11.12.2009

Data: 11.12.2009

Curs valutar:

USD – 2,8737

Euro – 4,2347

TITLURILE ZILEI:

ECONOMIC / FINANCIAR  pg. 3

- Inflaţia anuală a urcat în noiembrie la 4,4% MEDIAFAX

- Importurile au scazut de doua ori mai rapid decat exporturile, imbunatatind deficitul commercial ZIARUL FINANCIAR

- Statul are nevoie de 10 miliarde de euro anul viitor pentru buget ZIARUL FINANCIAR

- Liviu Voinea: Vom iesi din criza in 2010, dar doar pe hartie ZIARUL FINANCIAR

INTERNE  pg. 6

- Cel mai rasunator faliment imobiliar. Proiect de 1,9 miliarde de euro, esuat: S-a ales praful de „miniorasul” din Buftea. 125 ha de teren scoase la licitatie de lichidatori ZIARUL FINANCIAR

- 20% din banii populatiei sunt in 0,1% din conturi ZIARUL FINANCIAR

- Fondul de Grantare pentru IMM, garanţii de 950 milioane euro AGERPRES

EXTERNE  pg. 11

- Germania vrea să împrumute suma record de 86 miliarde de euro în 2010 MEDIAFAX

- Americanii vor locuri de muncă şi taxarea bogaţilor MEDIAFAX

- BCE: Ţările baltice riscă să intre într-o nouă criză, dacă Guvernele nu impun măsuri dificile MEDIAFAX

- Preşedintele Eurogroup: Exclud posibilitatea ca Grecia să dea faliment MEDIAFAX

- Brown şi Sarkozy propun un pact mondial pe termen lung privind reglementările bancare MEDIAFAX

ECONOMIC / FINANCIAR

Inflaţia anuală a urcat în noiembrie la 4,4% MEDIAFAX

Inflaţia anuală a crescut în noiembrie cu un punct procentual, la 4,4%, după opt luni consecutive de scădere, şi va urca într-un ritm similar şi în decembrie, la 4,5%, din cauza majorării preţurilor la carburanţi şi a accizei pe tutun, potrivit analiştilor intervievaţi de Reuters.

Inflaţia se va plasa astfel în intervalul-ţintă al Băncii Naţionale (BNR), de 2,5-4,5% pentru sfârşitul acestui an, marcând cea de-a doua încadrare din 2005, notează agenţia internaţională de presă.

"Alegerile prezidenţiale de duminică, câştigate de preşedintele în funcţie, Traian Băsescu, şi contestate vehement de contracandidatul Mircea Geoană vor complica, cel mai probabil, formarea unui nou guvern, generând presiuni pe pieţele româneşti şi determinând banca centrală să menţină dobânda de politică monetară la 8% în ianuarie", scrie Reuters, sintetizând opiniile a 14 analişti.

Aceştia estimează că impasul politic va dura două luni, iar BNR va reduce dobânda cheie la 7,5% în februarie.

Analiştii văd deficitul bugetar la 7,8% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, peste obiectivul convenit în acordul cu FMI şi asumat de guvern, de 7,3% din PIB. Însă condiţia cheie din acordul FMI, de aprobare a unui buget credibil pe 2010, cu un deficit asumat de 5,9% din PIB, este considerată posibilă de unii economişti, deşi media estimărilor plasează golul fiscal de anul viitor la 6% din PIB.

Pentru evoluţia economiei, analiştii anticipează în medie o scădere a PIB de 0,1% în trimestrul al patrulea faţă de perioada iulie-septembrie, respectiv o contracţie de 6,3% faţă de ultima parte a anului trecut. Astfel, economia va scădea cu 7% în acest an şi urmează să crească cu 0,8% în 2010, potrivit prognozelor redate de Reuters.

Pentru inflaţie, estimările înaintate de analişti se încadrează în intervalul 4,1-4,7% pentru luna noiembrie, respectiv 4,3-4,8% pentru decembrie, iar în cazul contracţiei anuale a PIB din trimestrul al patrulea, cel mai optimist economist anticipează -4,4%, iar cel mai pesimist -7,3%.

Importurile au scazut de doua ori mai rapid decat exporturile, imbunatatind deficitul commercial ZIARUL FINANCIAR

Scaderea deficitului comercial a continuat si in octombrie, importurile inregistrand o diminuare de aproape doua ori mai rapida decat exporturile in primele zece luni, in timp ce la nivelul cererii interne s-a inregistrat o contractie puternica. Economia a dat semne de revenire in ultimele luni, sperantele fiind legate de tarile din zona euro, principalii parteneri comerciali ai Romaniei. Desi ar fi de dorit ca avansul sa se bazeze mai mult pe investitii si export net, cel mai probabil cresterea va fi condusa tot de consum.

Exporturile au scazut in octombrie cu 17,1%, in euro, fata de aceeasi luna a anului trecut. Insa, comparativ cu luna septembrie 2009, s-a inregistrat o crestere de 4,3%. Exporturile realizate in primele zece luni ale anului au totalizat 23,9 miliarde de euro, in scadere cu 18,1% comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent.

Deficitul comercial a continuat in octombrie tendinta descendenta, reducandu-se pentru a treisprezecea luna consecutiv. In primele zece luni ale anului, deficitul comercial a scazut cu 61,3%, fata de aceeasi perioada din 2008.

In termeni nominali, deficitul comercial a ajuns la 7,85 mld. euro, rezultand din exporturile de 23,9 mld. euro si importurile ce s-au ridicat la 31,76 mld. euro. Doar in octombrie deficitul a fost de 904,8 mil. euro, mai putin de jumatate fata de cel inregistrat in aceeasi luna din 2008. UE si-a consolidat ponderea in comertul exterior la 75% din exporturi si 73% din importuri.

Importurile au inregistrat in octombrie o diminuare de 33,8% comparativ cu aceeasi luna de anul trecut. Tendinta de scadere a fost vizibila si fata de luna precedenta, importurile coborand cu 1,7%. In primele zece luni ale anului importurile au ajuns la 31,7 miliarde de euro, in scadere cu 35,7% fata de perioada similara din 2008.

Statul are nevoie de 10 miliarde de euro anul viitor pentru buget ZIARUL FINANCIAR

Barclays Capital, una dintre cele mai mari banci de investitii britanice, estimeaza depasirea tintei de deficit bugetar atat in acest an, cat si in 2010, cu aproximativ un punct procentual, prognozand un necesar de finantare de circa 10 mld. euro pentru anul viitor.

"Daca programul cu FMI continua, Romania se poate astepta la suport extern de 9 mld. euro in 2010, mai mult decat suficient pentru a acoperi deficitul de cont curent si a acumula rezerve suplimentare. Guvernul va avea nevoie de circa 10 miliarde de euro in 2010 pentru finantarea deficitului bugetar.

Mai mult de jumatate din finantarile externe vor merge direct la buget", se mentioneaza intr-un raport al bancii.

In viziunea analistilor britanici, deficitul bugetar ar putea ajunge la 8% in acest an, peste nivelul negociat cu FMI la 7,3% din PIB, in timp ce pentru anul viitor dezechilibrul fiscal este estimat la 7% din PIB, comparativ cu un nivel agreat de 5,9% din PIB.

"Romania are nevoie de un Guvern puternic pentru a pune politica fiscala pe fundamente sanatoase. Problema esentiala este ca salariile si pensiile sunt prea mari, iar impozitele sunt prea reduse."

Estimarile pozitive sunt legate de cursul de schimb si cresterea economica.

Desi de la Bucuresti perspectivele de apreciere a leului nu sunt atat de clare, avand in vedere incertitudinile politice, Barclays estimeaza aprecierea cursului la 4,1 lei/euro anul viitor.

Si in ceea ce priveste cresterea economiei, prognozele sunt optimiste, Barclays anticipand un avans al PIB de aproape 2% in 2010, in ipoteza reactivarii acordului cu FMI.

Ponderea datoriei publice in PIB este estimata la 35% pentru anul viitor, in crestere fata de 13,6% din PIB in 2008 si 30% din PIB in 2009.

Liviu Voinea: Vom iesi din criza in 2010, dar doar pe hartie ZIARUL FINANCIAR

Romania va iesi din criza in a doua parte a anului urmator, insa doar din punct de vedere statistic, "doar pe hartie", a declarat pentru ZF economistul Liviu Voinea la lansarea cartii sale "Sfarsitul economiei iluziei - Criza si anticriza. O abordare heterodoxa".

"Pentru ca reluarea cresterii economice sa fie semnificativa, trebuie sa avem in vedere cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si cresterea veniturilor bugetare", a spus Voinea.

In opinia sa, gradul de ocupare a fortei de munca este un indicator mult mai relevant decat rata somajului.

"In timp ce rata somajului ne spunea, in 2008, ca doar 4,4% dintre romani din populatia activa nu au un loc de munca, rata ocuparii ne spune ca in realitate 41% din romanii care ar putea munci in Romania nu o fac", scrie economistul in cartea sa.

Banii care vin de la cei aproximativ doua milioane de romani care lucreaza in strainatate ne bucura, pentru ca "finanteaza" deficitul de cont curent. Economistul afirma insa ca acesta este doar un mit.

"Este corect sa ne intrebam care este destinatia remiterilor si cat de benefic este un asemenea nivel ridicat al remiterilor. (...) In primul rand, remiterile sunt folosite preponderent pentru consum." Consumul a fost de altfel baza cresterii economice in Romania, ceea ce a determinat supraindatorarea populatiei si "o iluzie a bunastarii" - o eroare grava, crede Voinea.

"Am un prieten care m-a intrebat intr-o zi daca stiu pe cineva care sa nu fi luat un credit. Surprins, am stat putin sa ma gandesc. Intr-adevar, nu stiam pe nimeni", mai scrie Voinea.

Cartea a fost scrisa in doua luni, pe durata verii. "Sfarsitul economiei iluziei" are un pret de 49 de lei. "S-au vandut deja 1.000 de exemplare in patru saptamani, dintr-un tiraj de 2.000", spune Bogdan Ungureanu, executive manager la editura Publica - specializata in publicarea de carti de economie si business.

INTERNE

Cel mai rasunator faliment imobiliar. Proiect de 1,9 miliarde de euro, esuat: S-a ales praful de „miniorasul” din Buftea. 125 ha de teren scoase la licitatie de lichidatori ZIARUL FINANCIAR

Saptamana viitoare va fi organizata o licitatie pentru vanzarea terenului. Proiectul presupunea constructia a 6.000 de locuinte.

Firma EFG Crevedia Development, administrata de investitori britanici care intentionau sa construiasca circa 6.000 de locuinte in zona localitatii Buftea din apropierea Capitalei, se afla in lichidare, iar terenul cu o suprafata de 124,16 hectare a fost deja scos la licitatie de catre lichidatorul PricewaterhouseCoopers (PwC) in primul faliment rasunator din piata imobiliara.

EFG Crevedia avea datorii la sfarsitul anului trecut de circa 21 de milioane de euro, potrivit site-ului Ministerului de Finante, cea mai mare parte a sumei fiind datorata catre banca Raiffeisen, in urma unui imprumut acordat pentru achizitia terenului.

"Am considerat ca proiectul nu mai era viabil si am incercat sa restructuram imprumutul luat de la Raiffeisen. Nu am reusit, astfel ca am decis lichidarea firmei, iar terenul a fost scos la licitatie de catre lichidator. Situatia s-a schimbat complet in Romania. Nu se mai acorda imprumuturi pentru constructie, desi noi am fi vrut sa facem proiectul", a declarat pentru ZF Jeff Kirby, CEO al companiei European Future Group.

"Raiffeisen Bank are o relatie de parteneriat cu clientii. In aceasta perioada economica dificila am reusit sa gasim solutiile potrivite in multe cazuri, care functioneaza insa numai in masura in care avem cooperare, angajament si transparenta din partea clientilor. Exista si cazuri in care un acord nu a fost posibil, si atunci bineinteles trebuie urmate procedurile legale aplicabile", a spus Corina Vasile, PR director Raiffeisen.

EFG administra mai multe investitii imobiliare pe piata locala, in acest proiect partenerul fiind fondul Black Sea Enhanced Returns, potrivit declaratiilor anterioare ale firmei.

Kirby nu a oferit mai multe detalii despre identitatea proprietarilor, iar potrivit datelor de la Registrul Comertului firma era detinuta de catre o societate inregistrata in Luxemburg, denumita ROM9 S.A. Potrivit unui anunt al PwC, in data de 16 decembrie va avea loc licitatia cu strigare pentru vanzarea celor opt parcele de teren din Crevedia.

"Terenul era evaluat in iulie 2008 la 42 de euro/metrul patrat. Acum pretul este de 9 euro/metrul patrat, adica mai putin cu peste 75% fata de evaluarea respectiva", spune Kirby, fara a preciza pretul platit pentru achizitia terenului.

Proiectul a fost anuntat initial in luna martie 2008, cand reprezentantii EFG sperau sa construiasca 6.500 de locuinte pe acest teren, in apropierea caruia se afla si o gara de tren care urma sa fie modernizata si redeschisa pentru a facilita accesul locuitorilor din proiect catre Bucuresti.

Investitiile erau estimate la 1,9 miliarde de euro, iar intr-o prima faza urma sa fie construite 60 de vile si 890 de apartamente. Spre sfarsitul anului insa, reprezentantii EFG spuneau ca "toata lumea ar trebui sa intre in vacanta pentru 18 luni", iar in scurt timp activitatea firmei a fost blocata aproape complet.

In primavara acestui an EFG a vandut participatiile pe care le detinea in patru proiecte fondului austriac de investitii Immoeast, alaturi de care urma sa construiasca ansamblul rezidential Livada de Meri si parcul de afaceri Meteo Business City in Bucuresti si alte doua proiecte in Brasov.

Dezvoltatorii de locuinte au fost tot mai atinsi de criza financiara in ultimele luni, in special companiile care au apelat la credite inclusiv pentru achizitia terenului.

Pe fondul scaderii vanzarilor de locuinte si a preturilor, companiile au oprit proiectele de constructie, iar bancile solicita rambursarea creditelor. Cazuri asemanatoare sunt cele ale firmelor Gigant Construct sau Sigma Proiect Development, care s-a finantat de la Marfin Bank si Bank of Cyprus pentru achizitia de terenuri in Bucuresti, dar in momentul de fata situatia de piata nu recomanda constructia unor ansambluri de locuinte, iar bancile au stopat aproape complet acest gen de finantari. Actionarii au fost astfel nevoiti sa ceara intrarea in insolventa a firmelor, care ar putea avea, intr-un final, o situatie asemanatoare cu cea a firmei EFG Crevedia.

Aparitia spre vanzare a unor astfel de active ale unor firme aflate in dificultate, denumite "distressed", si care se tranzactioneaza la valori mai mici cu 70-80% fata de preturile de achizitie, reprezinta pragul de jos al pietei imobiliare, dupa care bancile isi pot scoate din bilanturi aceste active considerate "toxice".

20% din banii populatiei sunt in 0,1% din conturi ZIARUL FINANCIAR

Putin peste o cincime din economiile populatiei la banci sunt concentrate in depozite de 100.000 de euro, desi ca numar acestea reprezinta doar 0,1% din total, arata datele Bancii Nationale pentru luna noiembrie.

In schimb, vasta majoritate a depozitelor sunt de mica valoare. 95% din depozitele populatiei sunt sub plafonul de 5.000 de euro, insa in acestea sunt concentrate doar 25% din economiile totale ale populatiei. In cazul companiilor, polarizarea spre depozitele de mare valoare este chiar mai mare: 83% din fondurile companiilor stau in depozite de peste 100.000 de euro, desi ca numar acestea reprezinta doar 1,8% din total.

"La companii a avut loc o migrare puternica catre sumele mari. Aceasta in sine induce o anumita vulnerabilitate in ceea ce priveste gestionarea de catre banci a activului si pasivului", a spus Ion Dragulin, directorul Directiei de stabilitate financiara din Banca Nationala, la un seminar organizat de BNR, Asociatia Romana a Bancilor si Alpha Bank.

In alta ordine de idei, Dragulin noteaza ca desi creditul acordat mediului privat practic a stagnat anul acesta, atat populatia, cat si companiile raman net datoare fata de banci.

Dezechilibrul este generat exclusiv de volumul foarte mare al creditelor in valuta, care depasesc cu mult depozitele in valuta ale populatiei si firmelor.

La lei, situatia este diferita, populatia si companiile avand depozite mai mari decat creditele luate de la banci. "Sectorul nebancar nu are venituri in valuta importante, astfel ca este expus la riscul valutar", spune Dragulin. Pe de alta parte, directorul Bancii Nationale subliniaza ca situatia datoriilor companiilor nu este foarte bine reflectata doar de datele raportate de bancile locale.

Companiile sunt mult mai indatorate

"Companiile sunt mult mai indatorate decat atesta situatia monetara. Trebuie avute in vedere toate problemele pe care le au, nu doar ce se citeste din bilantul bancar." Companiile mari s-au imprumutat direct de la bancile straine, in conditiile in care in anii trecuti puteau sa obtina costuri mult mai bune. Chiar bancile locale actionau ca intermediari, incheind contracte in numele bancilor-mama din strainatate.

De asemenea, majoritatea bancilor au ales in anii trecuti sa exporte o parte din creditele din bilant, pentru a-si diminua costurile cu rezervele minime pe care trebuie sa le constituie, potrivit reglementarilor BNR.

Nici creditele cu ipoteca nu sunt imune la probleme

Creditele garantate cu ipoteca, considerate mult mai sigure din punctul de vedere al bancilor, au inceput sa inregistreze probleme la rambursare similare cu cele aparute la creditele fara garantii, odata cu adancirea recesiunii.

"S-a crezut in prima faza a crizei ca segmentul de credite garantate cu ipoteca va avea taria cea mai mare si va fi cel mai bine servit si ca rata restantelor va fi scazuta. A fost asa cateva luni, dupa care lucrurile s-au inrautatit brusc", spune Dragulin.

BNR remarca inca din toamna trecuta accelerarea deteriorarii portofoliului de credite acordate populatiei fara garantii. In continuare, creditele mai mici de 20.000 de lei, care reprezinta mai putin de un sfert din imprumuturile acordate populatiei, genereaza aproape doua treimi din restante. Ponderea restantelor aparute la creditele mai mari de 20.000 de lei a urcat insa de la 25% in septembrie anul trecut la aproape 37% in septembrie anul acesta.

"Cele care au rezistat cel mai bine au fost companiile, care au intrat in criza cu o intarziere. Au avut probabil resurse pe care sa le consume, iar companiile par a avea interese mai mari in a mentine relatii bune cu creditorii, avand in vedere ca au nevoie permanent de finantare de la banca", apreciaza Dragulin.

Fondul de Grantare pentru IMM, garanţii de 950 milioane euro AGERPRES

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM a acordat garanţii care au totalizat 950 de milioane euro, în ultimii şapte ani, a declarat, joi, Rodica Ionescu, consilier al Fondului.
'Valoarea garanţiilor acordate de Fondul Naţional de Garantare, din anul 2002 până în prezent a fost de 950 milioane de euro, din care 55 la sută au reprezentat garanţiile acordate în 2009, între care şi garanţiile pentru programul Prima Casă', a spus Ionescu.
Aceasta spus că Fondul primeşte în jur de 200 de dosare de cereri de garantare pe zi, în programul Prima Casă.
Până la sfârşitul lunii noiembrie, fuseseră eliberate 9.467 de garanţii şi 311 promisiuni de garantare pentru locuinţele ce urmează să fie finalizate în Prima Casă. Peste 6.500 de garanţii au fost acordate pentru IMM.
Fondul a garantat în proporţie de 13,74 la sută imobile sub valoarea de 30.000 de euro, 18,88 la sută, imobile cu valori între 30.000 - 40.000 de euro, 21,82 la sută imobile cu valori între 40.000 şi 50.000 de euro, 25,75 imobile cu valori între 50.000 şi 57.000 de euro.
La imobilele cu preţuri de achiziţie mai mari de 57.000 de euro, pentru care fondul nu garantează diferenţa de sumă de peste 57.000 de euro, procentele de eliberare de garanţii au fost de 12,46 la sută, la imobile între 60.000 şi 70.000 de euro, de 5,64 la sută pentru valori între 70.000 - 85.000 de euro şi 1,70 la sută la valori de achiziţie peste 65.000 de euro.
Aceasta a precizat că la momentul lansării progamului Prima Casă, acesta a generat controverse, fiind considerat un program social.
'Programul Prima Casă nu este un program social, cum s-a înţeles, ci este un program cu impact social, iar participanţii trebuie să răspundă unor cerinţe clare', a spus Rodica Ionescu.
În octombrie 2009, un număr de 6.500 de locuinţe erau nevândute, în Bucureşti, din cauza preţurilor mari, deci greu accesibile prin programul Prima Casă. În aceste condiţii, dezvoltatorii s-au reorientat spre apartamente în jur de 70 - 80 metri pătraţi la 650 - 670 euro pe metru patrat construit, fără TVA, de la 1.300 de euro, fără TVA, a spus Ionescu.
Rodica Ionescu a dat asigurari că în prezent, prin simplificarea procedurilor birocratice 'Fondul emite garanţiile către bancă în termen de cinci zile'.
La 'Prima Casă', au aplicat iniţial BCR, BRD-SocGen, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Alpha Bank, Volksbank, Banca Transilvania, Bancpost, Banca Românească, Piraeus Bank, Bank Leumi, ATEbank, Intesa Sanpaolo Bank, Credit Europe Bank, OTP Bank, Unicredit Ţiriac Bank, ING Bank, Emporiki, Millennium Bank şi Garanti Bank.
Guvernul a alocat un fond de un miliard euro pentru garantarea creditelor ipotecare din programul 'Prima casă'. Persoanele interesate de contractarea unui astfel de credit trebuie să achite un avans de 5 la sută din preţul de achiziţie, dacă acesta nu depăşeşte 60.000 euro. Valoarea creditului garantat de Fond nu poate depăşi 57.000 de euro.
Băncile care dau credite ipotecare prin programul 'Prima casă' pot aplica o marjă de maximum 4 la sută pe an peste dobânda EURIBOR la trei luni în cazul creditelor în euro şi cel mult 2,5 la sută pe an peste dobânda ROBOR la trei luni la creditele în lei.
Programul Prima Casă se încheie în 2010.
Reprezenta Fondului a participat la seminarul EU Cofile, organizat de BNR, Alpha Bank şi ARB.

EXTERNE

Germania vrea să împrumute suma record de 86 miliarde de euro în 2010 MEDIAFAX

Statul german intenţionează să împrumute suma record de 86 de miliarde de euro în 2010, parte a procesului de recuperare a economiei din criza mondială, a declarat o sursă apropiată comisiei de planificare financiară a guvernului.

În 2009, autorităţile federale au contractat datorii de 37,5 miliarde de euro, potrivit sursei.

Executivul va avea nevoie, anul următor, de fonduri suplimentare de 14,5 miliarde de euro numai pentru programe de stimulare a economiei şi de sprijinire financiară a companiilor aflate în dificultate.

Noile credite vor contribui la un deficit bugetar de 6% în 2010, de la 3% anul acesta, a afirmat sursa citată.

Datoria publică din Germania va urca, astfel, la 78% din PIB, de la 73% în 2009.

Comisia de planificare financiară include reprezentanţi ai guvernului federal, statelor, respectiv municipalităţilor, şi se întruneşte de două ori pe an petnru a coordona principiile generale ale fiananţelor publice ale statului.

Ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schaeuble, a promis că statul va începe consolidarea finanţelor publice în 2011 şi va reduce deficitul sub limita de 3% impusă de Uniunea Europeană până în 2013.

Americanii vor locuri de muncă şi taxarea bogaţilor MEDIAFAX

Americanii vor ca guvernul să creeze locuri de muncă prin lucrări publice, investiţii în energie alternativă sau sponsorizarea unor programe de reîncadrare profesională pentru şomeri, şi consideră că statul ar trebui să reducă deficitul bugetar, inclusiv prin taxe mai mari impuse bogaţilor.

Un sondaj naţional efectuat pentru Bloomberg de compania Selzer & Co în perioada 3-7 decembrie relevă că două treimi dintre americani consideră oportună majorarea taxelor suportate de bogaţi.

În acelaşi timp, în timp ce nouă din zece respondenţi consideră că şi clasa medie va fi nevoită să facă sacrificii financiare pentru a reduce golul de finanţare al statului, numai puţin peste un sfert dintre ei susţin majorarea impozitelor pentru această pătură socială.

Numai un număr redus dintre participanţii la sondaj ar sprijini reduceri ale programelor sociale sau introducerea unei taxe pe consum similară TVA.

Contradicţiile în atitudinea americanilor faţă de taxe, cheltuieli publice şi deficitul bugetar sunt deja tradiţionale, dar s-au intensificat în urma celei mai severe crize economice de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, comentează preşedintele companiei care a efectuat sondajul, Ann Selzer.

Bogaţii au devenit o ţintă "ispititoare" pe fondul resentimentului publicului larg faţă de combinaţia dintre programele de salvare a băncilor cu fonduri publice şi bonusurile mari încasate de bancheri, spune Selzer.

Rezultatele sondajului corespund măsurilor de creare de locuri de muncă anunţate marţi de preşedintele SUA, Barack Obama, asigurărilor transmise în repetate rânduri de reprezentanţii administraţiei privind reducerea deficitului bugetar, precum şi propunerilor legislative ale unor parlamentari ai Partidului Democrat pentru taxarea bogaţilor.

BCE: Ţările baltice riscă să intre într-o nouă criză, dacă Guvernele nu impun măsuri dificile MEDIAFAX

Ţările baltice riscă să intre într-o a doua criză economică generată de probleme financiare, dacă Guvernele Letonei, Lituaniei şi Estoniei nu reuşesc să impună măsuri adecvate de austeritate prin care să sprijine cursurile de schimb reglementate în raport cu euro, potrivit BCE, citată de Bloomberg.

Letonia, Lituania şi Estonia au suferit o depresiune economică mai severă decât celelalte state membre ale Uniunii Europene, deoarece stabilirea unor cursuri de schimb prea reduse, în intervaluri prea restrânse, prea devreme în ciclul de convergenţă la euro a condus la baloane speculative, scrie Banca Centrală Europeană (BCE), într-un document confidenţial obţinut de Bloomberg, datat 17 noiembrie şi pregătit pentru o întâlnire a comitetului economic şi financiar al UE.

Intervalurile restrânse ale cursurilor de schimb au generat presiuni suplimentare asupra politicii fiscale, care trebuie adaptată astfel pentru a asigura o predispoziţie redusă a economiilor la dezechilibre majore, potrivit documentului.

În absenţa măsurilor fiscale dure, "este posibil ca autorităţile din statele baltice să nu poată preveni o nouă emergenţă a dezechilibrelor macroeconomice şi o repetare a ciclului boom-bust (de la creştere economică puternică la recesiune abruptă)", consideră BCE.

Aderarea la UE a celor trei ţări, în anul 2004, a declanşat o expansiune economică puternică alimentată prin credit şi a majorat venitul mediu pe locuitor cu circa 85%. În acest an, economiile celor trei state, vulnerabile la efectul de vacuum propagat de criza globală pe pieţele de credit, au suferit recesiuni severe, cu scăderi anualizate ale PIB de până la 20%.

Băncile centrale controlează cursurile de schimb în intevaluri cu mult mai strâmte decât cel de 15% impus de mecanismul de aderare la zona euro. Letonia a restrâns acest interval chiar până la 1%, notează Bloomberg.

"Experienţa statelor baltice sugerează că, în cazul ţărilor care au optat pentru reglementarea cursurilor de schimb valutar în intervaluri restrânse, există riscul semnificativ că dobânzile relativ reduse conduc la creditare excesivă pe plan local şi la apariţia baloanelor speculative", avertizează BCE.

Un purtător de cuvânt al instituţiei, contactat miercuri de Bloomberg, a refuzat să comenteze.

Preşedintele Eurogroup: Exclud posibilitatea ca Grecia să dea faliment MEDIAFAX

Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a declarat joi că Grecia nu va da faliment şi nu va avea nevoie de ajutor din partea altor state membre ale Uniunii Europene.

"Exclud total posibilitatea falimentului Greciei", a arătat Juncker, preşedinte al grupului miniştrilor Finanţelor din zona euro.

El a adăugat că bugetul Greciei este "foarte încordat", însă guvernul de la Atena va lua măsuri pentru a remedia situaţia.

"Guvernul elen va lua măsuri pe termen scurt, mediu şi lung pentru a consolida bugetul", a afirmat oficialul.

Fitch Ratings a redus marţi ratingul de credit pe termen lung al Greciei la "BBB+", cu perspectivă negativă, fiind prima agenţie de evaluare financiară care reduce calificativul acestui stat sub categoriile A. Fitch şi-a argumentat decizia acordând deteriorarea profilului fiscal al ţării.

Brown şi Sarkozy propun un pact mondial pe termen lung privind reglementările bancare MEDIAFAX

Premierul britanic, Gordon Brown, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, propun, într-un articol comun publicat joi în Wall Street Journal, redactarea unui pact mondial pe termen lung, referitor la reglementările bancare.

Cei doi lideri pledează pentru instaurarea "unui pact mondial pe termen lung care să sintetizeze responsabilităţile sistemului bancar, precum şi riscurile pe care le reprezintă pentru ansamblul economiei".

Această demonstraţie de unitate este făcută în condiţiile în care Brown şi Sarkozy se vor întâlni, joi, la Bruxelles, înaintea Consiliului European.

Întrevederea ar trebui să pună capăt unei perioade mai tensionate în relaţiile franco-britanice, provocate de controversa privind nominalizarea francezului Michel Barnier pentru postul de comisar european însărcinat cu Piaţa Internă.

Sarkozy a calificat desemnarea drept un succes al modelului economic francez în Europa, faţă de cel saxon, atitudine interpretată de britanici drept un atac la adresa centrului financiar londonez.

În text, cei doi lideri salută rolul de pionierat jucat de Europa în restructurarea sistemului bancar, crearea unui nou forum de cooperare economică format din liderii G20, precum şi planurile de stimulare care au prevenit intrarea într-o recesiune profundă.

"Trebuie să luăm din nou iniţiativa, pentru realizarea unui nou consens la nivel internaţional. Criza ne-a făcut să înţelegem că economia nu mai poate fi doar naţională ci mondială, iar normele din sectorul financiar trebuie să fie la rândul lor internaţionale", consideră Brown şi Sarkozy.

Cei doi au totodată ca prioritate introducerea unor impozite de natură excepţională pentru bonusurile bancherilor, care sunt, parţial, rezultatul sprijinului financiar acordat de guverne băncilor.

"Este clar că aceste măsuri trebuie să fie adoptate la nivel mondial, niciun stat nu este obligat şi nu poate acţiona singur", au explicat ei.

Brown şi Sarkozy consideră că măsurile adoptate uniform în marile economii vor permite evitarea suportării costurilor de către contribuabili, în cazul crizelor sistemice generate de riscurile asumate de sectorul bancar.

Ei propun totodată un nou proces de analiză şi definire a strategiei macroeconomice, pornind de la raportul FMI referitor la contribuţiile statelor membre şi cu organizarea unei dezbateri la nivelul G20, prezidată în 2010 de Coreea de Sud.

Prin aceste procese, intenţionăm să corectăm şi să evităm acumularea dezachilibrelor mondiale, au explicat cei doi lideri.