09.12.2009

Data: 09.12.2009

Curs valutar:

USD – 2,8489

Euro – 4,2249

TITLURILE ZILEI:

FINANCIAR  pg. 3

- BNR a plătit până în octombrie impozit la buget de un miliard de lei MEDIAFAX

- FMI: Vom veni în România când autorităţile vor fi pregătite MEDIAFAX

- Politica monetară ar trebui să reziste presiunilor de apreciere a leului MEDIAFAX

- Sustinerea bancilor-mama, un avantaj pentru Romania ZIARUL FINANCIAR

ECONOMIC  pg. 7

- Legea comerţului cu produse alimentare nu poate fi aplicată integral, afirmă retailerii MEDIAFAX

- România, motorul de creştere a investiţiilor în regiune, după revenirea încrederii investitorilor MEDIAFAX

- Afacerile din industrie, mai mari cu 0,5% în octombrie faţă de septembrie MEDIAFAX

- Croitoru, BNR: Cresterea PIB va fi condusa tot de consum ZIARUL FINANCIAR

INTERNE  pg. 10

- Românii au un optimism nemotivat faţă de criză MEDIAFAX

- Politicienii urca scandalul la cer, economia este dusa in spate de companiile private ZIARUL FINANCIAR

- Senatul a respins legea patrimoniului sindical AGERPRES

EXTERNE  pg.13

- Trichet: Zona euro va traversa o relansare economică dificilă MEDIAFAX

- Grecia intra sub supraveghere din cauza finantelor publice ZIARUL FINANCIAR

- Europa de Est intra din nou pe lista unei crize a datoriilor ZIARUL FINANCIAR

- OCDE: Achiziţiile şi fuziunile internaţionale au scăzut cu 56 la sută în 2009 AGERPRES

FINANCIAR

BNR a plătit până în octombrie impozit la buget de un miliard de lei MEDIAFAX

Banca Naţională a României a plătit, până în luna octombrie, impozit la bugetul de stat, 80% din profitul realizat, de aproape un miliard de lei, câştigurile provenind în principal din operaţiuni de piaţă şi mai puţin din administrarea rezervelor, a declarat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Guvernatorul a amintit că plasamentele internaţionale din rezerva valutară aduc un randament de aproximativ 0,75%, mult mai scăzut decât în urmă cu trei ani, când se puteau obţine rate de peste 4%, astfel că devine mult mai profitabilă vânzarea de euro pe piaţa valutară internă, întrucât cumpărările băncii centrale au o medie de sub 4 lei/euro.

"BNR poate să urmărească prin intervenţiile pe piaţa valutară şi controlul lichidităţii, şi considerăm că păstrarea poziţiei de creditor net în sistemul bancar este esenţială pentru a ne menţine pârghiile (...) Este foarte important să rămânem pe poziţia de creditor, mecanismul de transmisie este mult îngreunat când eşti în poziţie de debitor", a spus Isărescu.

El a adăugat că ar fi putut reveni în poziţia de debitor net al sistemului bancar dacă Ministerul Finanţelor Publice vindea în piaţă valută atrasă de Trezorerie în acest an.

Finanţele au atras în 2009 aproximativ 6 miliarde de euro, din tranşele primite de la Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, precum şi din emisiunile de titluri de stat în valută şi împrumuturile în valută de la bănci.

Întreaga sumă a fost preschimbată direct de banca centrală, prin emisiune monetară, pentru a se evita variaţii ample ale cursului de schimb. Totuşi, BNR a vândut ulterior în piaţă o parte din suma atrasă de la Ministerul Finanţelor, întrucât media achiziţiilor de cvalută îi oferea un câştig considerabil.

Potrivit lui Isărescu, randamentul oferit de pieţele internaţionale pentru plasamentele din rezervele valutare au scăzut atât de mult, încât banca centrală înregistrează pierderi din dobânda plătită la rezervele minime obligatorii în valută ale băncilor comerciale.

BNR a scăzut de mai multe ori în acest an ratele plătite la rezervele minime constituite la bănci, iar din 24 octombrie acestea sunt de 3,69% pentru lei, 1,37% pentru valută şi 0,89% pentru dolari.

De la mijlocul acestui an, banca centrală a redus de trei ori nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii în valută, de la 40% la 25% din pasivele în valută ale băncilor comerciale.

Rata rezervelor minime în lei se plasează la 15% din pasivele băncilor comerciale.

FMI: Vom veni în România când autorităţile vor fi pregătite MEDIAFAX

Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu a fixat o dată pentru o nouă misiune la Bucureşti, dar este gata să trimită oficialii atunci când şi autorităţile locale vor fi pregătite, a declarat, marţi, reprezentantul FMI în România, Tony Lybek.

"Nu numai FMI, dar nici Comisia Europeană nu a fixat date pentru următoarele misiuni. Vom fi gata când sunteţi şi voi gata", a afirmat Lybek, precizând că atunci când spune "noi" se referă la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

El a precizat că autorităţile au întârziat implementarea anumitor măsuri fiscale convenite în luna august, din anumite motive.

"Ţinta de deficit bugetar stabilită în cadrul programului economic este de 7,3% din PIB şi presupun că autorităţile vor face tot ce este posibil pentru atingerea acestui nivel", a continuat oficialul FMI.

El a menţionat că situaţia privind deficitul bugetar s-a îmbunătăţit comparativ cu cea din timpul misiunii FMI la Bucureşti.

"Cred că situaţia arată mai bine acum. Când misiunea a fost la Bucureşti a arătat că estimează că dezechilibrul se va plasa la 7,8% din PIB în acest an, dar au existat unele îmbunătăţiri. Sperăm că autorităţile pot atinge acest obiectiv", a explicat Lybek.

În ceea ce priveşte ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor, oficialul FMI a indicat că obiectivul de 5,9% din PIB este "destul de ferm", în contextul în care cererea externă se îmbunătăţeşte comparativ cu ceea ce s-a anticipat.

" Nivelul de deficit bugetar este şi destul de mare . Am fost destul de flexibili pentru că nu vrem să exacerbăm situaţia economică", a menţionat Lybek.

El a adăugat că FMI încearcă că găsească un echilibru între aducerea deficitului bugetar la un nivel sustenabil, finanţarea acestui dezechilibru la rate rezonabile şi faptul că nu se vrea exacerbarea efectelor crizei prin măsurile implementate.

Întrebat care este probabilitatea ca o misiune a Fondului să sosească în România până la finele anului, Lybek a declarat că nu crede că este corect să se discute despre probabilităţi.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

Politica monetară ar trebui să reziste presiunilor de apreciere a leului MEDIAFAX

Politica monetară ar trebui să reziste dacă ar apărea unele presiuni puternice de apreciere a leului, chiar dacă ajută pe termen scurt la temperarea inflaţiei, consideră Valentin Lazea, economist şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

Lazea a precizat că opiniile exprimate sunt personale şi nu reprezintă BNR.

"De la punctul în care ne aflăm cu rata de schimb, dacă s-ar manifesta presiuni puternice de apreciere, ar trebui să li se reziste, chiar dacă nelăsarea leului mai apreciat ar ajuta pe partea de inflaţie. Am mai trecut o dată prin această situaţie (...). Aprecierea leului ajută pe termen scurt, dar s-a dovedit că situaţia este uşor reversibilă", a spus Lazea, în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

El a precizat că nelăsarea aprecierii leului, în termeni nominali, ar stimula exporturile.

"Cred că nelăsarea cursului să se aprecieze nominal, chiar dacă nivelul de acum pare mai depreciat, ar fi de natură să stimuleze exporturile. Un ajutor dat exporturilor prin nelăsarea aprecierii ar fi o politică înţeleaptă", a afirmat Lazea.

În prima saptămână din decembrie, cursul monedei naţionale a coborât sub nivelul de 4,21 lei/euro, referinţa atingând cel mai redus nivel de la finele lunii septembrie, la 4,2062 lei/euro. Banca centrală a anunţat o rata inferioară la 30 septembrie, când referinţa a fost de 4,1981 lei/euro.

În perioada ianuarie - noiembrie, cursul a urcat cu 7,24%, respectiv 28,86 bani, faţă de ultima cotaţie din 2008, de 3,9852 lei/euro.

Sustinerea bancilor-mama, un avantaj pentru Romania ZIARUL FINANCIAR

Bancile straine au expus tarile din Europa Centrala si de Est unor riscuri imense in conditiile in care au extins agresiv creditarea in valuta pe aceste piete in ultimii ani, avand in vedere dobanzile mai mari din regiune si speranta ca aceste tari se vor alatura curand zonei euro, potrivit unui raport al Bancii Mondiale (BM).

Autorii raportului apreciaza insa ca in momentul izbucnirii crizei financiare mondiale sistemele bancare dominate de marii creditori internationali, ca Romania sau tarile baltice, au reusit sa-si tina mai bine sub control datoriile ajunse la maturitate.

Si aceasta in comparatie cu tari precum Rusia sau Kazahstan, unde piata financiara este dominata de jucatori locali care se bazeaza in mai mare masura pe fondurile proprii, extrem de volatile in aceasta perioada.

"Este clar ca tarile ale caror sisteme bancare se bazeaza preponderent pe fondurile proprii, ca Rusia sau Kazahstan, au dificultati considerabile in a-si indeplini obligatiile ajunse la maturitate", se arata in raportul BM.

Institutia financiara internationala apreciaza ca in cea mai buna pozitie se gasesc in acest moment bancile care primesc atat bani de la companiile-mama, dar care incearca in acelasi timp sa-si creeze si o baza solida de deponenti. La sfarsitul anului trecut, creditele in moneda straina constituiau cea mai mare parte a imprumuturilor acordate pe pietele din Europa Centrala si de Est, ajungand in unele cazuri la 80% din totalul portofoliului - cum e cazul tarilor baltice, mai arata datele BM. In Romania, circa 60% din soldul creditelor acordate populatiei si companiilor sunt imprumuturi in valuta.

Exista insa si tari in regiune, ca Slovacia si Cehia, unde creditele in valuta nu depasesc 20% din totalul imprumuturilor, presiunea asupra debitorilor fiind astfel mai redusa.

ECONOMIC

Legea comerţului cu produse alimentare nu poate fi aplicată integral, afirmă retailerii MEDIAFAX

Legea comerţului cu produse alimentare nu poate fi aplicată integral deoarece unele prevederi au fost tratate superficial, au declarat, marţi, reprezentanţii retailerilor, la Romania Retail Forum 2009, eveniment organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România.

"Această lege îţi propune să reglementeze într-o foaie A4 lucruri extrem de complexe şi de delicate. Cei care au făcut această lege nu s-au consultat nici cu noi, nici cu furnizorii noştri", a declarat Alexandru Vlad, director executiv Selgros România.

El a adăugat că retailerii ar trebui să facă un efort comun pentru a amenda legea.

Valentin Mircea, consilier de concurenţă în cadrul Consiliului Concurenţei, a spus că nu există lege care să poată reduce preţurile, însă pot exista acte normative care să le crească.

"Din punct de vedere al Consiliului Concurenţei această lege nici măcar nu ar trebui să existe", a adăugat Mircea.

La rândul ei, Delia Nica, head of representative office Metro Group România, a adăugat că costurile de transpunere a legii comerţului în sistemele contabile ale retailerilor sunt uriaşe, iar aceste cheltuieli se vor regăsi "undeva".

Secretarul general al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, Adrian Manolache, consideră că legea comerţului încearcă să îi protejeze doar pe producători, fără a avea efect asupra consumatorilor.

"Prin această lege pot beneficia de avantaje concurenţiale nemeritate procesatorii şi producătorii de materii prime", a afirmat Manolache.

Mai mult decât atăt, reprezentatntul Selgros crede că legea nu îi avantajează nici măcar pe producători.

"Legea are pasaje inaplicabile. Ea nu duce la o îmbunătăţire, nici a situaţiei noastre şi nici măcar a producătorilor", a afirmat Vlad.

Potrivit reprezentanţilor reţelelor comerciale, efectul legii va fi simţit doar în relaţiile acestora cu furnizorii, dar va fi foarte geu sau imposibil de aplicat în cazul stabilirii termenelor de plată şi a definirii costului de achiziţie la comercianţi.

Legea comercializării produselor alimentare, adoptată în această toamnă, reglementează relaţiile dintre furnizori şi comercianţi.

Un forum aflat la a patra ediţie, Romania Retail Forum face parte din seria de evenimente de business Mediafax Talks, pe care cel mai mare furnizor de informaţie generală şi de afaceri din România le organizează începând din 2006.

România, motorul de creştere a investiţiilor în regiune, după revenirea încrederii investitorilor MEDIAFAX

România este o ţară mult mai stabilă decât alte state datorită portofoliului diversificat de activităţi pe care îl deţine, ceea ce reprezintă un avantaj în atragerea investitorilor străini şi captarea încrederii acestora, a declarat, marţi, preşedintele KTD Invest, Iulian Panait.

"România, prin faptul că deţine un portofoliu diversificat de activităţi, e mult mai stabilă decât alte state. (...) cred că România va fi motorul de creştere a investiţiilor străine în regiune după revenirea încrederii investitorilor străini", a afirmat, într-o conferinţă a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancar, Panait.

El a arătat că încrederea investitorilor revine mai greu în zonele emergente după criză, fiind nevoie mai întâi să revină în plan global.

Panait a precizat că primul pas în România va fi alocarea suplimentară de investiţii din partea companiilor străine prezente deja pe piaţa locală, urmând să înceapă "să se construiască" încrederea altor investitori din afară, care nu au injectat capitaluri până în prezent în România.

"Cred că cel mai greu va fi să revină încrederea investitorilor care au fost în România şi au plecat", apreciază şeful firmei de consultanţă de investiţii KTD Invest.

Potrivit datelor BNR, investiţiile străine directe s-au redus în primele nouă luni la 3,5 miliarde euro, aproape jumătate din valoarea sumelor atrase în perioada similară din 2008, de 6,994 miliarde de euro.

Anul trecut, investiţiile s-au ridicat la 9,02 miliarde euro, în creştere cu 24,5% faţă de 2007.

Afacerile din industrie, mai mari cu 0,5% în octombrie faţă de septembrie MEDIAFAX

Cifra de afaceri din industrie, pe total piaţă internă şi externă, a crescut în octombrie, în termeni nominali, cu 0,5% faţă de septembrie, dar a scăzut cu 16,4% faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Creşterea consemnată în octombrie, faţă de luna anterioară, a fost susţinută de industria prelucrătoare, care a avansat cu 0,6%. Industria extractivă a scăzut cu 1%, se arată într-un comunicat al INS.

Pe marile grupe industriale, creşteri ale afacerilor s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (+6,1%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2%) şi industria bunurilor de uz curent (+1,4%). Industria energetică şi cea a bunurilor intermediare au scăzut cu 7,5%, respectiv 2,4%.

Comparativ cu aceeaşi lună din 2008, cifra de afaceri din industrie a coborât în octombrie anul acesta cu 16,4%, din cauza scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-16,4%) şi industria extractivă (-16,9%).

Pe marile grupe industriale, scăderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în toate sectoarele, astfel: industria energetică (-28,1%), industria bunurilor intermediare (-25,1%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-17,7%), industria bunurilor de uz curent (-12%) şi industria bunurilor de capital (-2,3%).

În primele zece luni, comparativ cu ianuarie-octombrie 2008, cifra de afaceri din industrie a consemnat un declin de 16,7%, ca urmare a scăderilor din industria prelucrătoare (-16,9%) şi industria extractivă (-11,9%).

Pe marile grupe industriale, reduceri ale afacerilor s-au înregistrat în industria energetică (-31,5%), industria bunurilor intermediare (-26,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-20,2%) şi industria bunurilor de uz curent (-9,2%). Industria bunurilor de capital a crescut cu 0,4%.

Croitoru, BNR: Cresterea PIB va fi condusa tot de consum ZIARUL FINANCIAR

Cresterea economica ar trebui sa se bazeze mai mult pe investitii si export net, insa in realitate ascensiunea PIB va fi condusa tot de consum, sustinut prin credite externe.

"Cresterea economica va fi in mod evident condusa in continuare de consum. Daca vrem sa convergem la UE intr-un orizont rezonabil de zeci de ani ar trebui sa avem o crestere economica relativ mare, care va fi in continuare finantata prin credit extern", a afirmat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Consumul se orienteaza in functie de "cum sunt presarate" stimulentele in societate, astfel ca atunci cand se vor reaseza stimulentele pentru reluarea consumului, acesta va fi sustinut in continuare de credit, a explicat Croitoru.

Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, are un alt punct de vedere. "Pe viitor, cresterea economica a Romaniei va trebui sa se bazeze, in termeni relativi, mai putin pe consum - model care s-a dovedit a fi nesustenabil - si mai mult pe investitii si pe export net", a spus economistul-sef al BNR."

El considera ca politicile monetara, fiscala, de pensii si salarii trebuie sa conlucreze pentru limitarea cresterii necontrolate a consumului si pentru stimularea economisirii interne, investitiilor si exporturilor.

INTERNE

Românii au un optimism nemotivat faţă de criză MEDIAFAX

Românii manifestă un optimism nemotivat faţă de criza economică, pentru că nu s-au mai confruntat cu o recesiune similară celei actuale, de aceea reacţia acestora în privinţa consumului este dificil de prevăzut, potrivit directorului executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea.

"După nouă ani de creştere economică, niciun consumator nu ştie cum se va comporta în condiţii de criză, pentru că nu are termeni de comparaţie. România a mai trecut prin două recesiuni, în anii '90-'92, respectiv '96-'97, dar atunci consumul era mic şi nu s-a resimţit. De aceea, este extrem de greu de prevăzut cum va reacţiona consumatorul", a declarat Voinea, marţi, la seminarul "Romania 2009 Retail Forum", organizat de MEDIAFAX.

El a adăugat că prima jumătate a anului viitor va fi mai dificilă, în condiţiile în care românii nu vor mai putea folosi rezervele din 2008 pentru a putea trece de criză.

"Prima jumătate din 2010 va fi mai grea. În România suntem invadaţi de un val de optimism nemotivat şi ne pierdem pesimismul normal faţă de criză. Anul 2008 a fost unul foarte bun, iar în 2009 a existat fie un efect inerţial, o negare a crizei, fie o compensare a acesteia prin rezultatele din 2008, care nu vor mai exista anul viitor. Românii se vor orienta către preţuri mai mici pentru că au fost consumate resursele din 2008", a spus Voinea.

Potrivit reprezentantului GEA, o revigorare a pieţei nu se va face brusc, ci va exista un avans redus, în schimb va creşte şomajul, ceea ce va duce la scăderea consumului.

Directorul executiv al Selgros România, Alexandru Vlad, prezent la conferinţă, estimează că 2010 va fi un an dificil pentru companiile de retail, cea mai mare scădere a vânzărilor urmând să o aibă produsele alimentare.

Referitor la decembrie, luna cu o pondere de peste 20% din vânzările anuale ale unui lanţ de retail, Vlad a precizat că în acest an va fi mai slabă comparativ cu 2008.

Politicienii urca scandalul la cer, economia este dusa in spate de companiile private ZIARUL FINANCIAR

PSD a cerut Curtii Constitutionale repetarea alegerilor reclamand "fraude masive". PSD cere sa guverneze alaturi de PNL si UDMR PNL conditioneaza participarea la guvernare de primirea pozitiei de premier. Economia este tinuta in viata de companii precum Dacia, care a anuntat exporturi de un miliard de euro.

Scandalul politic pare departe de final dupa alegerile de duminica si castigate, potrivit Biroului Electoral Central, de Traian Basescu in fata lui Mircea Geoana, la o diferenta mai mica de un procent.

PSD a cerut ieri Curtii Constitutionale anularea alegerilor de duminica si repetarea lor, aducand partidei lui Traian Basescu acuzatii grave de fraudare a scrutinului. Sesizarea PSD amana anuntul oficial al rezultatului care trebuie validat de aceeasi Curte Constitutionala.

Ieri, la doua zile dupa alegeri, nu s-a degajat o solutie de formare a guvernului, prima dintre urgentele Romaniei, in conditiile in care adoptarea bugetului este una dintre cerintele pe care FMI le are pentru a relua discutiile privind eliberarea transelor de imprumut.

Transa a treia de 1,5 mld. euro a fost amanata din cauza incertitudinilor politice, in conditiile in care administratia are nevoie de 5 mld. euro in prima parte a lui 2010 pentru a-si achita obligatiile.

Or, incertitudinea politica s-ar putea prelungi si implicit si situatia dificila in care se zbate Romania din punct de vedere economic.

PD-L, inclusiv prin vocea premierului Emil Boc, a invitat PNL sa intre in guvern, insa presedintele partidului a pus conditii exagerate - liberalii sa primeasca fotoliul de premier. Este putin probabil insa ca acest lucru sa se intample (seful statului este cel care desemneaza premierul), dupa ce PNL l-a sustinut cu toate fortele pe Mircea Geoana.

Practic, PNL a mizat pe o solutie care a fost infirmata de cele 5,2 milioane de voturi pe care le-a primit Basescu. Totusi, exista si liberali (intre care Calin Popescu-Tariceanu, care a vorbit la telefon cu Basescu) care ar fi inclinati sa mearga la guvernare, iar o decizie ar putea fi luata in PNL astazi, cand sunt convocate mai multe sedinte de partid.

Singura formatiune dispusa sa intre la guvernare a fost ieri UDMR. Emil Boc s-a intalnit aseara cu Marko Bela, insa, de cealalta parte, PSD a insistat pentru mentinerea coalitiei parlamentare cu PNL si UDMR. Aceasta coalitie parlamentara de aproape 70% a fost si ea infirmata de electorat, candidatul ei, Mircea Geoana, primind sub 50% din voturi. De asemenea, este de remarcat ca si liantul acesteia, Klaus Iohannis, a iesit din scena, dar Geoana a sustinut ieri ca se poate discuta ca postul de premier sa fie atribuit liberalilor daca va exista o guvernare PSD-PNL-UDMR.

PSD, prin vocea lui Mircea Geoana, a cerut ieri sa guverneze in formula PSD-PNL-UDMR pe motiv ca doar asa tara ar fi aparata de "Republica Belarus pe care vrea sa o instaureze Traian Basescu". Insa este la fel de putin probabil ca Basescu sa accepte sa-si treaca propriul partid, PD-L, in opozitie, pentru a lasa aceasta coalitie sa guverneze.

In timp ce politicienii se cearta pentru putere, economia este dusa in spate de companiile private.

Vesti bune au venit ieri de la Dacia. In primele zece luni ale anului exporturile de automobile Logan ale Dacia catre Germania si Franta au atins pragul de 1 miliard de euro, socotind un volum de peste 122.000 de unitati si un pret mediu usor peste 8.000 de euro. Volumul automobilelor livrate catre primele doua tari de export ale Dacia a fost sustinut in principal de bonusurile guvernamentale la achizitia unui automobil in urma casarii unuia uzat, ca masura de sustinere a pietelor auto locale.

Comparativ, in Romania, potrivit reprezentantilor Dacia, in acelasi interval au fost comercializate aproape 37.000 de modele Logan, de trei ori mai putine decat in Franta si Germania. In urma cresterii exporturilor la peste 80% din productie in acest an, Dacia a devenit principalul exportator local, acontand aproximativ 10% din volumul total al marfurilor livrate peste hotare.

Senatul a respins legea patrimoniului sindical AGERPRES

Senatul a respins, marţi, proiectul legislativ privind patrimoniul sindical, aparţinând mai multor senatori şi deputaţi de la PSD, PNL şi PC.
Proiectul legislativ a fost respins cu 30 de voturi pentru, 29 abţineri şi 14 împotrivă, neîntrunind numărul de voturi necesare pentru o lege organică.
Proiectul prevede reglementarea regimului juridic al imobilelor care au aparţinut sindicatelor înainte de 1989 şi procedura de restituire a acestora.
De asemenea, actul normativ prevede înfiinţarea unei aşa-numite Uniuni Naţionale pentru Preluarea Patrimoniului Sindical, care urma să gestioneze acest patrimoniu, formată din reprezentanţi ai actualelor confederaţii sindicale.
Iniţiatorii arată, în expunerea de motive, că România este ultima ţară din fostul bloc comunist care nu a rezolvat această problemă, a retrocedării patrimoniului fostelor sindicate.
Senatorul UDMR Cseke Attila a arătat că UDMR nu va vota acest proiect legislativ deoarece este prima dată 'când statul, prin lege, obligă la asociere anumite confederaţii sindicale, încălcând dreptul la liberă asociere', garantat de Constituţie. De asemenea, el consideră că, din punct de vedere juridic, pentru retrocedare ar fi trebuit să existe o continuitate între vechile sindicate, de dinainte de 1989 şi noua uniune.
Guvernul are un proiect de lege similar, care prevede retrocedarea întregului patrimoniu al fostelor Confederaţii Generale a Muncii şi Uniuni Generale a Sindicatelor din România (UGSR) către actualele confederaţii sindicale reprezentative.

EXTERNE

Trichet: Zona euro va traversa o relansare economică dificilă MEDIAFAX

Zona euro va traversa o perioadă dificilă de relansare economică, iar băncile se vor confrunta cu o nouă rundă de depreciere a activelor în urma recesiunii şi trebuie să fie "atente" cu dividendele, salariile şi bonusurile, a declarat marţi preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet.

"Economia reală a revenit la creştere, dar nu declarăm că a luat sfârşit criza. Ne aşteaptă un drum greu, plin cu obstacole, presimţim că va rămâne modestă creşterea şi că trebuie să rămânem atenţi", a declarat Trichet într-un interviu acordat Europarltv, post de televiziune al Parlamentului European.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) a respins ideea că până la jumătate din investiţiile băncilor ar putea fi clasificate drept "active toxice", dar a lansat un avertisment privind dividendele şi bonusurile.

"Lansăm un apel către bănci să pună deoparte profiturile şi să nu-şi asume dividende mari în această perioadă. Le recomandăm de asemenea să aibă foartă multă grijă în ceea ce priveşte remuneraţii, pachete salariale, bonusuri şi aşa mai departe", a arătat oficialul.

Trichet a mai afirmat că recesiunea va crea o nouă rundă de probleme, inclusiv noi deprecieri ale activelor băncilor, şi a subliniat că Guvernele din zona euro trebuie să "pună în ordine" deficitele bugetare şi datoriile de stat până la termenele limită stabilite în 2012-2013.

Grecia intra sub supraveghere din cauza finantelor publice ZIARUL FINANCIAR

Agentia de evaluare financiara Standard & Poor's a plasat sub supraveghere, cu implicatii negative, ratingul de tara "A minus" al Greciei. "Punerea sub observatie a acestui rating reflecta viziunea noastra potrivit careia planurile de consolidare fiscala propuse de noul guvern de la Atena au sanse mici sa asigure o reducere sustenabila a deficitului fiscal si a datoriei publice", a anuntat Standard & Poor's.

Agentia de evaluare financiara estimeaza ca, in absenta unor masuri concrete din partea guvernului elen, datoria publica a Greciei ar putea ajunge la 125% din Produsul Intern Brut (PIB) in 2010, cel mai ridicat nivel din zona euro.

Totodata, Standard & Poor's a anuntat ca "industria bancara elena se confrunta cu cele mai mari riscuri economice pe termen lung din Europa dezvoltata" si ca, potrivit celui mai pesimist scenariu, valoarea bruta a creditelor cu probleme ar putea ajunge la 10-20% din totalul imprumuturilor acordate de bancile private din Grecia, se arata in comunicatul agentiei de rating.

Pe piata din Romania, bancile elene ocupa o pozitie forte, in topul celor mai importanti 15 jucatori de la noi, Grecia fiind reprezentata de patru banci - Alpha Bank Romania, EFG Eurobank-Bancpost, Piraeus Bank si National Bank of Greece-Banca Romaneasca, insa acestora li se adauga si alti jucatori de talie medie si mica.

Guvernul de la Atena vrea finante publice mai transparente

"Daca vom concluziona ca strategia guvernului elen este suficient de agresiva pentru a asigura un declin semnificativ si sustenabil al datoriei publice, ratingul ar putea fi reafirmat", potrivit Standard & Poor's. "In caz contrar, l-am putea revizui in scadere cu un punct, pana la BBB+, daca vom considera ca masurile fiscale ale guvernului sunt nerealiste, in special avand in vedere riscul ca economia Greciei sa creasca pe termen lung sub performantele celorlalte state membre ale zonei euro".

Rata dobanzii la obligatiunile elene a urcat pana la cel mai ridicat nivel din ultimele sapte luni, dupa ce Standard & Poor's a plasat sub "supraveghere negativa" ratingul de tara al Greciei, fapt ce conduce in majoritatea cazurilor la o revizuire in scadere a respectivului calificativ in cel mult o luna, scrie Financial Times.

Totodata, Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, a aratat ca oficialii de la Atena trebuie sa actioneze "in mod curajos" pentru a reusi sa controloze bugetul de stat.

Noul premier al Greciei, Georgios Papandreou, a anuntat reforme care ar putea spori gradul de transparenta a finantelor publice.

Autoritatile vor sa reduca deficitul bugetar cu 3,6%, sa majoreze impozitele pe proprietate si unele dintre cele pe venituri, dar si sa inghete salariile si pensiile din sectorul public.

Economistii eleni, deloc surprinsi de decizia S&P

Economistii bancilor elene au declarat ca pozitia adoptata de agentia de evaluare financiara nu reprezinta o surpriza, in conditiile in care reflecta temerile in crestere ale investitorilor cu privire la perspectivele fiscale ale Greciei. Deficitul bugetar al tarii este estimat sa atinga anul acesta 12,7% din PIB, adica de mai mult de patru ori peste limita impusa pentru statele membre ale zonei euro. Perspectiva celor de la Standard & Poor's este "negativa pentru pietele domestice de titluri guvernamentale, confirmand incertitudinile cu care se confrunta investitorii in ceea ce priveste pozitia financiara a tarii", a explicat Platon Monokroussos, director al departamentului de cercetare a pietelor financiare din cadrul Eurobank, actionar majoritar al bancii romane Bancpost.

Fitch reduce ratingul Greciei la creditele pe termen lung

Agentia de rating Fitch a revizuit in scadere ratingul Greciei pentru creditele pe termen lung acordate atat in valuta, cat si in moneda nationala de la A minus la BBB plus, scrie Bloomberg. Perspectiva a ramas negativa, din cauza temerilor privind evolutia pe termen mediu a finantelor publice, a incertitudinii privind revenirea economiei din criza si din cauza lipsei de credibilitate a institutiilor fiscale. "Daca planurile guvernamentale actuale nu sunt duse la bun sfarsit atunci am putea revizui din nou in scadere ratingul de tara al Greciei. Daca insa vedem ca statul isi asuma angajamente credibile, iar implementarea acestora va fi consistenta, atunci perspectiva ar putea redeveni stabila", a spus agentia, care a adaugat ca va fi nevoie de "politici fiscale austere".

Europa de Est intra din nou pe lista unei crize a datoriilor ZIARUL FINANCIAR

Statele din Europa de Est s-ar putea confrunta cu urmatoarea mare criza a datoriilor, dupa ce recent emiratul Dubai a solicitat un moratoriu privind plata obligatiilor financiare ale principalului grup controlat de stat, Dubai World, scrie revista americana Newsweek.

O criza mocnita se pregateste sa izbucneasca in "regiunea periferica" a Europei, unde state precum Bulgaria, Ungaria sau tarile baltice inregistreaza un grad ridicat de indatorare raportat la Produsul Intern Brut (PIB), este de parere Jerry Guo, editorialist economic al revistei Newsweek.

Cu toate ca intrarea in faliment national este putin probabila, singurele tari care s-au confruntat cu o asemenea situatie in ultimul deceniu fiind Ecuador si Argentina, este din ce in ce mai greu de crezut ca guvernele din regiunea estica a Europei si companiile care se afla sub tutela statului vor reusi sa tina in frau plata obligatiilor financiare.

Potrivit lui Mohamed El-Erian, director executiv al unuia dintre gigantii mondiali ai tranzactiilor cu obligatiuni, Pacific Investment Management Company (PIMCO), exista semnale de alarma puternice in regiune care sa indice ca nivelul ridicat de indatorare pe termen scurt, veniturile insuficiente si lipsa de lichiditati ar putea declansa urmatoarea criza a datoriilor in Europa Centrala si de Est.

"Tocmai ce am iesit dintr-o perioada in care au fost injectate lichiditati extrem de mari pe piata, iar o mare parte din riscurile fundamentale au fost trecute cu vederea. Exista inca efecte si consecinte ale crizei de anul trecut", a explicat El-Erian.

Un indiciu al problemelor ce urmeaza sa apara in Europa Centrala si de Est este cresterea costului asigurarii impotriva unui posibil faliment national, reflectat in cotatiile CDS-urilor (credit default swap - instrument financiar derivat care are scopul de a transfera expunerea la riscul unor instrumente financiare cu venit fix intre doua parti).

In Europa Centrala si de Est, cotatiile CDS au crescut anul acesta de cateva ori. Spre exemplu, in Letonia, CDS-urile au ajuns la 5,3% si se apropie vertiginos de nivelul din Dubai.

OCDE: Achiziţiile şi fuziunile internaţionale au scăzut cu 56 la sută în 2009 AGERPRES

Achiziţiile şi fuziunile transfrontaliere au scăzut puternic în acest an în rândul companiilor din ţările dezvoltate şi al principalelor state în curs de dezvoltare, declinul investiţiilor făcând mai dificilă ieşirea din criza financiară mondială, se arată într-un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), citat de AP.
Organizaţia se aşteaptă ca în acest an achiziţiile şi fuziunile internaţionale să scadă cu 56 la sută, comparativ cu anul trecut. Este cel mai mare declin din 1995, a apreciat OCDE.
Organizaţia estimează că investiţiile companiilor din cele 30 de state membre ale OCDE vor scădea cu 60 la sută, de la peste 1.000 de miliarde de dolari anul trecut la 454 miliarde de dolari în acest an.
Recent, OCDE şi-a majorat semnificativ prognozele de creştere economică pentru statele industrializate în 2010, dar a avertizat că relansarea va rămâne modestă în următorii ani.
Conform ultimelor prognoze, cele 30 de state membre OCDE ar urma să înregistreze în 2010 o creştere economică, de 1,9 procente, mai mult decât dublu faţă de estimările din luna iunie, când OCDE prognoza o creştere de 0,7 procente.
Pentru 2011, Organizaţia se aşteaptă la o creştere şi mai mare, mizând pe o expansiune a Produsului Intern Brut al statelor membre de 2,5 procente.
Chiar dacă a recunoscut că relansarea economiei globale va fi mai puternică decât se aştepta anterior, OCDE a avertizat că va dura câţiva ani pentru ca rata şomajului şi nivelul datoriei guvernamentale să revină la nivelurile de dinaintea crizei.
Potrivit Organizaţiei, 'eforturile fără precedent' ale guvernelor şi băncilor centrale au ajutat la limitarea gravităţii recesiunii şi au contribuit ca revenirea să înceapă în trimestrul al treilea al acestui an. 'Relansarea a început cu un trimestru mai repede decât ne aşteptam', a declarat economistul şef al OCDE, Jorgen Elmeskov.
OCDE susţine că marile bănci centrale nu ar trebui să înceapă să retragă stimulentele şi să-şi înăsprească politica monetară decât la finele anului următor, deoarece presiunile inflaţioniste rămân la un nivel scăzut.
'Pentru marile zone, precum SUA şi zona euro, sfârşitul lui 2010 ar fi o bună perioadă pentru înăsprirea poziţiei', a apreciat Elmeskov.
În plus, în cazul Băncii Centrale a Japoniei şi Băncii Centrale a Angliei, OCDE consideră că trebuie să menţină status quo-ul chiar o perioadă mai lungă de timp pentru a contracara riscul de deflaţie în Japonia şi a susţine o relansare slabă a economiei Marii Britanii.
OCDE subliniază că în cinci dintre statele membre relansarea economică nu va începe decât în 2011. Organizaţia prognozează că economiile Greciei, Ungariei, Islandei, Irlandei şi Spaniei se vor contracta şi în 2010.
Ţările membre OCDE sunt în număr de 30 şi reprezintă o structură foarte solidă. Printre cele 20 state care au fondat organizaţia în 1961, în baza Convenţiei semnate la Paris, la 14 decembrie 1960, s-au numărat Canada, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi SUA. Acestora li s-au alăturat, începând cu anul 1964, alţi 10 parteneri importanţi, precum Australia, Japonia sau ţările din Grupul de la Vişegrad, ultima ţară admisă fiind Republica Slovacă, în decembrie 2000.
În decembrie 2007, OCDE a dat undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare cu cinci noi state candidate: Chile, Estonia, Israel, Rusia şi Slovenia. Totodată, organizaţia a anunţat că are de gând să colaboreze mai îndeaproape cu alte economii importante din Brazilia, China, India, Indonezia şi Africa de Sud.
În prezent, statele membre OCDE deţin împreună aproximativ 60 la sută din economia mondială, 70 la sută din comerţul mondial şi 20 la sută din populaţia lumii.