08.12.2009

Data: 08.12.2009

Curs valutar:

USD – 2,8449

Euro – 4,2141

TITLURILE ZILEI:

FINANCIAR pg. 3

- Percepţia de risc asupra datoriei de stat s-a deteriorat după anunţarea rezultatelor alegerilor MEDIAFAX

- Citi: Întârzieri mari în formarea unui nou Guvern sau alegeri anticipate constituie riscuri inseminate MEDIAFAX

- Statul tine de bani cu ambele maini ca sa nu sara deficitul bugetar ZIARUL FINANCIAR

- Ajutoare de stat de maximum 500.000 de euro ZIARUL FINANCIAR

SOCIAL  pg. 7

- Românii au restanţe la credite de peste 4 miliarde de lei MEDIAFAX

- Câştigul salarial mediu net a crescut cu 16 lei în octombrie faţă de septembrie MEDIAFAX

- OIM: Criza economică a dus la pierderea a 20 milioane de locuri de muncă pe an AGERPRES

INTERNE pg. 11

- Moody's ar putea modifica la "negativă" perspectiva ratingului dacă acordul cu FMI nu se reia în T1 MEDIAFAX

- Producatorii de alimente se pregatesc pentru un inceput de an dificil ZIARUL FINANCIAR

- Şeitan: Deficitul bugetar va fi de şapte la sută din PIB, la sfârşitul lui 2009 AGERPRES

EXTERNE  pg. 15

- Livrările de gaze ruseşti către China ar putea ajunge la o treime din cele destinate Europei MEDIAFAX

- Newsweek: Următoarea criză a datoriilor, după cea din Dubai, ar putea avea loc în Europa de Est MEDIAFAX

- Care este adevarul despre evolutia exporturilor in 2009 in Occident? Au scazut sau au crescut? ZIARUL FINANCIAR

- Oprirea brusca a fluxurilor de capital spre Est nu s-a materializat ZIARUL FINANCIAR

FINANCIAR

Percepţia de risc asupra datoriei de stat s-a deteriorat după anunţarea rezultatelor alegerilor MEDIAFAX

Percepţia de risc asupra datoriei de stat a României s-a deteriorat luni după anunţarea rezultatelor oficiale ale alegerilor prezidenţiale, costurile legate de asigurarea titlurilor de stat împotriva restructurării urcând pe pieţele financiare.

Credit default swap-ul (costul de asigurare la restructurare/default) titlurilor de stat cu maturitatea la cinci ani a crescut cu 0,15 puncte procentuale faţă de referinţa de vineri de pe piaţa americană, la 2,643 puncte procentuale, potrivit datelor CMA DataVision, preluate de Reuters.

Victoria "pe muchie de cuţit" a lui Traian Băsescu ar putea prelungi criza politică, care a condus luna trecută la blocarea programului de finanţare externă de 20 miliarde euro obţinut de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, notează agenţia internaţională de presă.

"FMI va fi reticent să revină dacă nu va exista un fundament politic solid", apreciază şi Luis Costa, analist la Commerzbank, citat de Reuters.

Datoria externă a României pe termen mediu şi lung se cifra, la finele lunii septembrie, la 62,86 miliarde euro, din care 11,2 miliarde euro reprezentau datoria publică directă.

Citi: Întârzieri mari în formarea unui nou Guvern sau alegeri anticipate constituie riscuri inseminate MEDIAFAX

Analiştii Citi cred că întârzierile mari în formarea unui nou Guvern sau alegerile anticipate reprezintă un risc însemnat, dar menţioneză că posibilitatea unui scrutin înainte de termen este mai degrabă scăzută, întrucât principalele partide nu-şi doresc un astfel de scenariu.

"Deşi finalizarea alegerilor prezidenţiale reprezintă un pas important pentru reducerea incertitudinii, formarea unui nou Guvern este o misiune grea, având în vedere compoziţia actuală a Parlamentului", se arată într-un raport Citi.

Analiştii arată că PDL, chiar cu sprijinul UDMR şi al parlamentarilor independenţi, nu deţine suficiente voturi pentru formarea unui Guvern, dacă nu vor exista încălcări ale principiilor în alte partide importante.

Totodată, analiştii consideră că PDL ar putea să se alieze cu PNL pentru formarea Guvernului şi nu exclud în totalitate o alianţă cu PSD, deşi cred că această variantă nu este foarte posibilă.

"În acest context, credem că întârzieri îndelungate în formarea unui nou Guvern sau alegeri anticipate constituie un risc important. În ceea ce priveşte alegerile anticipate, considerăm că probabilitatea unui scrutin înainte de termen este mai degrabă scăzută, având în vedere absenţa unor stimulente puternice pentru declanşarea alegerilor în rândul partidelor importante. Dacă PSD şi PNL pot sau nu să se alieze împotriva PDL va juca un rol crucial în modelarea evoluţiilor politice pe termen scurt", se menţionează în raportul Citi.

Potrivit rezultatelor anunţate la ora 11.00 de Biroul Electoral Central, după centralizarea voturilor din 99,13% de secţii, Traian Băsescu a obţinut 50,37 % din voturi, în timp ce Mircea Geoană a obţinut 49,62 % din voturile populaţiei.

Citi notează că rezultatul a fost oarecum surprinzător, întucât majoritatea exit-poll-urilor îl indicau drept câştigător pe Geoană.

Analiştii continuă să menţină scenariul de bază pentru 2010 şi în perioada următoare, construit pe ipoteza unui mediu politic mult mai stabil începând de anul viitor.

"În opinia noastră, revenirea la normalitate pe plan politic este o condiţie necesară pentru implementarea credibilă a programului economic sprijinit de FMI şi Uniunea Europeană, care promovează disciplină pe partea fiscală şi facilitarea adoptării reformelor structurale cerute", se precizează în raportul Citi.

Experţii băncii anticipează că investitorii vor monitoriza îndeaproape dacă evoluţiile din plan politic vor duce la întârzieri "intolerabile" în realizarea măsurilor de reformare din sfera fiscală, indiferent de structura viitorului Guvern.

"Pe măsură ce deficitul bugetar se îndreaptă spre 8% din PIB, indulgenţa pieţelor pentru derapaje fiscale sau blocarea programului susţinut de FMI şi UE este probabil limitată", mai susţin analiştii Citi.

Statul tine de bani cu ambele maini ca sa nu sara deficitul bugetar ZIARUL FINANCIAR

Ministerul Finantelor a reusit pana acum sa tina sub control deficitul bugetar, in noiembrie inregistrandu-se o crestere de aproape un punct procentual a dezechilibrului fiscal, la aproximativ 6% din PIB (30 mld. lei), potrivit ministrului finantelor publice Gheorghe Pogea. Pericolul este insa ca statul sa nu-si fi onorat cheltuielile catre sectorul privat, asa cum au fost unele acuzatii de la companii in ultimele luni.

In aceste conditii pare posibila incadrarea in tinta de deficit bugetar de 7,3% din PIB, negociata cu FMI pentru acest an, in ciuda estimarilor pesimiste din ultimele luni ale analistilor si institutiilor financiare internationale, care vedeau un nivel mai apropiat de 8% din PIB.

Gheorghe Gherghina, secretar de stat in Ministerul Finantelor responsabil cu politica bugetara, a explicat ca normal ar fi ca luna decembrie sa nu fie diferita de noiembrie astfel ca ar trebui sa fie respectata tinta de deficit de 7,3% din PIB. "Daca veniturile bugetare ar fi la acelasi nivel cu sumele incasate in noiembrie, iar cheltuielile ar fi mai mari cu 3 mld. lei, tot ne-am incadra in 7,3% din PIB", a spus Gherghina. In luna noiembrie din acest an incasarile bugetare au ajuns la 12,1 mld. lei, peste nivelul din aceeasi luna a anului trecut, in timp ce cheltuielile au fost de 16,3 mld. lei.

FMI si autoritatile romane au convenit pentru acest an majorarea tintei de deficit bugetar de la 4,6% din PIB la 7,3% din PIB, insa ultimele prognoze indicau un dezechilibru fiscal la finele anului de 7,8 - 8% din PIB.

Chiar reprezentantii FMI au estimat ca deficitul bugetar ar putea sa ajunga la 7,8% din PIB la sfarsitul anului din cauza intarzierii pachetului de legi privind salarizarea si a depasirii plafoanelor impuse pentru institutiile autofinantate si autoritati locale.

Romania si-a indeplinit, dupa primele noua luni, toate obligatiile din acordul cu FMI, mai putin tintele privind arieratele si cheltuielile bugetare, ultima nefiind insa o conditie obligatorie in acord. Evolutia din noiembrie evidentiaza o inversare a trendului incasarilor bugetare in conditiile in care in octombrie veniturile totale incasate la bugetul general au fost de 15,3 miliarde de lei (3,64 mld. euro), sub nivelul incasarilor din octombrie 2008, de 16,7 miliarde de lei (3,97 mld. euro).

Dupa primele zece luni ale anului, deficitul bugetar a ramas la un nivel comparabil cu cel inregistrat la sfarsitul lunii septembrie, de 5,1% din PIB, in conditiile incasarii impozitelor pe profit trimestriale si ale temperarii trendului de crestere al cheltuielilor.

Dincolo de nivelul ridicat al deficitului bugetar, principala problema este alocarea unor sume foarte mari pentru cheltuieli sociale si pentru salarii, care reprezinta aproximativ doua treimi din cheltuielile publice totale, si dinamica acestor cheltuieli. Daca la sfarsitul lunii septembrie cheltuielile inregistrau o crestere de 7,6% fata de aceeasi perioada de anul trecut, dupa zece luni majorarea a fost de 4,7%. Cheltuielile de personal au avansat cu 4,7% la zece luni, la 39,3 miliarde de lei (9,34 mld. euro), in timp ce sumele alocate pentru bunuri si servicii au inregistrat o scadere de 2,2%, la 23,4 miliarde de lei (5,56 mld. euro). Ministerul Finantelor a explicat evolutia cheltuielilor de personal prin majorarile salariale aprobate in a doua parte a anului trecut.

Cea mai importanta diminuare a cheltuielilor a fost in primele zece luni pe componenta de investitii, cheltuielile de capital coborand cu 8,2%, la 16,8 miliarde de lei. In schimb, cheltuielile cu dobanzile au urcat cu 57%, la 5,3 mld. lei. Avand in vedere nivelul ridicat al deficitului bugetar, problema stringenta este dificultatea de finantare a acestuia.

In prima parte a anului Finantele au presat piata locala ajungand sa se imprumute in iulie agresiv pe termen de doar cateva zile. Dupa intrarea primelor transe de la FMI si Comisia Europeana, apetitul pentru sursele de finantare de pe piata interna s-a mai temperat.

In vara Finantele au mai obtinut un club loan de 1,2 mld. euro de la banci. Totodata, Ministerul Finantelor a realizat in acest an trei emisiuni de titluri in valuta, cu o valoare cumulata de 2,62 miliarde de euro.

Cel mai mare succes l-au avut titlurile cu scadenta la un an lansate la sfarsitul lunii noiembrie, prin care Trezoreria a atras 1,4 miliarde de euro, la o dobanda de 4,25%, suma record pentru un imprumut obtinut de statul roman. Finantele au mai atras la inceputul lunii noiembrie 793 mil. euro prin obligatiuni la trei ani cu un randament de 5,25% pe an, iar in august au vandut titluri cu maturitate la patru ani de 400 mil. euro, tot cu un randament de 5,25% pe an.

Valoarea titlurilor de stat in lei vandute de la inceputul anului de Trezorerie pe piata interbancara este de 60 mld. lei. Prelungirea instabilitatii politice a dus la amanarea aprobarii bugetului pentru 2010, precum si la tergiversarea reformelor structurale, determinand intarzierea primirii transelor de la FMI si CE.

Ajutoare de stat de maximum 500.000 de euro ZIARUL FINANCIAR

Comisia Europeana, organismul executiv al UE, a autorizat un program de ajutor de stat propus de Romania pentru sustinerea companiilor afectate de criza economica cu pana la o jumatate de milion de euro.

Programul, care este valabil pana la sfarsitul anului viitor, prevede sprijinirea firmelor care se confrunta cu dificultati financiare din cauza cauza inaspririi conditiilor de creditare si a recesiunii economice, potrivit unui comunicat postat pe site-ul institutiei. "Schema de ajutor de stat va contribui la inlaturarea dificultatilor cu care se confrunta intreprinderile din Romania, fara o distorsionare semnificativa a pietei.

In urma colaborarii excelente cu autoritatile din Romania, Comisia Europeana a putut aproba rapid schema", a declarat Neelie Kroes, comisarul european pentru concurenta.

Oficialii de la Bruxelles spun ca aprobarea planului elaborat de autoritatile romane survine in conditiile in care acesta indeplineste conditiile privind masurile de ajutor de stat cu rol de sustinere a accesului la finantare in perioada crizei. Principalele conditii impuse de Comisia Europeana sunt ca schemele de ajutor sa fie limitate in timp si sa fie destinate doar companiilor care nu se aflau in dificultate la 1 iulie 2008.

Ajutorul de maximum 500.000 de euro poate fi acordat sub forma de sume nerambursabile, imprumuturi in conditii preferentiale, subventii de dobanda, garantii sau esalonarea creantelor detinute de stat fara perceperea de dobanzi, se mai arata in documentul comisiei. Decizia Comisiei Europene vine dupa ce institutia a mai aprobat in luna iulie o schema de ajutor de stat pentru restructurarea IMM-urilor din portofoliul AVAS si al Ministerului Economiei confruntate cu dificultati ca urmare a crizei economice. Bugetul total aprobat pentru aceasta schema a fost de 180 mil. euro. De asemenea, Comisia Europeana a aprobat saptamana trecuta ajutorul de stat de 57 mil. euro pe care Romania vrea sa-l acorde companiei Ford, pentru formarea profesionala a angajatilor fabricii auto de la Craiova.

Grupul american Ford a preluat in 2007 de la stat compania Automobile Craiova. In acelasi timp, Romania a mai acordat Ford garantii de 320 mil. euro, care acopera 80% dintr-un credit contractat de la Banca Europeana de Investitii (BEI) pentru finantarea investitiilor.

SOCIAL

Românii au restanţe la credite de peste 4 miliarde de lei MEDIAFAX

Restanţele la creditele de minim 20.000 de lei, cu întârzieri peste 90 de zile, au crescut în primele zece luni de 3,67 ori, de la 1,1 miliarde lei la 4,1 miliarde de lei, iar aceste sume reprezintă aproape 60% din totalul restanţelor, faţă de 33,5% în luna decembrie 2008, potrivit datelor BNR.

Totalul sumelor restante la creditele de peste 20.000 de lei se plasa la finele lunii octombrie la 6,8 miliarde de lei, în creştere cu 9,9% faţă de septembrie şi de peste două ori comparativ cu valoarea de la sfârşitul anului trecut, potrivit raportărilor la Centrala Riscurilor Bancare (CRB) de la BNR.

Creditele acordate şi angajamentele asumate de instituţiile de credit se plasa după primele zece luni la 255,89 miliarde lei, aproape constante comparativ cu septembrie, dar şi cu finele anului trecut.

Ponderea sumelor restante în total datorii a urcat de la 1,29% în octombrie 2008 şi 1,47% la finele anului trecut la 2,98% după primele nouă luni din 2009.

Debitorii cu restanţe reprezintă peste o cincime din totalul persoanelor fizice şi juridice cu împrumuturi de minim 20.000 de lei , respectiv 21,4%, comparativ cu doar 13,5% la finele anului trecut şi cu 11,7% în octombrie 2008.

Numărul debitorilor a scăzut în primele zece luni cu peste 3%, de la 1,027 milioane la 996.225 de persoane, în timp ce totalul restanţierilor a crescut cu 53,4%, la 213.161 de persoane.

Băncile au transmis în octombrie 216.243 de interogări la CRB pentru a afla date despre debitorii proprii şi potenţialie clienţi, cu 67,4% mai puţine decât în luna similară din 2008, dar în urcare cu 2,08% comparativ cu septembrie 2009.

Numărul de interogări ale bazei de date a CRB pentru debitorii potenţiali s-a plasat în octombrie la 128.225 de operaţiuni, cu 2,2% mai multe decât în septembrie, dar mai puţine cu aproape 80,5% decât cele realizate în luna similară a anului trecut şi cu 57,8% comparativ cu decembrie 2008.

Totodată, numărul clienţilor care au credite de minim 20.000 lei la cel puţin două bănci sau IFN-uri se situa după primele zece luni la 83.072 de persoane, în creştere cu 4,9% faţă de septembrie, dar în scădere cu 2,18% faţă decembrie 2008 şi cu 5,18% comparativ cu luna similară a anului trecut.

Datele de la Centrala Riscurilor Bancare se referă la expunerea faţă de un singur debitor, egală sau mai mare de 20.000 de lei, şi reprezintă 90% din valoarea creditelor acordate şi a angajamentelor asumate de către sistemul bancar, conform datelor de la 30 iunie 2009.

Suma acordată reprezintă creditul acordat sau angajamentul asumat conform contractului şi nu este actualizată în luna curentă pentru creditele sau angajamentele acordate în valută raportate în lunile anterioare.

CRB reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor privind expunerea fiecărei persoane declarante, instituţie de credit sau instituţie financiară nebancară înscrisă în Registrul special, din România faţă de acei debitori care au beneficiat de credite şi/sau angajamente al căror nivel cumulat depăşeşte suma limită de raportare.

Câştigul salarial mediu net a crescut cu 16 lei în octombrie faţă de septembrie MEDIAFAX

Câştigul salarial mediu nominal net a fost 1.375 lei în octombrie, în creştere cu 16 lei (1,2%) faţă de luna precedentă, însă a fost mai mic comparativ cu nivelul înregistrat în lunile martie, aprilie, iunie, respectiv iulie ale acestui an, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

În octombrie, valorile cele mai mari ale salariului mediu net au fost înregistrate în transporturile aeriene (3.282 lei), iar cele mai mici în activităţile de hoteluri şi restaurante (769 lei).

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 1.881 lei, cu 1,1% mai mare faţă de luna precedentă.

În luna octombrie, faţă de septembrie, în cea mai mare parte a activităţilor economice, nivelul câştigului salarial mediu net a fost în uşoară creştere, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), drepturi în natură şi ajutoare băneşti din fondul de salarii şi realizărilor de producţii mai mari.

Cea mai mare creştere a câştigului salarial mediu net s-a înregistrat în domeniul fabricării produselor din tutun, unde salariile au urcat cu 10,2%. Salariul mediu net în la tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor a avansat cu 8,4%.

Majorări între 4% şi 7% au fost înregistrate în sănătate şi asistenţă socială, extracţia cărbunelui superior şi inferior, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, învăţământ, fabricarea de mobilă, alte activităţi extractive, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor textile.

Totodată, avansuri între 3% şi 4% au fost raportate în silvicultură şi exploatare forestieră, pescuit şi acvacultură, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, cercetare-dezvoltare, administraţie publică, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie.

Scăderile câştigului salarial mediu net în octombrie faţă de luna precedentă au fost cauzate de restrângerea activităţii, precum şi de acordarea de premii ocazionale în luna anterioară.

Astfel, câştigurile salariale au scăzut între 11% şi 25% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, extracţia minereurilor metalifere, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului.

Scăderi mai mici, între 3% şi 8%, au fost raportate în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de editare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, hoteluri şi restaurante.

Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 3,6%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 99,3%.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 124,1%, cu 0,9 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna august 2009.

OIM: Criza economică a dus la pierderea a 20 milioane de locuri de muncă pe an AGERPRES

Criza a dus la pierderea locurilor de muncă a 20 milioane de persoane pe an în lumea întreagă, şi va continua să ameninţe milioane de alte persoane dacă planurile de relansare pentru economie vor fi oprite prea devreme de către guverne, a anunţat luni Organizaţia Mondială a Muncii (OIM), trasmite AFP.
'Cel puţin 20 milioane de locuri de muncă au fost reduse din octombrie 2008, dată la care a început criza financiară', explică OIM în raportul mondial anual pe 2009 cu privire la situaţia locurilor de muncă, publicat luni.
'Criza mondială a locurilor de muncă este departe de a fi terminată', a declarat în cursul unei conferinţe de presă principalul autor al raportului, Raymond Torres, avertizând guvernele principalelor economii ale lumii asupra riscului, în planul şomajului, de a retrage prematur planurile de relansare economică puse în aplicare la începutul anului.
O finalizare prea rapidă a acestor planuri ar putea face ca reluarea creşterii economice să fie 'fragilă şi incompletă', estimează OIM, conform căreia cinci milioane de persoane care au un post la ora actuală riscă să-l piardă dacă 'nu sunt adoptate sau urmate măsurile' necesare.
De altfel, '43 milioane de persoane care sunt la ora actuală în şomaj riscă să se afunde într-un şomaj de lungă durată' dacă aceste măsuri, a adăugat Torres. Studiul său se referă la 51 de ţări pentru care sunt disponibile statistici, printre care Statele Unite, China, statele UE, India, Brazilia, Japonia, Canada şi Australia.
Raportul arată şi că, dacă vor opri planurile de relansare, ţările dezvoltate nu vor putea reveni 'înainte de 2013' la nivelul de angajare dinainte de criză.
Pentru ţările emergente şi în curs de dezvoltare, situaţia este mai puţin gravă, reluarea pieţei muncii fiind prevăzută începând din 2010. Totuşi, nu se va ajunge la nivelul dinainte de criză înainte de 2011.
Precedentele estimări ale organizaţiei, publicate în septembrie, au stabilit că măsurile de protecţie socială luate de G20 de la începutul crizei vor crea ori salva 'între 7 şi 11 milioane de locuri de muncă' în aceste ţări.
În opinia experţilor OIM, criza actuală arată 'necesitatea de a adopta o nouă paradigmă politică, centrată pe nevoia de muncă decentă a populaţiei'.
Organizaţia doreşte ca munca să devină principalul mobil al măsurilor de relansare economică, prin intermediul Pactului mondial privind forţa de muncă pe care membrii OIM l-au adoptat în iunie.
Conform OIM, menţinerea măsurilor de relansare conţinute în Pact ar putea duce la 'creşterea locurilor de muncă cu şapte la sută, faţă de abandonarea precoce a acestor măsuri'.
Taxa pe carbon de 30 de dolari, la care s-a apelat pentru a diminua impozitele pe salarii, ar putea duce la crearea a 14,3 milioane de locuri de muncă până în 2014, se arată în raport.
Raportul OIM nu face totuşi precizări cu privire la numărul şomerilor estimat anul acesta, estimare ce va fi dată la începutul anului viitor.
Conform celor mai recente estimări ale organizaţiei, şomajul ar putea ajuge la un record mondial în 2009, afectând peste 241 milioane de persoane din lumea întreagă.

INTERNE

Moody's ar putea modifica la "negativă" perspectiva ratingului dacă acordul cu FMI nu se reia în T1 MEDIAFAX

Agenţia de evaluare Moody's ar putea lua în considerare modificarea perspectivei ratingului României de la "stabilă" la "negativă" dacă acordul cu FMI şi Comisia Europeană nu va fi reluat până la finele primului trimestru din 2010, a declarat pentru MEDIAFAX Kenneth Orchard, analist Moody's.

"Dacă programul cu FMI şi Uniunea Europeană nu se va relua în primul trimestru al anului viitor, iar lichiditatea Guvernului va rămâne sub presiune, am putea lua în considerare modificarea perspectivei ratingului la negativă. Cu toate acestea, scenariul nostru de bază este acela că Guvernul va reporni acordul cu FMI şi UE şi alocarea fondurilor se va relua în acest timp", a afirmat Orchard.

Analistul Moody's consideră că, odată finalizate alegerile prezidenţiale, un nou guvern poate fi format fără prea multe probleme.

"Bineînţeles că nu se va întâmpla imediat pentru că trebuie negociate posturile, dar un nou guvern este pe cale să reia programul cu FMI. Alegerile anticipate sunt improbabile în contextul actual, dar această variantă nu poate fi respinsă", a spus Orchard.

El spune că acum Moody's îşi îndreaptă atenţia asupra programului României cu FMI şi arată că reluarea fondurilor din partea instituţiei financiare şi a Comisiei Europene este necesară pentru a uşura presiunea care a fost în ultimul timp pe lichiditatea Guvernului.

La începutul lunii noiembrie, FMI a amânat eliberarea celei de-a treia tranşe de 1,5 miliarde de euro pentru România până la momentul în care situaţia politică se va clarifica.

Producatorii de alimente se pregatesc pentru un inceput de an dificil ZIARUL FINANCIAR

Producatorii din sectorul panificatiei, lactatelor si mezelurilor nu estimeaza pentru primul trimestru al anului viitor o revenire a consumului, majoritatea estimand ca in prima parte a anului viitor se vor mentine tendintele din 2009.

"Eu cred ca schimbari majore nu vor fi. Probabil va creste un pic consumul de paste fainoase", a declarat Constantin Boromiz, presedintele si unul dintre cei cinci actionari ai grupului Boromir, cel mai mare producator local de produse de panificatie, o piata estimata la aproximativ doua miliarde de euro.

El a completat ca tendinta de scadere a consumului de paine din ultimii ani, la circa 110 kilograme per capita in prezent, a fost inregistrata pe fondul diversificarii segmentului de specialitati de panificatie, in special pe partea de patiserie. "Probabil vanzarile sunt influentate un pic acum si de recesiune, deoarece oamenii fac mai putina risipa", a mai spus omul de afaceri care coordoneaza un grup cu afaceri de 148 mil. euro in 2008.

Scaderi de doua cifre pe mezeluri

Radu Timis, presedintele si actionarul producatorului de mezeluri CrisTim, sustine, de asemenea, ca tendinta de scadere cu peste 10% a consumului inregistrata in ultimele trei luni ale acestui an va continua si in 2010.

"Eu cred ca in primul trimestru al anului viitor va avea loc o contractare de 10% a pietei de mezeluri, exceptand scaderea de 20% a vanzarilor din aceasta perioada, ca urmare a sezonalitatii locale", a declarat fondatorul producatorului de mezeluri din Capitala care a rulat anul trecut afaceri de peste 90 mil. euro.

Consumul local de mezeluri s-a diminuat cu intre 10% si 20% la nivel de piata in ultimele trei luni ale acestui an, sustine Timis, citand datele primite de la lanturile de supermarketuri si evolutia vanzarilor din lantul propriu de magazine. Aceasta diminuare a consumului a determinat o contractare a pietei mezelurilor anul acesta la aproximativ 700 de milioane de euro, cu 100 de milioane de euro mai putin decat in 2008.

"Lipsa puterii de cumparare nu este specifica doar Romaniei, dar la noi scaderea vanzarilor este determinata si de instabilitatea politica", a completat omul de afaceri.

Situatie mai fericita pe piata lactatelor

Piata lactatelor se numara astfel in acest moment printre putinele segmente ale industriei alimentare care ar putea inregistra o crestere a consumului in prima parte a anului viitor, cu conditia ca producatorii sa mentina promotiile derulate anul acesta si sa inregistreze un avans al vanzarilor de lactate si in cursul sarbatorilor de iarna.

"In primele zece luni, consumul de lactate a inregistrat o crestere de circa 10-12% a vanzarilor comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, ca urmare a promotiilor derulate anul acesta", a spus Valentin Blanaru, directorul general al Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL). El a explicat insa ca promotiile realizate in 2009 de producatori au determinat o reducere a pretului pe produs in lactate de peste 10%, motiv pentru care valoarea pietei de lactate a ramas anul acesta la nivelul din 2008, de 1,1 miliarde de euro.

"Nu ne putem pronunta inca asupra modului in care va evolua consumul in primul trimestru al anului viitor. In ceea ce priveste volumul putem face estimari abia la finalul lunii ianuarie, cand vom avea rezultatele pe luna decembrie, deoarece punctul de referinta vor fi vanzarile de Craciun", a adaugat Blanaru.

Şeitan: Deficitul bugetar va fi de şapte la sută din PIB, la sfârşitul lui 2009 AGERPRES

Deficitul bugetar va fi de şapte la sută din PIB la sfârşitul lui 2009 şi nu de 7,3 la sută din PIB, ceea ce arată că scăderea a început să se micşoreze, a declarat, luni seara, la Gala Asiguratori de Top, Mihai Şeitan, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS).
'Unde suntem acum? Suntem într-o restrângere de economie, într-o zonă în care deficitul bugetar este enorm de mare, se duce spre 7,3 la sută din PIB. Vă dau o veste bună: nu va fi 7,3 la sută din PIB, va fi doar de 7 la sută din PIB, ceea ce este un lucru extraordinar de bun pentru că asta arată un lucru: că scăderea deficitului a început să se micşoreze. Nu am început să avem o creştere, dar scăderea a început să se micşoreze', a spus Şeitan.
Acesta a admis că România se află într-o criză financiară, economică, politică, dar şi într-una socială.
'Criza asta socială se remarcă şi se vede foarte bine printre alte elemente finale în legătură cu piaţa şi în zona asigurărilor, respectiv faptul că nivelul de creştere în domeniul asigurărilor, care, după părerea mea, în structură cel puţin este pe minus, mai degrabă decât pe o creştere reală, reflectă puterea adevărată de cumpărare a românilor', a arătat Şeitan.
Oficialul a subliniat că încă nu există semnale 'suficient de pozitive' în urma cărora să se concluzioneze că piaţa asigurărilor va creşte pentru că există mai mulţi oameni care muncesc, ci, din contră, şomajul 'va mai creşte anul acesta'. Potrivit acestuia salariile, în general, atât în zona bugetară, cât şi în cea privată, sunt în scădere sau sunt temperate.
'Aţi observat că nimeni nu îşi mai permite să dea al 13-lea salariu sau bonusuri de Crăciun. Cred că şi dumneavoastră (firmele de asigurări) vă confruntaţi cu aceleaşi restricţii din punctul ăsta de vedere, ceea ce înseamnă că anul acesta supravieţuirea firmelor pe piaţa de resort a fost un succes atâta timp cât au rămas pe o piaţă ostilă din punct de vedere al cumpărătorului', a precizat secretarul de stat în MMFPS.
În ceea ce priveşte anul viitor, nici 2010 nu va fi unul foarte bun, întrucât acesta va începe cu două lucruri 'foarte dure'. Unul va fi îngheţarea salariilor bugetare, la care se adaugă disponibilizările în sectorul bugetar din cauza restricţiilor pe bugetul de stat, întrucât anul viitor România trebuie să obţină un deficit bugetar sub 5,9 la sută PIB, conform acordului stand-by cu Fondul Monetar Internaţional.
'Categoric că se întorc FMI, BM şi UE să ne acorde cotele de împrumut pe care nu ni le-au acordat anul acesta, undeva prin februarie sau martie, dar asta este un paleativ atâta timp cât până atunci trebuie rezolvate două probleme: una este îngheţarea salariilor bugetarilor. Apoi, va avea loc o creştere a disponibilizărilor în zona bugetară, dar încă nu se ştie cât, pentru a ajunge la un deficit sub 5,9 la sută, cât am negociat cu Fondul', a arătat Şeitan.
Mai mult, în urma reorganizării agenţiilor guvernamentale, 10.000 de oameni vor rămâne fără locuri de muncă la începutul lui 2010, ceea ce va duce la creşterea şomajului. Din această cauză, România se va confrunta cu probleme serioase privitoare la un şomaj mai mare, care va depăşi 7 la sută, cât va fi la sfârşitul anului 2009.
A doua problemă pe care o va aduce 2010 va fi îngheţarea pensiilor şi aplicarea legii sistemului unitar de pensii publice.
'Deci, anul viitor, nu va mai avea loc o creştere a valorii punctului, tocmai din acelaşi motiv, în ideea de a controla deficitul bugetar şi a nu da voie să crească mai mult, ca să-l putem finanţa', a precizat oficialul.

EXTERNE

Livrările de gaze ruseşti către China ar putea ajunge la o treime din cele destinate Europei MEDIAFAX

Livrările de gaze ruseşti către China ar putea ajunge la nivelul de o treime din cele destinate Europei, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al grupului Gazprom, Serghei Kuprianov, citat de RIA Novosti.

"Cred că livrările noastre de gaze destinate Chinei ar putea ajunge la nivelul unei treimi din cele către Europa. Piaţa orientală nu era la fel de importantă ca cea europeană, dar dezvoltarea sa se va accelera în anii următori", a spus Kuprianov.

Vicepreşedintele Gazprom Alexandr Medvedev a anunţat anterior că Gazprom intenţionează ca în 2010 să majoreze exporturile cu 13% faţă de anul current, la 160,8 miliarde de metri cubi, precum şi încasările în valută cu 18%, la 50,3 miliarde de dolari.

În 2008, Gazprom a exportat 142,5 miliarde de metri cubi de gaze, iar încasările în valută au fost de 40 de miliarde de dolari.

Grupul a obţinut în 2008 venituri totale de 65 de miliarde de dolari, cu 60% mai mari decât în 2007.

Gazele naturale reprezintă 3% din consumul energetic din China.

Newsweek: Următoarea criză a datoriilor, după cea din Dubai, ar putea avea loc în Europa de Est MEDIAFAX

Următoarea criză a datoriilor, după problemele emiratului arab Dubai, ar putea fi înregistrată în statele din Europa de Est, confruntate cu un nivel ridicat de îndatorare, potrivit revistei americane Newsweek.

Anunţul Dubaiului, la sfârşitul lunii noiembrie, privind un moratoriu la plata datoriilor principalului grup de stat a determinat retragerea investitorilor de pe pieţele din Orientul Mijlociu, ca Abu Dhabi sau Kuweit.

Devine, însă, din ce în ce mai clar că următoarele victime ale crizei nu vor fi ţările din Orientul Mijlociu, care dispun de lichidităţi considerabile, şi mai degrabă statele aflate "la periferia Europei", consideră analistul Newsweek Jerry Guo.

O criză lentă se pregăteşte în Europa de Est, unde Bulgaria, Ungaria şi Ţările Baltice se confruntă cu un grad ridicat de îndatorare în raport cu Produsul Intern Brut.

Chiar dacă intrarea în incapacitate de plată este puţin probabilă, singurele state care s-au confruntat cu o astfel de situaţie în ultimul deceniu fiind Argentina şi Ecuador, temerile privind capacitatea guvernelor şi a corporaţiilor de stat de a-şi onora datoriile sunt în creştere, potrivit unui articol postat de Guo pe blogul revistei.

Următoarea criză va avea loc în Europa Centrală şi de Est, ca urmare a nivelului ridicat de îndatorare pe termen scurt, a veniturilor insuficiente şi a lipsei de lichidităţi, potrivit Pimco, una dintre cele mai importante companii de pe piaţa mondială a tranzacţiilor cu obligaţiuni.

"Venim după o perioadă în care au fost pompate în piaţă lichidităţi aşa de mari încât au ignorat foarte multe riscuri fundamentale. Există, încă, efecte ale crizei de anul trecut", a declarat directorul Pimco, Mohamed El-Erian.

În pofida creşterii pieţelor emergente în 2009, evoluţia din emiratul arab Dubai ar putea marca ultimul act al crizei financiare mondiale: părăsirea de către investitori a economiilor cu probleme.

Un indiciu al problemelor care vor urma pentru Europa Centrală şi de Est este creşterea costurilor de asigurare a datoriilor ţărilor faţă de riscurile de restructurare sau default. Costurile asigurării în regiune au crescut de câteva ori faţă de sfârşitul anului trecut.

Contractele credit default swap (CDS) pentru datoria Letoniei sunt evaluate la 5,3 puncte, aproape de nivelul CDS-urilor pentru datoria Dubaiului, se arată în articolul citat.

Totodată, state ca Irlanda, Grecia sau Portugalia sunt considerate din ce în ce mai mult ca find într-o situaţie similară cu cea a ţărilor din Europa de Est.

În urmă cu câteva luni, aceste state prezentau un grad ridicat de atractivitate pentru investitori, în aşteptarea unei recuperări economice la nivel mondial, însă dificultăţile emiratului Dubai privind achitarea datoriilor au evidenţiat fundamentele economice slabe ale acestor economii.

La fel cum precedentele valuri ale crizei mondiale s-au concentrat pe sectoarele imobiliar, bănci şi consumatori, ultima victimă ar putea fi ratingurile suverane, notează analistul Newsweek.

Grupul Dubai World, controlat de stat, a cerut pe 25 noiembrie un moratoriu de şase luni pentru datoriile unor companii ale grupului. Dubai World are datorii de 59 de miliarde de dolari.

Care este adevarul despre evolutia exporturilor in 2009 in Occident? Au scazut sau au crescut? ZIARUL FINANCIAR

Exporturile catre Olanda si Germania au crescut cu peste 10% in primele opt luni ale acestui an fata de perioada similara a anului trecut daca sunt calculate in lei.

Exprimarea valorii in lei a fost artificiul de care s-a folosit presedintele Traian Basescu in dezbaterea din data de 3 decembrie cu contracandidatul sau in cursa prezidentiala Mircea Geoana pentru a evidentia ca exporturile nu au scazut in toate tarile partenere. In general, exporturile si importurile se exprima in euro.

"Pe ce piete au scazut exporturile?", l-a interogat Basescu pe Geoana in dezbaterea de joia trecuta. "Pe pietele occidentale", a raspuns dupa o scurta ezitare Geoana.

Pentru a sublinia ideea ca pe unele piete exporturile au crescut, castigatorul la muchie al alegerilor, Traian Basescu, a spus ca "in aceasta perioada de criza, exporturile au crescut in Olanda, in Germania si in Italia".

La volumele exprimate in euro, in Olanda exporturile au scazut cu 2,5%, in Germania cu 4,8%, iar in Italia cu 19,5%.

Valentin Brebenel, consilier in cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Comert Exterior si Mediului de Afaceri, spune ca exprimarea exporturilor in lei este utilizata in analize si raportari, pentru ca impactul cursului afecteaza si valoarea schimburilor comerciale. In decurs de un an, cursul s-a depreciat cu 15% pana la 4,3 lei/euro.

Avantajul leului slab

"De exemplu, acum doi ani, cand exportam aceeasi masina in Uniunea Europeana luam mai putini bani pe ea decat acum. Pe acelasi produs, in cazul unui leu mai slab, exportatorii obtin mai multi lei. Insa trebuieanalizate si costurile exprimate in euro pe care le are firma. Profitul va rezulta doar pentru costurile exprimate in lei si in cazul in care acestea nu cresc", explica Brebenel unul dintre motivele pentru care exporturile se mai exprima si in moneda nationala. "Este corecta exprimarea exporturilor in lei", sustine el.

Basescu a venit la confruntarea electorala de saptamana trecuta pregatit si cu date statistice, pe langa scrisorile de la cetateni. Presedintele l-a atacat pe Mircea Geoana in mai multe randuri cu intrebari de genul "care institut?", "cum se numeste?" - cand a venit vorba de institutul CeSifo care a acordat programului anticriza al Romaniei cea mai mica nota din Europa.

"De unde aveti aceasta cifra?", l-a mai intrebat Basescu pe Geoana cand cel din urma a spus ca economia subterana a Romaniei se ridica la 46 mld. euro.

Un studiu realizat de compania de consultanta de business AT Kearney arata ca economia subterana se ridica la 35,4% din PIB in 2005, insa estimari mai recente arata ca economia subterana ar fi de sub 20% din PIB (sub 30 mld. euro in 2008), mai ales ca din 2004 a fost introdusa cota unica ce a redus semnificativ evaziunea fiscala si totodata volumul tranzactiilor electronice a crescut exponential, iar acesta este un factor important al eliminarii zonei gri din economie.

Exporturile catre Asia merg bine

"Pe pietele asiatice au fost cresteri ale exporturilor de peste 10% inca de asta vara. Au inceput sa se dezmorteasca si pietele din Vest", mai spune Brebenel. Datele Institutului de Statistica (INS) arata ca in regiunea Asiei, excluzand Orientul Mijlociu si Apropiat, exporturile au crescut cu peste 3% la valorile exprimate in euro, ceea ce inseamna si ca exportatorii au mai reusit sa strapunga si alte piete in afara de cele din Europa Occidentala - pietele traditionale de export ale Romaniei. Practic, Germania si Italia impreuna detin aproape 35% din totalul exporturilor, urmate de Franta si Turcia, care impreuna detin 13%. Exportatorii au intampinat mari dificultati anul acesta, chiar si in conditiile unui curs depreciat care i-a avantajat.

Inasprirea conditiilor de creditare si prabusirea economiilor din principalele tari partenere au determinat inchiderea a circa 6.000 de firme exportatoare din cele 21.000 cate erau la inceputul anului, potrivit datelor Asociatiei Nationale a Importatorilor si Exportatorilor din Romania. Volumul exporturilor a scazut cu 10-20% sau chiar mai mult in fiecare luna din acest an fata de luna similara din 2008. Ritmul de scadere s-a temperat la 13% in septembrie, potrivit INS.

Per total, in acest an este asteptata o scadere in jur de 20%.

Oprirea brusca a fluxurilor de capital spre Est nu s-a materializat ZIARUL FINANCIAR

Conditiile macroeconomice si financiare din tarile membre UE care nu fac parte din zona euro par sa se fi stabilizat, desi exista diferente semnificative intre state, a afirmat Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE) in cadrul unei audieri in fata Comitetului pentru afaceri economice si monetare din Parlamentul European. "Oprirea brusca si generala a fluxurilor de capital catre Europa Centrala si de Est nu s-a materializat. Prezenta semnificativa a bancilor straine pare sa fi avut un efect stabilizator, in conditiile in care bancile-mama au fost in mare masura capabile sa-si mentina expunerile fata de regiune.

Alimentarea substantiala a bancilor-mama din zona euro cu lichiditati de catre BCE a contribuit la acest rezultat", a spus Trichet. El a adaugat ca BCE a furnizat sprijin sub forma de lichiditati unor din bancile centrale din afara zonei euro in cazul unor disfunctii ale pietelor sau pentru a facilita functionarea sistemului financiar international.