteptăm. Asta nu înseamnă însă că va fi şi mai sustenabilă (...) Această creştere este rezultatul diverselor măsuri de sprijin din bani publici, nu este susţinută de activitatea din sectorul privat", a arătat Padoan într-un interviu pentru ziarul italian Corriere della Sera.

El consideră că datoriile acumulate de unele Guverne pentru combaterea crizei din economia reală ar putea deveni nesustenabile, unul dintre principalele motive fiind îmbătrânirea populaţiei.

Efectele măsurilor luate de Guverne vor fi resimţite şi anul viitor, însă cererea din sectorul privat va fi insuficientă chiar şi în 2011, susţine Padoan.

Băncile centrale, care au rolul de a gestiona infuziile de lichiditate destinate susţinerii pieţei globale de credit pentru combaterea crizei economice, ar trebui să acţioneze gradual şi într-un cadrul de cooperare internaţională, continuă noul economist şef al OCDE, organizaţie formată din cele mai mari 30 de economii dezvoltate ale lumii.

OCDE prognozează o creştere economică globală de 3,9% pentru anul viitor, influenţată de un avans combinat de 1,9% al Produsului Intern Brut în statele membre ale forumului.

Dobânda platita la cumpararea bunurilor de consum s-a dublat in ultimul an GARDIANUL

Intr-o perioada in care puterea de cumparare este din ce in ce mai redusa, romånii interesati sa achizitioneze in rate unul sau mai multe produse din magazinele electrocasnice ajung sa plateasca chiar si de peste doua ori valoarea lor. Motivul este cresterea dobånzii anuale efective, de la 20-25% in 2008 la aproape 50% in prezent.
Dobanda anuala efectiva (DAE) la achizitia de electrocasnice a ajuns in aceasta perioada la 50%, valoare dubla fata de cea inregistrata in urma cu un an, potrivit datelor afisate de institutiile financiare nebancare. Astfel, daca in 2008 DAE afisata de GE Money la creditele de consum se situa la circa 24%, in prezent aceasta a urcat la 49%. Pentru achizitia unui produs sau a mai multe in valoare totala de 2.500 lei, clientul care cumpara dintr-un magazin partener al GE Money va avea o rata fixa de 97 de lei, timp de 60 de luni. Suma totala pentru achitarea imprumutului va ajunge, astfel, la 5.868 lei, DAE anuntata de institutia financiara nebancara fiind de 48,8%.
In schimb, cei care cumpara in rate de la un partener al Cetelem vor plati vreme de 5 ani o rata de 90,25 de lei. Suma totala pentru achitarea creditului va ajunge la 5.415 lei, de circa 2,2 ori mai mare decat creditul. In acelasi timp, cei care iau un credit de 2.500 lei de la Credex au de platit circa 88 lei vreme de 5 ani, DAE comunicata de companie ridicandu-se la 40%.
Cei care vor sa achite acelasi credit intr-un interval de 2 ani vor plati lunar 155 lei. In aceste conditii, costul produsului va fi cu 50% mai mare decat daca va fi cumparat cu banii jos.
Pentru a face mai atragator un credit de acest tip, intr-o perioada in care romanul de rand isi calculeaza pana la ultimul banut, retailerii au anuntat reduceri de 5% pana la 25% in cazul unor aparate de folosinta indelungata. In paralel, institutiile financiare nebancare vin si ele cu promotii. GE Money a anuntat ca ofera si un card de 100 de lei cadou pentru cumparaturi in rate, din magazinele Domo, de cel putin 2.000 de lei. „Ne-am gandit ca in perioada sarbatorilor de iarna un astfel de cadou este bine-venit, mai ales ca acest card nu este unul nominal si poate fi facut mai departe cadou celor dragi. Apoi, aceasta perioada a anului este buna pentru creditele de consum si, ca in fiecare an, am dezvoltat si o campanie de comunicare al carei scop este de crestere a vanzarilor”, sustine Bogdan Dobre, director general al Ralfi IFN SA, companie care functioneaza sub cupola GE Money.
In acelasi timp, Cetelem anunta rate fixe de 20, 50 sau 100 de lei pentru produse a caror valoare se incadreaza intre 307-2.467 lei.
Criteriile de acordare a finantarilor vizeaza venituri minime de 400 de lei pentru angajati si de 200-300 pentru pensionari.
In primele noua luni ale acestui an, piata bunurilor de folosinta indelungata a inregistrat un declin de 42,3%, potrivit unui studiu realizat de GfK Romania. Retailerii spera sa recupereze din pierderi pe final de an.

In Europa emergenta, Romania ocupa locul 3 la credite restante FINANCIARUL

Restructurarile ascund imprumuturi neperformante

Letonia, Lituania si Romania sunt ta­rile in care bancile in­re­gis­trea­za cele mai multe credite ne­per­for­mante. Mai mult, analistii agen­tiei de rating Fitch atrag atentia ca, pe langa faptul ca sta­tis­ticile oficiale nu au o metodologie si­mi­la­ra in toate tarile, datele privind cre­ditele re­struc­turate nu sunt publice.
Ponderea creditelor neperformante in totalul imprumuturilor acordate de ban­ci­le comerciale a atins niveluri cu doua cifre in Letonia, Lituania si Ro­ma­nia. Totusi, date mai apropiate de rea­li­ta­te ar fi cele care includ si ponderea cre­ditelor restructurate, arata un studiu pu­bli­cat recent de agentia de rating Fitch.

„Tinand cont de evolutia individuala a bancilor, Fitch a aflat ca ponderea cre­di­telor res­tructurate ar putea ajunge chiar si la 20% din bilantul unei institutii”.
Totodata, analistii agentiei atrag aten­tia ca procesul de comparare a ne­per­formantelor in Eu­ro­pa emergenta este li­mi­tat, in pofida implementarii stan­dar­de­lor in­ternatio­n­ale de con­ta­bi­li­tate. Totusi, tendinta recenta a cre­di­te­lor restante arata o in­ce­ti­nire a ritmului de crestere, fiind posibil ca nivelul ma­xim al neper­for­man­tei sa fie atins pe par­cursul anului viitor.
Costul acestor riscuri variaza mult de la un sistem bancar la altul. Astfel, in ta­ri­le baltice, costul creditelor ne­per­for­mante a erodat complet profiturile ina­­in­te de deducerea provizioanelor, in primul semestru din 2009, in timp ce alte sisteme bancare au avut capacitatea sa absoarba astfel de pierderi. In Ro­mania, costurile combinate suportate de primele doua mari banci din tara pentru im­pru­mu­tu­rile neperformante au re­pre­zen­tat apro­xi­mativ 50% din profitul ope­ra­tional inainte de deducerea pro­vizioanelor.
In prezent, intre sistemele bancare exis­ta diferente si in privinta calitatii cre­di­telor corporatiste si de retail. Cre­di­tele corporatiste au o evolutie mai slaba, cu ex­cep­tia Turciei, Romaniei, Bulgariei, Cehiei si Slovaciei.
Agentia mai noteaza si faptul ca im­­pru­muturile de consum negarantate re­pre­­zinta un factor puternic de influenta a calitatii activelor in Romania si Bul­ga­ria, dar si in Turcia. Intr-o anumita ma­sura, evolutia creditelor de consum nu a fost, in mare parte, testata, in contextul declinului economic general care a ur­mat cresterii din ultimii ani. Creditele in valuta au dominat por­to­foliile de imprumut din tarile baltice, Croa­tia, Ungaria, Romania si Bulgaria. In tari cu piata valutara libera, precum Un­ga­ria, Romania si Polonia, de­pre­­cie­rea mo­nedelor a avut un impact ne­ga­tiv asu­pra activelor, in primul semestru din 2009.

Totodata, evolutia pietei imo­bi­lia­re isi pune amprenta asupra creditelor ne­per­for­­mante. „Dupa o perioada de boom, vo­lu­mul tranzactiilor a scazut pu­ter­nic, exis­tand evidente de apartamente ce au ramas nevandute. Mai mult, in unele cazuri, bancile nu revizuiesc va­loarea lo­cuintei ipotecate decat o data la trei ani (nu anual) sau numai in mo­men­tul in care imprumutul devine neper­for­mant”, mai arata raportul Fitch.

INTERNE

Rezultate parţiale: Băsescu a câştigat alegerile cu 50,43% MEDIAFAX

Traian Băsescu a obţinut 50,43 % din voturi, în timp ce Mircea Geoană a obţinut 49,57 % din voturi, conform rezultatelor parţiale anunţate, luni dimineaţă, de Biroul Electoral Central (BEC), după centralizarea voturilor din 95,40 % din secţii.

Conform datelor anunţate de BEC, la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, care s-a desfăşurat duminică, s-au prezentat la urne 57,94% din românii cu drept de vot.

În favoarea lui Traian Băsescu s-au pronunţat un număr de 5.091.432 de alegători, în timp ce pentru contracandidatul său, Mircea Geoană, au optat 5.004.506 cetăţeni cu drept de vot.

Acestea reprezintă rezultate parţiale, în urma introducerii şi validării rezultatelor înregistrate într-un număr de 20.708 secţii de votare, reprezentând 95,40% din totalul de 21.706 secţii.

Traian Băsescu a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate în urma centralizării în proporţie de 100% a rezultatelor votării într-un număr de 28 de judeţe şi cinci dintre sectoarele municipiului Bucureşti.

Potrivit datelor făcute publice de Biroul Electoral Central, a fost finalizată centralizarea voturilor în judeţele: Alba, Arad, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea.

A fost încheiată, de asemenea, centralizarea voturilor în sectoarele 1, 2, 4, 5 şi 6 ale Capitalei, singurul sector unde mai sunt de introdus rezultate ale votării fiind Sectorul 3.

Biroul Electoral Central va anunţa din nou rezultate la ora 11.00.

Bechtel vrea 800 milioane de euro, anul viitor, pentru a construi inca 77 km din autostrada Transilvania GARDIANUL

Directorul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale, Dorina Tiron, trebuie sa scoata, din „palarie”, cel putin 800 milioane de euro pentru ca firma americana Bechtel sa construiasca, anul viitor, la 77 km din autostrada Transilvania. Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, incheie anul acesta cu datorii de cel putin 120 milioane de euro fata de Bechtel pentru lucrari certificate, mai mult cu 50 milioane de euro fata de sfårsitul anului trecut, in mandatul fostului ministru al transporturilor Ludovic Orban.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a “tocat”, in cinci ani, aproximativ 2 miliarde de euro pentru autostrada Brasov-Bors. “Anul viitor, numai 12 km din autostrada Transilvania se vor da in folosinta. Pentru cei 12 km de autostrada, Compania de Autostrazi trebuie sa plateasca cel putin 175 milioane de euro. Exista si o datorie de circa 120 milioane de euro, facturi neplatite de Compania de Autostrazi pentru lucrarile la cei 42 km de autostrada, pentru octombrie, noiembrie si pentru luna in curs. Aceasta datorie este mai mare decat cea de la sfarsitul anului trecut. In decembrie 2009 au existat datorii de circa 70 milioane de euro pentru lucrari certificate. Tot in decembrie 2009, compania Bechtel a mai solicitat 80 milioane de euro pentru lucrari necertificate. Anul viitor, cu plata acestor lucrari se depaseste costul prevazut in contract de 2,25 milioane de euro pentru autostrada Transilvania”, ne-au declarat surse azivate.
Bechtel nu a construit nici 100 km din autostrada Transilvania si a ajuns la pretul intreg din contract, stabilit initial pentru 415 km de autostrada. “Jumatate din autostrada Transilvania, respectiv Targu Mures-Bors, se va construi cu 4 sau 5 miliarde de euro. Cealalta jumatate, respectiv tronsonul Targu Mures-Brasov, se va construi in concesiune”, ne-au mai declarat sursele.
Conform contractului dintre Compania de Autostrazi si americanii de la Bechtel, romanii a fi trebuit sa circule, din 28 februarie 2010, pe aproape 120 km din autostrada Transilvania, respectiv tronsoanele 2B Campia Turzii-Gilau, in lungime de 54 km si 3 C Suplacu de Barcau - Bors in lungime de 64 km. “In tronsonul 3C Suplacu de Barcau-Bors lucrarile sunt realizate in proportie de 30%. Compania de Autostrazi a cheltuit aproximativ 300 milioane de euro pentru tronsonul de autostrada Suplacu de Barcau–Bors. Doar lucrarile au costat intre 250 si 280 milioane de euro. Este nevoie de circa 500 milioane de euro pentru finalizarea celor 64 km din tronsonul Suplacu de Barcau-Bors“, ne-au spus sursele citate.
Costul tronsonului de autostrada Suplacu de Barcau-Bors depinde de lucrarile de captare si decontaminare a unui campul petrolifer din zona. “Acest tronson se intersecteaza cu un camp petrolifer. Aliniamentul autostrazii se afla pe o distanta de circa 1,3 km din campul petrolifer. Nu s-au alocat fondurile necesare mutarii sondelor de pe campul petrolifer. Aceste lucrari vor costa intre 70 si 80 milioane de euro. Probabil, in 2011 vom circula pe cei 64 km de autostrada”, ne-au mai explicat sursele.
Berceanu se lauda ca va construi in 2010 inca 42 km din autostrada Transilvania
In prima zi din aceasta luna, Guvernul si Ministerul Transporturilor s-au grabit sa taie panglica la 42 km din autostrada Transilvania, nefinalizati.
Inaintea inaugurarii tronsonului electoral, ministrul transporturilor Radu Berceanu preciza ca cei de la Bechtel pot construi, anul viitor, inca 42 km de autostada.
La numai doua zile dupa taierea panglicii pentru cei 42 km de autostrada, care pe unele locuri nu au gard de protectie, s-a produs un accident din cauza unei oi. Tot la cateva zile de la inaugurarea tronsonului de autostrada Turda-Gilau, un camion a circulat pe contrasens in lipsa marcajelor rutiere.

„Mostenirea“ noului presedinte si a viitorului guvern: datorii de 23 mld. €, deficit de 6%, somaj de peste 10% FINANCIARUL

Incepe un mandat impovarat de cinci ani de scandaluri si antireforme

Romanie condusa in ultimele doua luni de un guvern interimar, fara o lege a Bugetului de stat pe 2010, un PIB pentru 2009 estimat la doar 497,3 mld. lei, cu un deficit de 6% in primele 11 luni ale anului, datorii ale statului de 61 mld. lei facute de Ministerul Finantelor prin emiterea de titluri de stat plus 8,7 mld. euro imprumutate de la organismele internationale si o contractie a economiei intre 7,5% si 8%. Aceasta este „mostenirea” viitorului presedinte al Romaniei.
De la inceputul anului, Ministerul Finan­telor Publice a emis titluri de stat in valoare de peste 61 de miliarde de lei - aproximativ 14,5 miliarde de euro.

Suma imprumutata de Fi­nante este de aproximativ sase ori mai mare decat cea din perioada similara a anului trecut. Atunci, valoarea titlurilor emise de MFP era de numai 10,3 miliarde de lei.
Totodata, Finantele au emis, in acest an, si titluri de stat in valuta. Spre exemplu, la licitatia organizata la finele lunii trecute, MFP a anuntat ca vrea sa atraga numai 500 de milioane de euro. Numai ca valoarea finala a fost de 1,42 miliarde de euro, bani care vor ajunge la scadenta in luna noiembrie a anului viitor. La aceasta suma se adauga o alta de 793 de milioane de euro care va trebui rambursata in noiembrie 2012.
Nu in ultimul rand, acordul semnat cu Fon­dul Monetar International prevede ca varfurile de plata vor fi inregistrate in perioada 2013-2014, finalul de mandat al viitorului presedinte. Dar asta numai daca viitorul guvern va reusi sa respecte conditiile impuse de FMI, astfel incat sa acceseze restul de transe din imprumutul extern.
De la organismele internationale, Romania a imprumutat pana acum 8,7 miliarde de euro - 6,9 miliarde de la FMI, 1,5 miliarde de la Co­misia Europeana si 300 de milioane de euro de la Banca Mondiala.
Deficit bugetar de 5,95% la sfarsitul lunii noiembrie
Deficitul bugetului general consolidat a urcat dupa primele 11 luni la aproximativ 6% din PIB, de la 5,1% la sfarsitul lunii octombrie. Ministrul interimar al Finantelor, Gheorghe Pogea, a explicat ca, in noiembrie, veniturile bu­getare au fost de 12,101 miliarde de lei, in timp ce chel­tuielile s-au plasat la 16,3 miliarde de lei. Calculat pe primele 11 luni ale anului, bugetul ge­neral consolidat a inregistrat venituri de 143,1 mili­arde de lei si cheltuieli de 172,7 miliarde de lei, deficitul fiind de 29,6 miliarde de lei (5,95% din PIB). Tinta de deficit convenita in acordul cu FMI pentru intreg anul 2009 este de 7,3% din PIB. Ministrul interimar a explicat ca, in luna noiembrie, „au fost probleme de depasire a chel­tuielilor de personal la nivelul autoritatilor locale si entitatilor autofinantate”, dar, per total, finan­tele au reusit sa se incadreze in limitele stabilite.
Investitiile nete in economia nationala au scazut cu 30% in T3
Contrar datelor prezentate in timpul campa­niei electorale de actualul guvern Boc, Insti­tutul National de Statistica a anuntat recent ca investitiile nete realizate in economia nationala au scazut cu 29,9% in trimestrul trei fata de pe­rioada similara a anului trecut, la 16,14 miliarde de lei. Cele mai afectate au fost investitiile in utilaje, care includ si mijloacele de transport, in scadere cu 43,5% fata de perioada corespun­za­toare din 2008, respectiv investitiile in lucrari de constructii noi, in scadere cu 17,9%. De aseme­nea, consumul a inregistrat, fata de trimestrul trei din 2008, un declin de 11,8% ca volum, cu o crestere usoara, de 0,5%, a cheltuielilor pentru consumul final al institutiilor fara scop lucrativ in serviciul gospodariilor populatiei. Pe de alta parte, rata somajului este de 7,1%, insa, in realitate, a depasit 10 procente, daca se iau in calcul si persoanele care au iesit din evidentele oficiale.
Schimbarea modelului economic este esentiala
Cristian Parvulescu, presedintele ProDemocratia, apre­ciaza ca „principala provocare pentru viitorul presedinte va fi schimbarea modelului economic”. „In contextul schim­barilor care au loc si in plan inter­national, cu certi­tudine modelul economic din Romania va fi schimbat. Deocam­data nu se stie in ce directie, intrucat acest lucru depinde de viitorul presedinte, de programul pe care il promoveaza. Prioritatile lui Traian Basescu sunt institu­tionale, in timp ce prioritatile lui Mircea Geoana sunt mai degraba sociale”, a explicat ieri, pentru „Financiarul”, Cristian Parvulescu. In opinia sa, in prezent, economia roma­neasca nu are o con­structie normala, ci este mai degraba speculativa, iar capita­lismul financiar s-a do­vedit a fi eronat. In context, re­prezentantul ProDemocratia si-a exprimat dezamagirea ca, din pacate, in timpul campaniei elec­torale nu a avut loc o dezbatere serioasa pe acest subiect, viziunea economica a celor doi candidati fiind prea putin cunoscuta. Singurele puncte comune re­gasite in programele electorale ale celor doi competitori se refera la respectarea acordului cu FMI si trecerea la moneda euro in 2014.

EXTERNE

Numărul băncilor închise în SUA urcă la 130 MEDIAFAX

Autorităţile din Statele Unite au închis încă şase bănci vineri, urcând numărul instituţiilor de credit eşuate în acest an pe piaţa americană la 130, într-un sistem care continuă să sufere de sindromul creditului neperformant.

Băncile mici vor continua să dea faliment într-un ritm accelerat şi anul viitor, notează agenţia internaţională de presă.

Federal Deposit Insurance Corp (FDIC), agenţia guvernamentală care asigură depozitele constituite în băncile americane, a arătat că relansarea sectorului bancar va rămâne în urma revenirii economiei generale.

FDIC a anunţat vineri că autorităţile au închis trei bănci din statul Georgia şi câte una din Virina, Illinois şi Ohio.

Cea mai mare dintre cele şase bănci este AmTrust Bank din Cleveland, Ohio, cu active de 12 miliarde de dolari şi depozite de opt miliarde de dolari. Depozitele au fost asumate de o bancă din New York.

Celelalte cinci bănci aveau active cumulate de mai puţin de un miliard de dolari.

Cele şase falimente vor disloca 2,3 miliarde de dolari din fondul de garantare a depozitelor al FDIC.

Sistemul bancar american se confruntă cu cel mai sever val de falimente din 1992. Anul trecut s-au prăbuşit 25 de bănci, faţă de numai trei în 2007, iar de la începutul acestui an autorităţile au închis 130 de instituţii de credit.

FDIC estimează cheltuieli de 100 miliarde de dolari de la fondul de garantare, în perioada 2009-2013.

Oficial Trezoreria SUA: Nicio bancă de pe Wall Street n-ar fi supravieţuit fără ajutor de stat MEDIAFAX

Secretarul general al Departamentului Trezoreriei Statelor Unite, Timothy Geithner, a declarat că niciuna dintre marile bănci de pe Wall Street nu ar fi supravieţuit în acest an dacă nu ar fi primit ajutoare de la guvern şi a îndemnat instituţiile financiare să acorde bonusuri "mai cumpătat".

"Este foarte important să schimbăm în acest an modul în care sunt plătiţi aceşti directori executivi, dar şi formele de compensare. Trebuie să punem capăt unei ere a bonusurilor iresponsabil de mari", a declarat Geithner pentru Bloomberg Television, preluată de agenţia de presă Bloomberg.

Preşedintele Barack Obama a arătat anterior că bonusurile mari acordate pentru a recompensa asumarea de riscuri excesive de către bancheri se numără printre principalele motive ale celei mai severe crize financiare din ultimii 80 de ani. Administraţia a desemnat în acest an un "ţar al bonusurilor", care are responsabilitatea de a analiza şi aviza pachetele salariale şi de compensare propuse de băncile şi companiile care au încasat cele mai mari ajutoare de stat.

Goldman Sachs, Morgan Stanley şi JPMorgan Chase vor plăti bonusuri record în acest an, potrivit estimărilor analiştilor. Recordul Goldman Sachs a fost stabilit în anul 2007, când banca a acordat în total angajaţilor bonusuri de 20,2 miliarde de dolari, sumă din care face parte şi pachetul salarial de 68,5 milioane de dolari obţinut în acel an de directorul general executiv Lloyd Blankfein.

Blankfein a declarat pentru revista Vanity Fair, într-un articol publicat în această săptămână pe internet, că Goldman Sachs ar fi supravieţuit crizei financiare şi pe cont propriu, fără ajutorul guvernului.

Actualul preşedinte al băncii, Gary Cohn, a confirmat părerea exprimată de Blankfein.

"Cred că nu am fi eşuat. Aveam bani gheaţă", a spus Cohn.

Geithner i-a contrazis însă sâmbătă pe cei doi, arătând că întregul sistem financiar risca prăbuşirea la apogeul crizei, inclusiv giganţii de pe Wall Street.

"Niciuna dintre aceste bănci nu ar fi supravieţuit dacă guvernul ar fi stat cu mâinile în sân, lăsând criza să-şi facă de cap. Întregul sistem financiar din Statele Unite şi toate marile instituţii de credit din ţară, chair şi micile bănci regionale, se aflau la acel moment pe un traseu clasic de eşec bancar", a declarat Geithner.

Goldman Sachs, a cincea bancă din SUA după active, a acceptat la finele anului trecut un pachet de sprijin guvernamental de 10 miliarde de dolari, finanţat de Departamentul Trezoreriei din fonduri publice.

Banca a rambursat deja banii, cu tot cu dobândă, ca şi companiile concurente Bank of America, JPMorgan Chase şi Morgan Stanley, notează Bloomberg.

Geithner apreciază că "cea mai mare parte" a banilor acordaţi drept sprijin sistemului bancar prin Troubled Asset Relief Program vor fi rambursaţi.

"Anticipăm că vom încasa plăţi de 175 miliarde de dolari de la bănci până la finele anului viitor", a arătat Geithner la Bloomberg Television.

Purtătorul de cuvând al Goldman Sachs, Luvas von Praag, a declarat că banca recunoaşte că ar fi dat faliment dacă sistemul financiar s-ar fi prăbuşit.

OECD:Ţările cu o datorie publică ridicată periclitează redresarea economiei mondiale AGERPRES

Ţările cu o datorie publică ridicată periclitează sustenabilitatea redresării economice din criza financiară, în următorii ani, a declarat Pier Carlo Padoan, economist şef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), într-un interviu acordat ziarului italian 'Corriere della Sera', informează Reuters.
'Redresarea ar putea fi mai puternică decât s-a estimat, dar asta nu înseamnă că va fi şi sustenabilă...Creşterea este rezultatul politicilor publice de sprijinire a economiei, de diferite tipuri, şi nu prin sprijinul sectorului privat', a explicat Padoan, care este şi vice-director general al OECD.
Acesta şi-a exprimat îngrijorarea că datoriile acumulate de unele guverne ar putea afecta redresarea, unul din motive fiind populaţia îmbătrânită. Efectele deciziilor guvernelor vor fi simţite anul viitor, dar cererea în sectorul privat va fi 'insuficientă' chiar şi în 2011, a afirmat oficialul OECD.
Pier Carlo Padoan a apreciat că băncile centrale, care au injectat lichidităţi în economia mondială pentru a opri criza, ar trebui să colaboreze şi să acţioneze gradual la retragerea măsurilor de stimulare a economiilor.
Recent OECD şi-a majorat semnificativ prognozele de creştere economică pentru statele industrializate în 2010, dar a avertizat că relansarea va rămâne modestă în următorii ani.
Conform ultimelor prognoze, cele 30 de state membre OCDE ar urma să înregistreze în 2010 o creştere economică, de 1,9 procente, mai mult decât dublu faţă de estimările din luna iunie, când OCDE prognoza o creştere de 0,7 procente.
Pentru 2011, Organizaţia se aşteaptă la o creştere şi mai mare, mizând pe o expansiune a Produsului Intern Brut al statelor membre de 2,5 procente.
Chiar dacă a recunoscut că relansarea economiei globale va fi mai puternică decât se aştepta anterior, OECD a avertizat că va dura câţiva ani pentru ca rata şomajului şi nivelul datoriei guvernamentale să revină la nivelurile de dinaintea crizei.
Potrivit Organizaţiei, 'eforturile fără precedent' ale guvernelor şi băncilor centrale au ajutat la limitarea gravităţii recesiunii şi au contribuit ca revenirea să înceapă în trimestrul al treilea al acestui an. 'Relansarea a început cu un trimestru mai repede decât ne aşteptam', a declarat economistul şef al OECD, Jorgen Elmeskov.
OECD susţine că marile bănci centrale nu ar trebui să înceapă să retragă stimulentele şi să-şi înăsprească politica monetară decât la finele anului următor, deoarece presiunile inflaţioniste rămân la un nivel scăzut.
'Pentru marile zone, precum SUA şi zona euro, sfârşitul lui 2010 ar fi o bună perioadă pentru înăsprirea poziţiei', a apreciat Elmeskov.
În plus, în cazul Băncii Centrale a Japoniei şi Băncii Centrale a Angliei, OECD consideră că trebuie să menţină status quo-ul chiar o perioadă mai lungă de timp pentru a contracara riscul de deflaţie în Japonia şi a susţine o relansare slabă a economiei Marii Britanii.
OECD subliniază că în cinci dintre statele membre relansarea economică nu va începe decât în 2011. Organizaţia prognozează că economiile Greciei, Ungariei, Islandei, Irlandei şi Spaniei se vor contracta şi în 2010.
Ţările membre OECD sunt în număr de 30 şi reprezintă o structură foarte solidă. Printre cele 20 state care au fondat organizaţia în 1961, în baza Convenţiei semnate la Paris, la 14 decembrie 1960, s-au numărat Canada, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi SUA. Acestora li s-au alăturat, începând cu anul 1964, alţi 10 parteneri importanţi, precum Australia, Japonia sau ţările din Grupul de la Vişegrad, ultima ţară admisă fiind Republica Slovacă, în decembrie 2000.
În decembrie 2007, OECD a dat undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare cu cinci noi state candidate: Chile, Estonia, Israel, Rusia şi Slovenia. Totodată, organizaţia a anunţat că are de gând să colaboreze mai îndeaproape cu alte economii importante din Brazilia, China, India, Indonezia şi Africa de Sud.
În prezent, statele membre OECD deţin împreună aproximativ 60 la sută din economia mondială, 70 la sută din comerţul mondial şi 20 la sută din populaţia lumii.